Cuvîntul Nou, ianuarie 1971 (Anul 4, nr. 215-239)

1971-01-22 / nr. 231

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P. C. R. şi al Consiliului popular judeţean Dinamica sporirii numărului de apartamente! în judeţ, în cincinalul 1966-1970 16®196611%7|196819691I9TÖ :l ' i........u^u r ■ ......1 V ■ : Jé#” ' • .................. - -V. -< ' ->•" .......... instrucţiunile Consiliului Central al sindicatelor prevăd ca, periodic, comitetele sindicatelor să informe­ze membrii de sindicat despre ac­tivitatea depusă într-o perioadă de timp, să supună votului conferin­ţelor sindicale proiecte de hotărîri care, devenite hotărîri, vor fi că­lăuze ale activităţii viitoare. Recent a avut loc conferinţa membrilor sindicatului de la I.I.L. „Bazaltul“ Sfîntu Gheorghe, între­prindere ce ocupă un loc impor­tant în industria locală, parte in­tegrantă a economiei judeţului. Intr-un spirit critic şi autocritic, participanţii la conferinţă au dez­bătut diferitele aspecte al muncii comitetului sindicatului, arătînd realizările obţinute precum şi lip­surile care încă mai persistă. Problemele economice ale între­prinderii au constituit partea prin­cipală a preocupărilor comitetului Realizări, lipsuri şi perspective sindicatului. Din raportul prezen­tat de tovarăşul Béla Răduly, pre­şedintele comitetului, a reieşit că întreprinderea şi-a realizat în 1970 planul producţiei globale în pro­porţie de 101,8 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 101,1 la sută. In cincinalul care la trecut, creşterea valorii produc­ţiei globale se cifrează la 380 la sută, iar în ce priveşte sortimen­­taţia, dacă în anul 1965 întreprin­derea producea 4 sortimente, în 1970 numărul acestora a crescut la 52. Este şi un merit al comitetului sindicatului care a reuşit, în bună măsură, să mobilizeze salariaţii la îndeplinirea cifrelor de plan, să organizeze întrecerea socialistă, a­­cest element cu mare efect sti­mulator pentru obţinerea de re­zultate bune. MARIUS DEAC (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA ! Microbilanţul decadei Eforturi susţinute - rezultate pozitive l­a finele celei de-a doua decade din luna ianuarie 1971, colectivele de muncă din întreprinderile industriale ale jude­ţului nostru se prezintă cu realizări semnificative pe linia în­deplinirii ritmice a sarcinilor de plan. Rezultă deci că activi­tatea fine organizată, aprovizionarea corespunzătoare a­­locu­rilor de muncă, introducerea unei discipline riguroase pe li­nia utilizării timpului de lucru, se concretizează în realizări superioare. Din datele centralizate şi prelucrate la Direcţia judeţeană de statistică, rezultă că în perioada 10—20 ianuarie a.c. din planul lunii, la producţia marfă industrială, s-a realizat 39,1 la sută din care : la întreprinderile industriei republicane 39,9 la sută, industria locală 37,2 la sută iar la industria coo­peratistă 34,2 la sută. Realizările cumulate pe cele două decade reprezintă 64,3 la sută din planul lunii, recuperîndu-se deci şi producţia zilelor nelucrate la începutul­ lunii ianuarie. De menţionat este faptul că în perioada corespunzătoare a anului precedent proporţia de realizare a planului lunar era doar de 33 la sută din planul lunii, precum­ şi faptul că aceste rezultate se obţin în condiţiile creşterii sarcinilor de plan cu 21 la sută în luna ianuarie a.c. faţă de aceeaşi perioadă în­ anul 1970. (Continuare în pag. a 3-a) Locatari certaţi cu discipl­ in o dată ziarul nostru a inserat în paginile­­sale articole în care se sublinia lipsa de preocupare a I.J.G.L., în asigurarea condiţiilor optime de locuit a locatarilor cvar­talului Simeria din oraşul Sfîntu Gheorghe. Semnalam, la timpul po­trivit, faptul că între constructor şi beneficiar trebuie să existe o strînsă colaborare în rezolvarea tuturor problemelor pe care le ri­dică locatarii, iar ca intermediară între cele două foruri, asociaţia de locatari trebuie să găsească for­mele cele mai concrete de înlătu­rare a tuturor lipsurilor semna­late. Nu întotdeauna, însă, maniera în care problemele ridicate găsesc o rezolvare este cea mai ridicată. Ne întrebăm cine va plăti surplusul de combustibil utilizat de centra­­la termică pentru încălzirea blocu­rilor turn ? La unul din materia­lele noastre critice, întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj ne trimite următorul răspuns : „Am reţinut din articol, pentru regle­mentare urgentă, lipsa noastră în ce priveşte predarea punctului ter­mic ...“ Ne bucurăm că vă recu­noaşteţi lipsa, tovarăşi de la I.J.C.M., dar v-aţi gîndit atunci cînd aţi tergiversat lucrările de e­­xecuţie că aceste cheltuieli ■ supli­mentare le vor suporta locatarii ? Cu I.J.G.L., beneficiarul blocuri­lor, situaţia este aproape aceeaşi. Tovarăşul Lajos Szabó, conducăto­rul tehnic, cînd este întrebat îşi pune mîinile în cap şi declară că nu mai vrea să ştie de nimic. Aşa că în timp ce constructorul îşi re­cunoaşte vina Şi I.J.G.L. nu v­rea să ştie de nimic, locatarii conti­nuă să ducă lipsă de căldură, de apă rece şi caldă. L. REMUS (Continuare în pag. a 3-a) SUS, IN DEAL, LA PREDELUŞ Oamenii locului îi spun aces­tui deal Predeluş, punct de ho­tar între judeţele Braşov şi Co­vasna. Aici, la întretăierea ce­lor două table indicatoare, este un dute-vino continuu. Oameni, maşini, zumzet de motoare, ca­bluri, buşteni. O activitate fe­brilă, cum s-ar spune, „la înal­tă tensiune“. Pînă demult, Pre­­deluş era un loc liniștit, însă N. CRISTAGER, corespondent (Continuare în pag. a 3-a) VîNTURiLOR Ginza no Omatsuri Anul IV Nr. 231 VINERI, 22 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Peste câteva zile, în cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru vor începe adunările gene­rale ale cooperatorilor. Cu aceas­tă ocazie se vor dezbate şi vor fi supuse aprobării dările de seamă ale consiliilor de conducere privind activitatea desfăşurată în anul tre­cut, planurile de producţie pe anul în curs şi, acolo unde normele pre­văd alegeri în acest an, se vor ale­ge noile organe de conducere. După cum se ştie, adunările ge­nerale — ca foruri supreme de con­ducere ale cooperativelor agricole de producţie — care hotărăsc asu­pra întregii activităţi economice şi organizatorice şi-au dovedit pe de­plin eficacitatea. Ele materializează în agricultură democratismul pro­fund care stă la baza întregii ac­tivităţi social-economice din ţara noastră, prin participarea coopera­torilor la rezolvarea treburilor ob­şteşti, fructifică pe deplin spiritul La ordinea zilei Adunările generale din coope­­rativele agricole de producţie de iniţiativă şi elanul colectiv, în vederea dezvoltării cooperativelor agricole, creşterea producţiei şi im­plicit a veniturilor membrilor C.A.P. Cum este şi normal îndepli­nirea cu succes a acestei funcţii so­­cial-economice şi politice este în strînsă concordanţă cu modul de: pregătire al adunărilor generale, cu temeinicia analizei efectuate asu­pra rezultatelor înregistrate, cit şi a lipsurilor care mai persistă în ac­tivitatea cooperativei, a sectoarelor şi a formaţiunilor de lucru. Un factor de prim-ordin pentru desfăşurarea rodnică a adunărilor generale — şi totodată îndatorire­a consiliilor de conducere — este in­formarea minuţioasă a cooperatori­lor privind modul în care au fost aplicate în viaţă normele stabilite şi propunerile făcute în adunările anterioare. Aceasta este o obliga­ţie izvorîtă din procedeul democra­tic de a ţine seama în toate acţiu­nile de părerile alegătorilor şi de a raporta în faţa lor tot ceea ce îi interesează. In centrul dezbaterilor care vor avea loc, vor trebui să se afle pro­bleme fundamentale legate de a­­doptarea şi realizarea planului de producţie şi financiar, fixarea unor obiective precise precum şi a căilor de îndeplinire care să totalizeze contribuţia efectivă a tuturor coo­peratorilor. In acest sens, o însem­nătate deosebită are stabilirea mo­dalităţilor concrete de realizare a sarcinilor evidenţiate în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunătăţirea conducerii organizării şi planificării agricultu­ (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în întreprinderi industriale din Municipiul Bucureşti Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român a fost din nou oas­petele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari în­treprinderi bucureştene, unităţi re­prezentative pentru industria con­structoare de maşini, pentru subra­­muri importante ale acesteia : uzi­na de motoare şi compresoare „Timpuri noi“, Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzi­nei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roşie“ şi­ „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Ni­­culescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Ma­­rinescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, precum şi de mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca­­şi cu atîtea alte prilejuri cînd a avut loc un contact ne­mijlocit al conducerii partidului şi­ statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şan­tiere, din unităţile agriculturii so­cialiste, cu reprezentanţi ai Cultu­rii şi ştiinţei ţârii noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrste­­le şi profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de date aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oa­menilor, analizarea sarcinilor ac­tuale şi de perspectivă pentru ridi­carea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatoare realitate a societăţii noastre, in­disolubilă legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orîndui­­rii socialiste a României. Din realizările prezente la locu­rile de muncă vizitate, din cuvîn­­tul oamenilor se desprind nu nu­mai succesele dar şi idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viaţă menite să ridi­ce patria noastră pe noi trepte al® progresului şi civilizaţiei. Programul de lucru al zilei înce­pe cu Uzina de motoare şi compre­soare „Timpuri noi“. In întâmpi­narea secretarului general al par­tidului, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, o­­vaţionează pentru partid şi Comi­tetul­­său Central, pentru secreta­rul general al partidului, pentru in­disolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căl­dură, de dragoste şi respect în ca­re se desfăşoară întâlnirile condu­cătorilor partidului, ai ţării, cu ma­sele de oameni ai muncii de la o­­raşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — as­tăzi „Timpuri noi“ — au devenit în anii construcţiei socialiste o unita­te modernă producătoare de mo­toare Diesel cu puteri cuprinse în­tre 12 şi 110 C.P., motoare cu ben­zină de 9—18 C.P., compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 m.c. pe minut, agregate care e­­chipează o gamă largă de instala­ţii fabricate în întreprinderile con­structoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoa­rea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. în secţia de prelucrări mecanice, se prezintă oaspeţilor o serie de piese şi subansamble din compo­nenţa motoarelor şi compresoare­­lor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secţia montaj motoare, se dau alte explicaţii în legătură cu pa­rametrii îmbunătăţiţi ai motorului D. 120, introdus­­ recent în fabrica­ţie, între oaspeţi şi factorii de răs­pundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvolta­rea în continuare a acestei între­prinderi şi cu profilarea ei mai pre­cisă. Pentru realizarea acestor o­­biective se dau indicaţii în vederea extinderii unor suprafeţe de pro­ducţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi utilaje, folosirea la în­treaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi“ îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Ma­şini, specialiştilor Uzinei, găsirea u­­nor modalităţi de cooperare cu în­treprinderi din apropiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnătoriei şi forței preconizate. — întreprindeţi cit mai curînd studiile necesare şi daţi-le curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate posi­bilităţile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activităţii. Se cere să realizaţi un volum al pro­ducţiei mai mare şi produse de şi mai bună calitate. Se vizitează Uzina de maşini gre­le — Bucureşti. La intrarea în blocul-turn care adăposteşte bi­rourile centralei industriale de u­­tilaj termoenergetic şi Institutul de cercetări şi proiectări, energetice şi termoenergetice, de pe lingă a­­ceastă uzină conducătorii de par­tid şi de stat sunt întîmpinaţi de ing. Nicolae Constantin, director gene­ral al Centralei industriale, şi de ing. Tiberiu Grecu, director gene­ral al uzinei, care prezintă cîteva din realizările şi perspectivele în­treprinderii. Intrată în funcţiune în primul an al ultimului cincinal, u­­zina a înscris in palmaresul indus­triei româneşti cîteva performanţe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit şi complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reşiţa pentru hidro­centrala de la Porţile de Fier. Oţe­­lăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oţel. Au fost asi­milate mai mult de 150 mărci de oţeluri aliate şi speciale meni­te să acopere cerinţele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Aţi pornit bine, apreciază to­varăşul Nicolae Ceauşescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oţe­­lăria să ajungă la o capacitate de 200 000 tone ? — Am putea, intr-adevăr, să am­plasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacita­te mai mică, răspunde ministrul industriei construcţiilor de ma­şini, Ioan Avram. — Şi, totodată —­­ continuă secre­tarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, pros­pectat şi construit în ţară. Din acest dialog direct, la obiect, se naşte o iniţiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobili­zator pentru colectivul uzinei. Dis­cuţia de lucru continuă. De aseme­nea, exportul creşte vertiginos­­ de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregis­trat în ultimii ani şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi termoenergetice. Directorul a­­cestuia, ing. Teofil Popovici, pre­zintă activitatea desfăşurată de in­stitut şi centrală într-o frază con­cludentă : — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie“, dez­voltând în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor. Afirmaţia se întemeiază pe rezul­tatele concrete obţinute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru term­oficare de 150 MW, realizată după o concepţie proprie. Se vizitează secţia de turboagre­­gate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unei ma­şini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid şi de stat trecînd prin noua hală aflată în construcţie, destinată montaju­lui şi probelor viitoarelor turbine se îndreaptă spre secţiile „calde“: oţelăria, forja şi turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideia necesităţii mai bu­nei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă calificare , de asemenea, a recrutării telnicienilor, şi mai a­­les a maiştrilor din rîndul celor mai pricepuţi şi experimentaţi muncitori. Vizitarea uzinei se încheie în secţia mecano-sudură unde se con­struiesc marile ansamble sudate pentru turbinele de 330 MW. Intra­tă parţial în funcţiune la jumăta­tea anului trecut, secţia realizează carcase, corpuri pentru condensa­tor , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu ra­ze Roentgen şi ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de ma­re importanţă pentru economia noastră naţională, care constituie obiectivul popasului următor este secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi aparţi­­nînd uzinei „Vulcan“. Directorul general al uzinelor „Vulcan“, ing. Lache Ene, care întîmpină pe oas­peţi, prezintă mai întîi cel mai im­portant produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul mache­tă. Este vorba de cazanul de 1035 tone aburi pe oră. Este primul a­­gregat de acest fel realizat de ţara noastră şi va avea impunătoarea înălţime de 108 m. Gazdele infor­mează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogo­­jelu. Fac o impresie deosebită li­niile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Se subliniază importanţa pe care o are această secţie pentru dezvoltarea în conti­nuare a uzinelor „Vulcan“, permî­­ţînd, totodată, realizarea unor pro­duse de un înalt nivel tehnic, co­respunzătoare cerinţelor economiei noastre naţionale, exigenţelor teh­nicii moderne. Tot aici, în această secţie, direc­torul tehnic al Institutului de pro­iectări pentru echipamente termo­energetice, Simion Suciu, infor­mează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, asupra noilor produse aflate în fază de studiu sau proiectare la acest institut. — Să faceţi totul pentru a reali­za utilajele la nivelul tehnicii ac­tuale, recomandă tovarăşul Nicolae Ceauşescu conducerii institutului şi celorlalţi specialişti prezenţi. De asemenea, a continuat secretarul general al partidului, trebuie să valorificaţi cut mai bine experien­ţa muncitorilor şi tehnicienilor mai vârstnici, să-i ajutaţi să transmită cunoştinţele şi priceperea lor celor tineri pentru ca şi aceştia să devină în cel mai scurt timp mun­citori de nădejde, să se asigure astfel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, în întreaga noastră industrie socialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felici­tă călduros pe constructori, pe toţi cei care, cu pasiune şi măiestrie, dau viaţă acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidului recomandă tu­turor celor prezenţi să se îngri­jească neîncetat de grăbirea lu­crărilor de construcţii pentru ca întregul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit şi să înceapă să producă la toţi para­metrii tehnico-economici proiectaţi. — Este necesar, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca maşinile să fie folosite la întreaga lor capaci­tate, să treceţi la perfecţionarea programelor speciale aşa fel incit la finele cincinalului volumul pro­ducţiei să fie cu mult mai mare de­­cît cel prevăzut acum în cifrele de plan. Adresîndu-se primarului munici­piului, celorlalţi edili ai Capitalei, secretarul general al partidului re­comandă să se îngrijească de asi­gurarea unor condiţii de viaţă me­reu mai bune muncitorilor, să se prevadă construcţii de locuinţe, pro­prietatea uzinei, să se ridice edifi­cii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de bază ale uzinei, să ai­bă asigurate toate condiţiile civili­zate de viaţă. Se vizitează o altă mare între­prindere bucureşteană — Fabrica de autovehicule „Autobuzul“. Aici, vizita începe cu o discuţie avînd ca temă realizările de pînă acum şi perspectivele întreprinde­rii. Directorul tehnic, Gheorghe Piţulescu, înfăţişează succesele ob­ţinute în realizarea planului cin­cinal recent încheiat. Se sublinia­ză printre altele, că autobuzele fa­bricate aici au fost neîncetat îm­bunătăţite, atît sub raport construc­tiv, cit şi în ceea ce priveşte con­fortul. Rezultate bune au fost ob­ţinute şi în construcţia autoutilita­relor,­­ microbuze, camionete, au­tosanitare. Şi producţia de trolei­buze a beneficiat de îmbunătăţiri. In întreprindere se fabrică opt ti­puri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane şi rurale, şi un tip îmbunătăţit de troleibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale între­prinderii ies 28 de autoutilitare şi 10 autobuze. Autoutilitarele produ­se de „Autobuzul“ sunt solicitate pe piaţa externă, în cincinalul actual sunt de rezolvat sarcini şi mai mari, întreprinderea se pregăteşte pen­tru însuşirea fabricaţiei a două ti­puri de autobuze după licenţa M.A.N., urmînd ca specialiştii uzi­nei să diversifice producţia acestor autobuze. Se prevede ca producţia marfă să crească în perioada 1971 —1975 de 2,13 ori, cu toate că su­prafeţele de producţie nu vor spori în mare măsură, iar numărul sala­riaţilor cu 30 la sută. Se vizitează secţiile principale ale întreprinderii. Muncitorii, cei mai mulţi dintre ei tineri, întîmpi­nă cu bucurie, cu aplauze tumul­toase pe secretarul general al par­tidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, oferă în semn de preţuire şi afecţiune, garoafe ro­şii. La sculărie, se urmăreşte ace­eaşi problemă importantă luată în discuţie şi în celelalte întreprin­deri vizitate — autoutilarea. Sunt apreciate pozitiv rezultatele obţinu­te pînă acum şi se recomandă in­tensificarea acestei acţiuni. In secţia acoperiri metalice, se urmăreşte procesul de nichelare şi cromare a unor piese, iar gazdele informează că această secţie a luat fiinţă cu utilaje şi instalaţii fabri­cate în întregime în întreprindere. Vizita în secţiile de presaj, de con­strucţii şasiu şi caroserie, prileju­ieşte, de asemenea, schimburi de păreri rodnice pe tema moderniză­rii produselor, a îmbunătăţirii gra­dului lor de confort. La montaj fi­nal se urmăreşte procesul de mon­tare a autoutilitarelor şi autobuze­lor. Se relevă, cu acest prilej, me­canizarea unor operaţii de lucru ca­re a făcut ca productivitatea mun­cii pe uzină să crească de la un an la altul. Se subliniază, printre altele, că în actualul plan cincinal producţia de autobuze va creşte cu peste 2.000 de bucăţi, iar cea de autoutilitare în aceeaşi proporţie, în 1975, producţia de autoutilitare se va ridica la 8.500 unităţi, iar cea de autobuze la 3.200. — Cit veţi da la export din a­­ceste produse ? se intereseaza tova­răşul Nicolae Ceauşescu. ★ Cifrele­ citate sunt revelatorii­­ 7 000 de autoutilitare şi 1 800 de autobuze. In in­cinta­­ întreprinderii, oaspeţi­lor le sunt prezentate ultimele ti­puri de autovehicule asimilate în producţie. Se fac comparaţii între produsele mai vechi şi cele noi, e­­videnţiindu-se­ îmbunătăţirile aduse, îmbunătăţiri care pot fi apreciate in mod concret chiar în timpul vi­zitei. Recomandările făcute insistă asupra îmbunătăţirii în continuare a calităţii, asupra ridicării gradului de finisaj al produselor. Autobuzul cu nr. de fabricaţie 1977 ieşit cu câteva secunde înainte de pe banda de montaj, prezintă caracteristici superioare celor anterioare. Gazdele au ţinut să arate şi u­­nele din realizările social-culturale ale unităţii. Se vizitează, astfel:

Next