Cuvîntul Nou, august 1971 (Anul 4, nr. 395-421)

1971-08-05 / nr. 398

Pag. 2 D0 D D D D D D n D D D D D D D D D D na D D Da a a a a a Da G Da D o D D D D Hm D D D Da o o o o o G D D u Da D D D D G G G Q 0 D na o D D fl fla3 fl fl 11 a nDaanoiü fl D D fl D D D D D 0 D D D D D 0 0 D D D Ml D D0 D D D D D0 D0 D0 D D D D D D00 DG D D D00 ű0 D D D D D DD D0 Dű D0 „Trebuie acţionat pentru promovarea în rîndurile între­gului tineret a concepţiei despre lume şi viaţă a clasei mun­citoare, pentru cultivarea tradiţiilor revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale partidului comunist, pentru educarea socia­listă, patriotică, prin muncă a tinerei generaţii“. (Din „Propunerile de măsuri prezentate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., pentru îmbuntătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii"). Marea încredere şi grija deo­sebită de care se bucură tinere­tul, din partea conducerii de partid şi de stat, constituie o cinste şi, totodată, un puternic stimulent în activitatea organi­zaţiilor U.T.C., în pregătirea multilaterală a fiecărui tînăr, pentru a răspunde la înaltele cote ale exigenţei comuniste, sarcinilor pe care tînăra gene­raţie le are în prezent şi în vii­torii ani de construcţie socialis­tă în patria noastră. Recen­tele măsuri elaborate de secretarul general al parti­dului şi adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., vi­zează şi munca de educare po­litică marxist-leninistă a tine­retului, de formare a unei înal­te conştiinţe socialiste la fie­care tînăr din patria noastră. In acest sens, organizaţiei U.T.C. îi revin îndatoriri de ma­re importanţă, ceea ce implică o îmbunătăţire substanţială a întregii munci ideologico-poli­­tice în cadrul vieţii de organi­zaţie. Despre unele probleme pe care Ie impune spre rezol­vare acest domeniu de activita­te, am organizat recent o dis­cuţie cu secretari ai unor comi­tete comunale şi orăşeneşti U.T.C., discuţie la care au par­ticipat: Darie Gheorghe (Sita Buzăului), Fejer Teodor (Covas­­na), Florea Ion (Dobîrlău), Kiss Arpad (Băţanii Mari), Kovács Andrei (Turia), Mitrofan Maria (Intorsura Buzăului), Nagy Wil­helm (Zagon), Peter Gerlinde (Red­) şi Solomon Virgil (Bar­­cani) din care consemnăm e­­senţialul,­in rîndurile de mai jos. Red : Am dori să începem discuţia cu un adevăr îndeobşte cunoscut, cu o cerinţă a activi­tăţii ce trebuie desfăşurată in cadrul organizaţiei de tineret: nivelul superior de pregătire i­­deologică, personalitatea politi­că a unui secretar U.T.C. A­­cesta, pentru a putea contri­bui, prin funcţia pe care o deţi­ne, la o bună pregătire politico­­ideologică a tinerilor din or­ganizaţie, trebuie să fie el, în primul rînd, bine pregătit. Cum înţelegeţi dumneavoastră res­pectarea acestei cerinţe ? Solomon V — Consider că o pregătire ideologică, la nivelul cerut unui utecist şi, mai ales, unui secretar U.T.C. nu se poa­te realiza decît printr-o studie­re atentă şi permanentă a tu­turor documentelor elaborate de partidul nostru, care ilus­trează politica sa, bazată pe învăţătura marxist-leninistă. Studierea înseamnă nu numai cunoaşterea acestor documente, ci mai mult, interpretarea lor justă, în funcţie de scopul pe care-l urmăresc, precum şi popularizarea, explicarea şi a­­plicarea ideilor concomitent, în viaţa şi activitatea noastră, a tuturor. Fejer T. Niciodată nu pu­tem spune că sîntem îndeajuns pregătiţi, întrucît aproape fie­care nouă zi, fiecare acţiune cere un plus de cunoştinţe, de experienţă. De aceea trebuie să fim la curent, în fiecare mo­ment, cu evenimentele interne şi internaţionale şi, bineînţeles cu poziţia partidului nostru în aceste probleme. Mitrofan M. — Deoarece din organizaţia U.T.C. fac parte di­ferite categorii de tineri, de di­ferite vîrste, apar anumite în­trebări, de clarificare a unor probleme diverse din cadrul po­liticii partidului la care trebuie să ştim­ să răspundem. Este încă un argument în susţinerea necesităţii unui studiu continuu şi a cunoaşterii temeinice a tu­turor documentelor şi acţiunilor din actualitatea politică a par­tidului şi statului nostru. Darie Gh. — A fi bine pregă­tit din punct de vedere ideolo­gic înseamnă a înfăptui comple­xul program al partidului nos­tru, de construire a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te, pînă la ,,celula de bază“ — locul de muncă al fiecăruia din­tre noi. Kiss A: — Aş mai adăuga ceva. Fiecare utecist, cu atît mai mult un secretar U.T.C., trebuie să fie în permanenţă, un model da comportare, de viaţă şi de muncă, pentru cei­lalţi tineri. Red.: — Pentru că discutăm despre pregătirea ideologico­­politică a tinerilor,­ considerăm că e necesar să elucidăm şi o altă problemă: ce înţelegeţi prin educaţie politică ? Florea I. — Este educaţia în spiritul ideilor marxist-leninis­­te, educarea prin muncă, pen­tru ca fiecare tînăr să contri­buie conştient la realizarea sar­cinilor trasata de partidul nos­tru în toate domeniile de acti­vitate. Kovács A. — înseamnă şi for­marea unei înalte conştiinţe socialiste, respectarea moralei comuniste de către fiecare din­­tra noi. Solomon V. — Prin educaţie politică se înţelege, de aseme­nea, cultivarea în rîndurile ma­selor a concepţiei maxxist-le­­niniste despre lume şi viaţă, a tradiţiilor revoluţionare ale cla­sei muncitoare, partidului co­munist, ale poporului nostru ; este educaţia în spiritul patrio­tismului socialist şi internaţio­nalismului proletar. . Mitrofan M. — Implică şi cu­noaşterea realizărilor obţinute de poporul nostru în opera de făurire a societăţii socialiste. De asemenea, o combativitate susţinută împotriva influenţelor ideologice burgheze, pentru că a-ţi însuşi ideologia marxist­­leninistă înseamnă şi o luptă împotriva ideilor politice retro­grade, perimate, care sunt în contradicţie cu concepţiile şi interesele clasei muncitoare, ale oamenilor muncii. Peter G. — Combativitatea trebuie să se manifeste şi îm­potriva oricăror acte de indisci­plină, de încălcare a normelor de convieţuire socială, de ati­tudine necorespunzătoare, faţă de muncă şi avutul obştesc. în educaţia politică intră şi înţele­gerea modului în care partidul nostru rezolvă problema naţio­nală, înţelegerea unei realităţi evidente: unitatea şi frăţia dintre oamenii muncii — români maghiari, german,­ şi de alte na­ţionalităţi — care au aceleaşi aspiraţii, care realizează, prin­­tr-un efort colectiv, valorile materiale şi spirituale, progre­sul patriei comune. Red. —Revenind la activitatea curentă, de zi cu zi, cred că ar fi binevenit să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră în do­meniul muncii de pregătire i­­deologică a tinerilor. Cit timp afectaţi, în mod exclusiv acestei acţiuni, ce căi şi metode de lu­cru utilizaţi ? Solomon V. — Nu stabilim un anumit număr de ore pentru pregătirea ideologică a tineri­lor. Astfel, în cadrul fiecărei adunări generale se fac infor­mări cu privire la ultimele do­cumente ale partidului şi statu­lui nostru, cu evenimentele cele mai importante din politica in­ternă şi internaţională. De a­­semenea, în cadrul clubului sunt iniţiate discuţii cu privire la u­­nele probleme neînţelese deplin de către tineri, explicaţiile fiind date de persoana competente, propagandişti de-ai noştri sau activişti de partid. De modul în care sunt organizate şi se desfă­şoară aceste acţiuni răspund secretarul comitetului comunal U.T.C. şi secretarul comitetului comunal de partid. Nagy W. — î­n fi­ecare zi îmi aleg 2—3 tineri dintr-o organi­zaţie, precum şi un anumit do­cument sau problemă legată de pregătirea ideologică a tineretu­lui. Merg acolo unde lucrează ei şi în timpul pauzei, după ce „verific" în ce măsură cunosc şi interpretează conţinutul do­cumentului respectiv, discutăm împreună pînă cînd nu mai există nici o nelămurire. De fie­care dată mă străduiesc să res­pect caracteristicile nivelului lor de pregătire, precum şi cele ale domeniului în care îşi des­făşoară activitatea. Darie Gh. — în afara informă­rilor politice, a discuţiilor or­ganizate pe teme ideologice, noi am folosit, cu rezultate bu­ne, citirea în comun a presei, mai exact a documentelor de partid şi a unor articole care vizează educaţia politică a ti­­n­ereţului. Kovács A. — De asemenea, uti­le sînt şi întîlnirile cu oameni ai muncii, cu activişti, care vor­besc tinerilor despre unele pro­bleme de politică internă şi externă a partidului, despre rea­lizările obţinute de poporul nos­tru în anii construcţiei socialis­mului, Peter G. — Această metodă este practicată și la noi. Astfel în urmă cu cîteva săptămîni am organizat o întîlnire a tinerilor cu secretarul comitetului comu­nal de partid, care le-a vorbit despre recentele documente cu privire la îmbunătăţirea activi­tăţii ideologico-politice şi cul­tural-educative. Kiss A. — în cadrul fiecărei „joi a tineretului" are loc şi o in­formare politică, urmată de dis­cuţii. De altfel, în activitatea organizată la căminul cultural manifestările cu conţinut edu­cativ ocupă primul loc. Atunci cînd acţiunile sînt de maream­Florea I. — Noi avem încă mul­te de făcut în activitatea de, e­­ducare politică a tineretului. Cel mai rău lucru este că, deşi pre­vedem acţiuni valoroase în pla­nul de măsuri, acesta nu este întotdeauna respectat. Din cau­za aceasta şi eficienţa este sub nivelul cerinţelor. Fejer T: — Munca de pregă­tire ideologică a tinerilor trebu­ie să fie­­continuă , chiar dacă o acţiune vizează o altă latură a educaţiei, ea trebuie să aibă un pronunţat caracter ideologic. De exemplu, organizând o ac­ţiune de muncă patriotică, tre­buie să faci şi muncă politică, lămurindu-i pe tineri nu atît despre importanţa economică, ci mai ales despre valoarea edu­cativă a acestei munci Dintre căile şi metodele folosite de mine şi ceilalţi membri ai co­mitetului orăşenesc U.T.C., pe lîngă informările politice, ex­punerile, dezbaterile, întîlnirile organizate, pe lîngă lectura pre­sei, o deosebită eficienţă are munca de la om la om, discuţia cu fiecare tînăr în parte, pe teme ale politicii, ideologiei etc. în cadrul programului nos­tru de activitate, forma de des­făşurare se stabileşte in con­cordanţă cu specificul respecti­vei activităţi şi ţinînd cont de propunerile pe care le fac în acest sens tinerii. Mitrofan M. — Măsurile cu­prinse în planul de activitate al comitetului orăşenesc U.T.C. se stabilesc în cadrul şedinţe­lor de birou după care­ se fac cunoscute întregului activ ; în funcţie de acestea, organizaţii­le subordonate întocmesc, în funcţie de specificul muncii membrilor săi, planurile­­j proprii de acţiune. De aplicarea, res­pectarea măsurilor în general răspund tinerii care le-au pro­pus, bineînţeles, sprijiniţi de membrii comisiei politico-ideo­­logice şi de Biroul orăşenesc. Planul nu este rigid, el poate f completat cu alte acţiuni, potri­vit etapei respective şi în func­ţie de specificul vîrstei, pregăti­rii şi al locului de muncă Nici la noi nu exi­stă o ba­rieră între activitatea de edu­care politică a tinerilor şi ce­lelalte activităţi , pentru că — de fapt — întreaga muncă des­făşurată în cadrul organizaţiei de tineret este prin excelent? o muncă politică, inclusiv mun­ca patriotică, excursiile, con­cursurile gen „Cine ştie cîşti­­ga". Red. — Pentru a educa pe ci­neva, trebuie mai întîi să-l cu­noşti, să ştii pe cine educi, ce fel de om este, ce pregătire a­­re, cum gîndeşte, cum inter­pretează diversele probleme pu­se in faţa lui de activitatea în cadrul colectivului de muncă şi al organizaţiei U.T.C. în ce mă­sură vă preocupă de dumnea­voastră, ca secretari ai comite­tului U.T.C. această cerinţă cum o respectaţi ? Nagy W. — Eu sunt secretar U.T.C. de 12 ani. Am avut, deci, posibilitatea să-i cunosc pe toţi tinerii din comună, nivelul lor de pregătire ideologică, proble­mele care-i preocupă, în gene­ral modul cum trăiesc şi mun­cesc. Experienţa îndelungată a făcut posibil să-i cunosc şi să mă cunoască, să ştim fiecare despre celălalt cum judecă fap­tele şi oamenii, cît şi cum parti­cipă la activitatea întregului colectiv. în principiu deci, este necesar ca secretarul U.T.C. să cîştige încrederea tinerilor, să colab­oreze mereu cu ei, să ia hotărîri împreună şi tot împre­ună să le ducă la îndeplinire. Solomon V. — Cunoaşterea de către secretar a tinerilor din organizaţia pe care o conduce necesită o muncă susţinută, continuă. Nu trebuie să fim îm­preună doar la şedinţe, să ne vedem doar cînd transmitem sarcini sau ni se comunică mo­dul de îndeplinire a ac­estora, să discutăm doar la căminul cul­tural sau pe şantierul de mun­că patriotică E bine să-l cu­noşti pe fiecare, şi la bine şi la greu ; şi la muncă şi la distrac­ţie , să-l cunoşti nu numai pe el, ci şi familia, colegii lui de muncă, Fejer T. — Toate-s bune şi fru­moase atunci cînd organizaţia are un număr relativ mic de ti­neri. Ce fac însă eu, de exem­plu, cînd în oraş sînt peste 1000 de tineri ? Trebuie să recunosc că nu cunosc bine decît aproxi­mativ 100, mai puţin bine vreo 900 şi aproape deloc circa 100 de utecişti. E drept însă că, în activitatea mea, sunt ajutat de ceilalţi membri ai comitetului orăşenesc. In cazul meu, se ce­re o colaborare permanentă, o muncă a tuturor, în colectiv. Mitrofan M. — Intr-o situa­ţie oarecum similară mă aflu şi eu. Totuşi, pe cei mai mulţi ti­neri, îi cunosc, deoarece trec pe­riodic, pe la toate organizaţiile subordonate Comitetului orăşe­nesc şi stau d­e vorbă cu cît mai mulţi dintre ei. Acţiuni de con­trol şi îndrumare fac nu numai eu, ci şi ceilalţi membri ai Bi­roului orăşenesc cu care, apoi, ne întîlnim şi ne împărtăşim reci­proc impresiile, părerile. într­­adevar in cazul nostru se im­pune o muncă în colectiv, nu numai a secretarului. Principiul conducerii colective trebuie să stea la baza întregii noastre ac­tivităţi. Red. — După cum cunoaşte fiecare din dumneavoastră, do­cumentele Congresului al IX- lea al U.T.C. precum şi cele re­cent elaborate de conducerea superioară de partid, personal de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, acordă un rol deo­sebit de important organizaţiei de tineret, în domeniul pregăti­rii ideologico-politice şi al acti­vităţii cultural-educative a ti­nerilor. Avînd ca punct de por­nire conţinutul acestor docu­mente, ce măsuri preconizaţi pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul organizaţiilor dumnea­voastră ? Darie Gh. — Aş vrea să în­cep cu ... începutul. Consider că organizaţia U.T.C. trebuie să pună mai mult accent pe pregă­tirea tinerilor care urmează să fie primiţi în rîndurile sale. Ca­litatea de membru al organiza­ţiei revoluţionare de tineret, in­cumbă un anumit nivel de pre­gătire ideologică, etică, de cul­tură generală etc. Or, exigenţa sporită pe care trebuie s-o ma­nifestăm faţă de fiecare utecist trebuie să existe încă din mo­mentul primirii unui tînăr în organizaţia noastră. De acest lucru sîntem în primul rînd noi răspunzători, şi nu tînărul res­pectiv. O problemă care consi­der că trebuie să stea în mod deosebit în atenţia noastră es­te cunoaşterea aprofundată, de către toţi tinerii, a concepţiei materialist-dialectice despre lu­me şi viaţă, a esenţei filozofiei marxist-leniniste, precum şi a trecutului de luptă al poporului român, al clasei sale­ muncitoa­re, al partidului nostru co­munist. în acest sens, vom or­ganiza cît mai multe şi variate acţiuni, care vor fi eşalonate în timp şi pe organizaţii, astfel ca în pregătirea ideologică să fie cuprinşi toţi tinerii şi ea să se desfăşoare nu în salturi, ci în permanenţă. Nagy W. — Nu vreau să ex­pun tot programul de măsuri pe care vrem să-l aplicăm, pentru educarea ideologico-po­­litică a tinerilor, ci să arăt, în mod deosebit, doar că expune­rile şi conferinţele ce vor fi or­­ganizate vor trebui să aibă nu un conţinut vag, general, ci idei clare, concise, susţinute de exemple luate din viaţa şi acti­vitatea tinerilor, pe teme cum ar fi „Şcoala în viaţa omului", ,,Ce înseamnă a munci" sau „Ce folos aduce munca". De aseme­nea, vrem ca în echipele artis­tice să antrenăm cît mai mulţi tineri, iar activitatea acestora, spectacolele lor să aibă un pro­nunţat caracter educativ. Fejer T. — în ansamblu, for­mele­ de educare politico-ideo­­logică vor fi aceleaşi — infor­mări politice, dezbateri, întâlniri cu activişti şi oameni ai muncii, acţiuni de muncă pa­triotică etc , dar ele trebuie să aibă o eficienţă şi mai ma­re, sub aspect ideologico-educa­­tiv. în plus, vom organiza co­lective care vor avea ca sarci­nă să-i depisteze pe tinerii ne­­încadraţi în muncă şi pe cei ce se abat de la normele eticii co­muniste, încalcă legile statului, pentru a-i supune criticii opini­ei publice, pentru a-i ajuta să se încadreze cu cinste în lar­gul front al tineretului patriei noastre. Mitrofan M. — Consider că întreaga noastră activitate vii­toare va fi cu atît mai rodnică, cu cît vom şti mai bine să traducem în viaţă indicaţiile şi sarcinile cuprinse în recentele documen­te ale conducerii superioare de partid. Vom organiza acţiuni de muncă patriotică, întâlniri cu activişti de partid şi de stat, concursuri „Cine ştie, cîştigă" pentru popularizarea realizări­lor obţinute în aceşti ani de poporul nostru, excursii temati­ce etc. Pe parcurs, urmează să găsim şi să utilizăm însă şi multe alte căi şi forme de edu­care ideologică a tineretului. Florea I. — Va trebui să ne in­tensificăm activitatea îndeosebi în satele aparţinătoare. Pentru aceasta, consider că e necesară o mai strînsă şi sporită colabo­rare între organizaţiile U.T.C., Pe de-o parte, şi căminele cul­turale şi şcolile din comună pe de altă parte, deoarece toţi a­­vem răspunderi faţă de pregăti­rea multilaterală, inclusiv poli­tică a tinerilor. Solomon V. — Printre obiec­tivele noastre, cele cărora tre­buie să le acordăm atenţie deo­sebită, sînt: antrenarea tuturor tinerilor la o activitate cît mai bogată în cadrul organizaţiei U.T.C. , o cooperare mai strîn­să cu ceilalţi factori de răspun­dere din comună, sub îndruma­rea comitetului de partid ; eli­minarea formalismului, a su­perficialităţii din propria noas­tră activitate, ploaie, mobilizăm gandiştii noştri, toţi propa- Pregătirea ideologico­­politică a tinerilor-la cotele înaltei exigenţe comuniste în mod obişnuit, în încheierea unor discuţii, se trag con­cluziile. Astfel, putem spune că, din cele relatate de interlo­cutori rezultă seriozitatea cu care analizează propria lor­ acti­­vitate, dorinţa de a elimina neajunsurile, de a-şi îmbunătăţi munca. Desigur, pregătirea ide­ologico-politică a tineretului constituie un proces de durată, pentru că mersul înainte al so­cietăţii noastre impune exigenţe mereu sporite în faţa omului. Trebuie făcut însă totul pentru formarea unui tineret capabil să continue tradiţiile revoluţionare, înaintate, de luptă, şi de muncă, ale poporului nostru, ale clasei muncitoare, ale Partidului Comunist Român D a a o D D D D D D D D D 0 a a DARIE GHEORGHE Sita Buzăului m PETER GERLINDE Rec­ SOTOMON VIRGIL Barcani FEJER TEODOR Covasna KISS ÁRPÁD Bățanii­ Mari NAGY WILHELM Zagon MITROFAN MARIA întorsura Buzăului FLOREA IOAN Dobîrlău .V' f ■ Y': ••­­ KOVÁCS ANDRÁS Turia 'ail aaaail Qa □ D D D ' 0 D CUVÎNTUR NOU aaaaaa aaaaaaaaaaaaaaa ANUL IV. Nr. 398 Pagină realizată de : D E. POPESCU Foto : A. BARTHA aai tai aaaaa ai tai­ ­­aaaaaaaci a 0­D­D­D­D­ lam­aa aaaaaaaai I cm cm31a ail aaaaaasl aaaaaa

Next