Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)

1971-04-22 / nr. 308

ANUL IV. Nr. 308 ­ I I I I I I I I (Urmare din pag. I) undeva confecţiile dispărute. Observam cum asupra mea pla­nează bănuiala. Unii gîndeau că­­ nu-mi fac conştiincios datoria. Şi ca să mă conving întîi pe­­ mine mai număram o dată, de două, de trei ori... (Matild Ko­vacs). Şi poate că tovarăşa Matild Kovács ar mai fi numărat şi astăzi dacă nu ar fi intervenit ■ la timp organul de miliţie. Lt. maj. Szász losif a acţio­nat cît se poate de operativ în­cît nu i-a lăsat timp infracto­rului să se asigure. Aşa că o percheziţie domiciliară a rezol­vat tot misterul dispariţiei u­nor confecţii. Acum Boldijar stă în fața .completului de judecată cu pri­virea în pămînt. N-are cura- ;; jul să-și privească foștii tova­*­răși de muncă. Broboane reci I i se preling pe obraji. ® — Oare s-a întrebat el pe ci­­ ne fură ? (Margit Szász). Fiecare se întreabă cum Bol­dijar, un element tînăr, crescut în viitoarea anilor construcţiei socialiste poate avea asemenea apucături.I — Unii se mai ocupă de mi­ca ciupeală. Dar mai devreme sau mai tîrziu tot sînt desco­periţi (Maizer). De altfel preşedintele comple­tului de judecată a exemplifi­cat afirmaţia maistrului de la finisaj. Climat favorabil infracţiunilor —Cazul lui Boldijar nu e u­­■nic în fabrica „Secuiana“, Csa­ba Réti, László Brassai, Maria Bartoş, Mihai Vereş şi-au în­suşit şi ei material din fabri­că (judecătorul Imre László). Ne întrebăm atunci pe bună dreptate ce se întîmplă la „Se­cuiana“ ? Răspunsul ni-i dau tot sala­riaţii de aici în sensul că acti­vitatea politico-educativă de ma­să nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor, şedinţele sindicale şi de U.T.C. nu întotdeauna sunt combative, muncitorii nu sunt antrenaţi într-o activitate cul­­tural-educativă. Nu întîmplător unii şi-au for­mulat ideea că tot ce se poate „ciupi“ nu trebuie neglijat con­­fundînd bunurile întreprinderii cu cele personale. — E o mare ruşine pentru noi cei ce lucrăm la „Secuiana“. Sînt convinsă că vor avea şi alţii de învăţat (Margit Szász). — Cred că instanţa a făcut o bună apreciere condamnîndu-l la 1 an închisoare. Cu siguran­ţă va avea timp să mediteze­­şi să-şi spele ruşinea cînd se va reîntoarce. (Iuliana M.). Fie­care trebuie să răspundă pen­tru faptele sale. Nimănui nu-i este permis să înstrăineze lu­crurile întreprinderii­­ să şi ie însuşească în mod ilicit. In lumina acestor adevăruri simple, oamenii au învăţat să se cunoască mai bine, să lupte împotriva răului care încă mai macină conştiinţa unora. înfrumuseţarea localităţilor, preocupare permanentă Consiliile populare comunale din judeţul nostru participă şi în acest an la întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodări­re a comunei. Angajamentele luate şi această întrecere, acţiunile pe care le iniţiază comitetele execu­tive acum, cînd timpul favorabil permite executarea lucrărilor, sînt argumente care pledează pentru intensa preocupare a gospodarilor judeţului nostru în această direcţie. Răspunzînd chemării la întrecere lansată de Consiliul popular al co­munei Cernat, şi celelalte consilii populare au hotărît ca pînă la 8 mai, ziua cînd se împlinesc 50 de ani de la crearea P.C.R., să înde­plinească angajamentele luate în proporţie de cel puţin 70 la sută. Lucrările care se execută în cadrul celor 17 obiective ale între­cerii patriotice (dintre care amin­tim : construcţii de străzi şi poduri, amenajări şi baze sportive, ştran­duri, solarii, terenuri de joacă, plantări de arbori şi pomi, amena­jări şi extinderi de spaţii verzi, lu­crări de îndiguiri), vor schimbă as­f­­ectul localităţilor judeţului nos­tru, vor face ca estetica satelor şi comunelor noastre să se schimbe în bine. Valoarea lucrărilor pe care le prestează, prin muncă patriotică, locuitorii judeţului nostru în cadrul acţiunilor de înfrumuseţare şi buna gospodărire a comunelor se ridică, la suma de aproape 17 mili­oane lei. Pentru a ne da seama de importanţa acestor acţiuni, este su­ficient să amintim cîteva valori ale angajamentelor consiliilor populare: locuitorii din Boroşneu­ Mare s-au angajat să presteze lucrări de re­paraţii la 46.700 m.p. străzi şi tro­tuare, în valoare de 233.500 lei, cei din Valea Crişului vor construi 5 km. de drumuri în valoare de 200.000 lei, iar cei din Sînzieni vor întreţine 1,15 ha parcuri, spaţii şi zone verzi prin lucrări a căror valoare va fi de 79.500 lei, precum şi reparaţii de poduri, în valoare de 57.000 din activitatea consiliilor populare lei. In acţiunile de plantări de arbori şi pomi, comunele Reci şi Vîlcele s-au angajat să execute lucrări în valoare de cite 9.600 lei fiecare. Cetăţenii din Alta Mare şi-au propus amenajarea unei baze sportive cu solarii şi terenuri de joacă, în valoare de 45.000 lei. Am amintit doar cîteva cifre ca­re, la prima vedere, sunt seci. Insă atunci cînd ele vor fi realizate, vor conţine munca oamenilor, munca entuziastă şi conştiincioasă prestată pentru ca mediul, cadrul în care ei trăiesc să fie mai frumos, mai util, pentru ca localitatea lor să­­ obţină în întrecerea patriotică re­zultate cu care să se mîndrească. Tovarăşul Moise ötvös, inspector al Consiliului popular judeţean Co­­vasna cu probleme de contribuţie voluntară în bani şi muncă, ne-a spus următoarele­­: „întrecerea pa­triotică a trezit un larg ecou în rîn­­dul cetăţenilor comunelor judeţului nostru. Cunoscînd angajamentele ■luate şi felul în care locuito­rii execută lucrările, putem afirma că sunt cîteva comune care au posibilităţi reale de depă­şire a angajamentelor şi, prin a­­ceasta, de a ocupa locuri fruntaşe în întrecere : Cernat, Moacşa, Reci, Sînzieni, Turla, Ojdula şi Hăghig (care a cîştigat precedenta ediţie a întrecerii patriotice). Bineînţeles, aceasta nu înseamnă că celelalte co­mune nu se pot clasa în final pe locuri de frunte, faptul fiind însă condiţionat de depăşirea angaja­mentelor, de o muncă bine orga­nizată şi plină de pricepere“. Angajamentele luate vor fi înde­plinite în proporţie de cel puţin 70 la sută pînă la 8 mai. In felul a­­cesta înţeleg locuitorii comunelor judeţului nostru să cinstească ani­versarea semicentenarului creării partidului, să-şi manifeste recunoş­tinţa pentru viaţa fericită ce le-a fost creată în anii socialismului. MARIUS DEAC I C=I C=U C=3 1=1 =5 1=1 *=S IC=. • —— Flacăra vie a pasiunii ! (Urmare din pag. 1) .. .In 1951 a fost scos din ''pro­ducţie şi numit director la Topito­­ria de la Reci. La început s-a cam speriat. li lipsea experienţa de conducător. Avea în schimb o armă mult mai puternică : încrederea. Era exigent, principial cu salariaţii• — Pe vremea aceea, ne spune interlocutorul, fabrica funcţiona cu mijloace rudimentare. Oamenii, deşi stăpîneau meseria, nu puteau face faţa noilor cerinţe. Trebuia găsită o cale. Se impuneau măsuri organizatorice deosebit de energice. Noul director, însă nu şi-a pierdut curajul. A cerut sprijin organelor locale de partid, ministerului. A perseverat permanent, împreună cu ceilalţi membri de partid a în­ceput să se ocupe de educaţia co­lectivului de muncă, să-l facă să înţeleagă sensul noilor prefaceri ce se impuneau cu stringenţă. Şi re­zultatele n-au întîrziat să apară întreprinderea a fost în scurt timp reutilată şi modernizată. Au cres­cut permanent parametrii de înde­plinire a planului, au crescut şi­­oamenii. Astăzi, aici, îşi desfăşoa­ră activitatea o organizaţie puter­nică de partid, „puştanii“ din anii de grele încercări, sunt astăzi maiş­tri, laboranţi, funcţionari. Mihai Rokos recunoaşte că meseria de sudor o datorează şi îndemnului fostului director Gheorghe Moldo­van, Iosif Doczi de asemenea. As­tăzi este laborant, deşi mai ieri se angajase ca muncitor necalificat. Privind retrospectiv la ceea ce a sădit în sufletul tineretului pen­sionarul de astăzi pare mulţumit.. .. . Anii s-au dus. De atunci s-au perindat zile una mai bogată decit alta. Gheorghe Moldovan se bu­cură azi de roadele activităţii din întreprinderea unde a lucrat, din cartierul unde trăieşte. Oamenii i-au înţeles gîndurile şi el ştie bine că fără ei n-ar fi putut realiza mai nimic. Ca secretar al organizaţiei de partid din cartier a cunoscut mereu preocupările şi dorinţele lor. I-a simţit întotdeauna aproape atit la bine cît şi la rău. La despărţi­re a ţinut neapărat să ne spună, că dacă pe străzile Gheorghe Doja şi Jozsef Attila s-ar introduce o conductă de apă, un telefon public, un magazin Aprozar, cetăţenii s-ar bucura. E o cerinţă a lor de care credem că organele în drept se vor ocupa. Ne despărţim greu de aceste locuri şi aceşti oameni, de aceste ste­le umane care ard permanent la flacăra vie a acelorași idealuri. 1 C= 1=3 1=3 C=1 C= C=­ 1=3 I 3 cu cm cui cu □ cu uzd O iniţiativă a elevilor Un interesant cerc de studiu, pe probleme filozofice, îşi des­făşoară activitatea la Liceul nr. 2 din oraşul Sfîntu Gheorghe, la care participă elevii claselor a XII-a. Condus cu competenţă de profesorii Iosif Kelemen şi Jenő Ráduly, cercul şi-a conceput acti­vitatea prin dezbaterea unor teme legate de evoluţia gîndirii filozo­fice, din antichitate pînă în prezent, fiind evidenţiată contribuţia şcolii româneşti de filozofie la îmbogăţirea patrimoniului gîndirii filozofice universale. La ultimele şedinţe ale cercului au fost tra­tate probleme referitoare la modul creator în care P.C.R. aplică învăţătura marxist-leninistă, în opera de edificare a societăţii socialis­te în ţara noastră, precum şi contribuţia partidului nostru la îmbogăţi­rea tezaurului gîndirii marxiste. RAICU V. DAN, corespondent Tractoriştii au apăsat pe accelerator (Urmare din pag. 1) du-se şi însămînţatul legumelor, lucrare pretenţioasă, care olicită din plin priceperea tractoriştilor. Au fost însămînţate 50 ha cu ceapă, 15 ha cu morcovi, 6 ha cu arpagic şi 2 ha cu ridichi, folosind din plin capacitatea tractorului legumicol L-400, „iepuraşul“, cum le place băieţilor să-i spună şi care s-a. . comportat admirabil. Din discuţiile purtate rezultă că între conducerea C.A.P din Chilieni şi mecanizatori există relaţii de strînsă colaborare, relaţii de mun­că, principiale, tovărăşeşti. Fiecare caută să facă tot posibilul pentru ca celălalt să fie mulţumit, pentru ca — in ultimă analiză — treaba să meargă ca.­­ . pe roate. Preşedintele losif Mark, întreaga conducere a C.A.P. reuşeşte să or­­ganizeze munca, să mobilizeze oa­menii în aşa fel, incit să nu existe stagnări, timpi morți — spun trac­toriștii. Se cere operativitate In scopul combaterii gîndacului din Colorado — duşman neîmpăcat al culturilor de cartofi — judeţul­­ Covasna va primi două avioane u­­tilitare — un A.N.-2 şi un Y.A.R.-821. Ştirea aceasta­­ nu poate decit să producă bucurie agricultorilor din judeţul nostru. Agricultura judeţului Covasna are un specific de­ cultivare a car­tofilor, suprafaţa ocupată cu aceste culturi depăşind cu mult 15.000 hectare. Cunoscînd aceasta, consi­derăm că cele 2 avioane — utilaje net superioare celor terestre din punctul de vedere al efectului şi al productivităţii — nu sunt suficiente pentru executarea lucrării de com­batere a gîndacilor din Colorado în perioada optimă, adică în acele puţine zile în care stropirile au e­­fectul cel mai mare asupra larvelor. Este, de asemenea, de dorit ca avioanele utilitare să sosească în judeţ atunci cînd vor fi solicitate, nu cu 2—3 săptămîni întîrziere, cum s-a întîmplat în anii trecuţi. M. D. NOVI SAD 21 (Agerpres).­­ Nu­meroşi spectatori au urmărit ieri pe stadionul „Vojvodina“ din Novi Sad întîlnirea internaţională ami­cală de fotbal dintre echipele Iu­goslaviei şi României. Evoluînd cu mult calm, fotbaliştii români au reuşit să-şi înscrie în palmares un meritat succes cu 1—0 (0—0). In prima repriză, ambele formaţii au jucat cu multă prudenţă. Se poate afirma că a fost o repriză în care s-a practicat un fotbal lent cu puţine faze interesante. La reluare, însă, jocul a fost de bună factură tehnică şi a cuprins multe momente spectaculoase. Fotbaliştii români au „ieşit“ la atac, reuşind să creeze multe probleme apărării echipei gazdă. In minutul 57, fotbaliştii ro­mâni au înscris ca urmare a unei acţiuni care a surprins sistemul de­fensiv al gazdelor. Sătmăreanu a trimis balonul cu capul lui Dembrowski. Acesta de la dis­tanţă a şutat formidabil mar­­cînd unicul punct al partidei. In continuare echipa Iugosla­viei dornică de a egala a atacat în serii însă apărarea echipei Româ­niei s-a comportat remarcabil. (SUVtNTUft NOU U.M.T.F. Tîrgu Secuiesc . Mecanicii auto Handra Demeter și Tompa Árpád, executînd reparația capitală la un motor S.R.-211. Dialog fructuos între comerţ şi cetăţeni suil vânzătorilor la mărfuri. La u­­nif­area I.L.F. din centrul oraşului, personalul n-are ţinută corespun­zătoare (bonetă pe cap, halate), iar spaţiul de depozitare e inadecvat. Din magazinele de textile-încălţă­­minte lipsesc, de asemenea, unele produse, de pildă, prosoapele plu­şate. Evident, echipele de control obştesc au remarcat şi existenţa unor unităţi bine aprovizionate, ca magazinul alimentar cu autoservi­re, atitudinea şi serviabilitatea u­­nor lucrători din comerţ. Am fi dorit însă ca la această întîlnire să participe şi membrii echipelor de control obştesc — de altfel, nu înţelegem absenţa lor, prin nimic justificată — pentru că e sigur că nu toate constatările au putut fi trecute în procesele-verbale înche­iate cu prilejul vizitelor în unită­ţile comerciale. Mai mult, s-ar­­ putut realiza un dialog mai con­cret, între cetăţeni şi reprezentan­ţii comerţului. Gospodinele prezente la această întîlnire au vorbit despre unele de­ficienţe constatate în anumite uni­tăţi comerciale. Astfel, Nagy Ilo­na arăta că la magazinul alimen­tar nr. 64 nu se găseşte perma­nent pîine albă, iaurt, lapte sana, apă minerală în toate sortimente­le, cafea boabe, sare de lămîie. Altă gospodină remarca că, deşi gestionarul unităţii I.L.F. din car­tierul Simeria a cerut, la suges­tia cetăţenilor, borcane cu mură­turi, nu i s-au dat. Spaţiul co­mercial ar trebui mai bine utili­zat pentru ca aprovizionarea uni­tăţilor să fie corespunzătoare. Alte unităţi nu sunt bine amplasate. Este cazul raionului pentru des­facerea cărnii din incinta maga­zinului alimentar din complexul co­mercial din Simeria, care ar pre­tinde un local separat. Remarcînd utilitatea acestor întâlniri, gospodi­nele Németh, Szabó, Molnár Irina, au cerut ca în viitor să participe mai mulţi cetăţeni, dar şi lucră­tori din unnităţile comerciale, pen­tru a se răspunde direct cetăţe­nilor. Constatând că de la ultima întîlnire cu reprezentanţii comer­ţului, aprovizionarea unităţilor şi comportarea vânzătorilor s-a îm­bunătăţit simţitor, Strauff Zsuzsa­­na şi Máthé Tereza au remarcat preocuparea organelor comerciale şi atenţia pe care acestea o acordă faptelor semnalate de cetăţeni. Utilă prin întreaga ei desfăşu­rare, dînd posibilitate organelor co­merciale să cunoască părerile ce­tăţenilor privind activitatea uni­tăţilor comerciale, reprezentanţii comerţului puţind şi ei să arate provenienţa unor deficienţe şi să ceară sprijinul cetăţenilor pentru ■lichidarea lor, această întîlnire se va solda, desigur, cu rezultatele dorite de ambele părţi. (Urmare din pag. I)­le lor. Sintetizând aceste date, pre­şedinta Consiliului orăşenesc al sin­dicatelor, remarca nesatisfăcătoa­­rea aprovizionare cu unele pro­duse alimentare (drojdie, boia, mar­­garină, ape minerale), utilizarea necorespunzătoare a spaţiilor co­merciale, ţinuta neîngrijită a per­sonalului unor magazine. Astfel, u­­nităţile comerciale din zona gării au vitrinele murdare, iar ambala­jele depozitate în spaţiul mic din interiorul magazinelor împiedică trecerea cumpărătorilor sau acce- liad­ S.O.S. LA HANUL „LINA“ Şi au plecat toţi trei deodată şi-au poposit la han... După ce au consumat băuturi alcoolice în cantităţi­­industriale , Armin Andorka, István Rosta şi János László din Breţcu, s-au gândit că n-ar fi rău dacă s-ar da în spectacol. Aşa ca să fie şi ei remarcaţi. Şi atunci cu bricege şi sticle in mină, au început să „danseze“ în jurul consumato­rilor, ameninţîndu-i. Şi ca să pună vîrf la acest „joc“, au a­­tentat la viaţa oamenilor, unii dintre ei simţind pe pielea lor tăişul bricegelor. In cele din urmă consumatorii din local au lansat S.O.S. către organele de miliţie. Victimele au fost sal­vate de chirurgii din Tîrgu Se­cuiesc, iar scandalagiii au ră­mas în atenţia „chirurgiei“ Co­dului Penal. UITE MIELUL, NU E MIELUL Emilian Hosu din Băcel, ama­tor de speculaţii „tari“, în tre­cere prin Braşov ,a fost între­bat de nişte cunoscuţi de unde pot cumpăra un miel. Prompt E.H. le-a răspuns că el, în cali­tate de „şef de stână“, le poate oferi serviciile sale. De unde, de neunde, E.H. le-a adus mielul promis. Bucuroşi de tranzacţie cei doi cumpărători au mers la bufetul din Chichiş împreună cu E. Hosu, să sărbătorească e­­venimentu­l. La un moment dat, E.H. motivând că merge să plă­tească ciobanilor, a furat mie­lul din maşina cumpărătorilor şi a dus a fost. N-a ajuns însă prea departe pentru că șeful de post i-a ajuns din urmă și i-a administrat un dosar penal, așa ca să-i mai treacă pofta de scamatorii. HOŢUL DE LA MIEZUL NOPŢII Béla Serester, din Ghidfalău, nu s-a mulţumit numai cu ce „ciupise“ din magazia G.A.P. din localitate. A început să-şi mărească raza de „operare“, dînd iama şi la bufetul din co­mună. După ce s-a ospătat ca la „mama acasă“, a şterpelit K­­debreţini, un litru de rom, unul de rachiu şi 140 de lei, ca să aibă de drum. Un drum cam scurt, ce-i drept, pentru că lu­crătorii de miliţie i-au dat re­pede de urmă. Acum are omul destul timp să gândească la ce înseamnă de fapt „ospeţie“ ! L. AURELIA SFÎNTU GHEORGHE „ARTA" — Băieţi buni, băieţi răi (orele 10, 16, 18, 20) „VASILE ROAITA“ — O poveste veche, veche (ora 17). — In arşiţa nopţii (ora 19). TÎRGU SECUIESC „8 MAI“ — B. D. intră în acţiune (orele 10, 16, 18, 20). COVASNA „VICTORIA“ — In oraşul „S“ (ore­le 18, 20). Pag 3 UZINELE METRUM BRAŞOV angajează urgent : — maistru (prelucrare la cald) — reglori pentru strunguri universale — strungari — frezori — rectificatori — lăcătuşi — electricieni — zidari — dulgheri — muncitori necalificaţi (bărbaţi). Informaţii suplimentare la serviciul personal al uzinei, telefon : 1.11.15. A.întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj din Sfîntu Gheorghe, strada Stucului nr. 55 MUNCITORI CALIFICAŢI zidari dulgheri instalatori instalaţii sanitare şi de încălzire MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru lucrări de săpături Se asigură cazare gratuită şi, pînă la 40 km., abonamente G.F.R. și I.T.A., masa contra cost. Informații suplimentare se dau la direcțiunea întreprinderii, serviciul organizarea muncii. 1.1. L. Bazaltul din Sfîntu Gheorghe oferă spre vînzare următoarele sortimente de cărămidă plină, manuală :­­ • De la Boroşneul Mare, la preţul de 339 lei/mia bucăţi, pentru întreprinderi, respectiv 383 lei/ mia bucăţi, pentru per­soane particulare. • De la Sfîntu Gheorghe, „Örkö“, la preţul de 244 lei/ mia bucăţi, pentru între­prinderi, respectiv 276 lei mia­ bucăţi, pen­tru persoane particulare. Informaţii detaliate, zilnic între orele 8—10, la sediul întreprinderii. Fabrica Textilă „Oltul“ Sfîntu Gheorghe Angajează de urgenţă: Wt Strungari 8 Frezori MEMENTO JOI, 22 APRILIE CIMMA de G. Dăscălescu şi Poveste din Cartierul de Vest de L. Bernstein ; 22,50 Telejurnalul de noapte; 18,00 Emisiune în limba maghiară ; 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18,50 Mult e dul­ce şi frumoasă ; 19,15 Publicitate ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurna­lul de seară ; 20,00 50 de ani în 50 de evocări; 20,20 România în lume. In circuitul economic şi tehnico­­ştiinţific mondial ; 20,50 Jocul sal­belor. Cîntece şi dansuri populare din zona de şes a Banatului în in­terpretarea artiştilor amatori din comuna Drăgoieşti ; 21,05 Planeta se grăbeşte. Film documentar de montaj ; 21,45 Emisiune literară ; 22,05 Tele-divertisment. Selecţiuni din muzical­urile Romeo şi Julieta de A. Giroveanu, Alcor şi Mona Vremea se menţine frumoasă , călduroasă cu cerul variabil, ca mult senin. Vîntul va sufla slal­­in sud-est. Temperatura staționară Meteorolog de serviciu MECHEL ARNOLE PRONOEXPES CONCURSUL NR. 16­7 DIN 28 APRILIE 1971 Extragerea I : 16; 33; 30; 44; 27; 23 Extragerea a II-a : 1; 24; 43; 21; 28 Fond general : 2.934.204. lei

Next