Cuvîntul Nou, mai 1973 (Anul 6, nr. 937-963)

1973-05-29 / nr. 961

ANUL VI. NII, 961 LEGEA 1. — Nu tovarăşe reporter. Nu mai vorbim... pe vorbe. Să lăsăm faptele să-şi spună cuvîntul. Mergem pe teren, vă convingeţi personal de realitatea celor spuse de mine şi numai după aceea să scrieţi. Că de vorbe... Primarul întorsurii Buzăului, Sergiu Manolatos,e înnegurat ca această dimineaţă care stoarce din nori plumburii o ploaie mocănească, măruntă şi dezolantă. — ... Sunt nişte realităţi pe care oricine le-ar putea vedea. Intorsura s-a transformat în aceşti cinci ani, cu în cinci veacuri dinainte. Blocuri moderne, magazin universal, şosea asfaltată, aceste garduri metalice împodobite cu flori, brutăria care oferă zilnic întorsurenilor şi celor din împrejurimi produse de panificaţie proaspete, serele ... — Serele, tovarăşe primar ? — Da, da, serele. Vom mai vorbi despre ele şi vom merge să le vedeţi. Aceste mult discutate şi controversate sere au dat localnicilor şi nu numai lor, roşii şi flori în luna ianuarie. — Bine, dar se pare că-i o poveste cu cîntec cu serele astea. — Cîntecul e fals. Reale sînt serele cu roşiile şi, florile, cu răsadurile pe care acum le cumpără gospodinele ca pîinea caldă. Realitatea este că ni s-au răstălmăcit nişte bune intenţii, s-au luat în considerare numai unele cifre care — aparent — ne acuză pe noi şi pe cei care gospodăresc aceste sere. — Şi adevărul, e pe undeva fie la mijloc !? — Adevărul e că ne-am apucat să facem aceste sere numai pentru a ne asigura florile de care aveam nevoie pentru a nu le mai aduce de la Braşov, Tîrgu Secuiesc sau Sfîntu Gheorghe. Ne-am descurcat cum am putut, am adus instalaţia de încălzire de pe la Tîrgu Ocna, unde ne-a costat de zece ori mai puţin decit dacă ne-ar fi făcut-o nişte specialişti. Ce mai, una peste alta, le-am scos cu 114.000 de lei. Ghinionul a fost că n-am avut un specialist care să calculeze nişte coeficienţi între temperatura necesară în sere şi cea de afară. Aşa s-a făcut că aceeaşi instalaţie care la Tîrgu Ocna ridica temperatura la 30—40 de grade, la noi realizează abia 8— 10 grade. Am căutat şi am găsit soluţia şi, începînd din toamnă, nu vom mai avea probleme cu încălzitul. — Dar cu pierderile financiare, cum stă treaba ? — Stă, că noi ne-am făcut socoteala că în condiţii normale am putea realiza un beneficiu de 100 la sută. In realitate, datorită şi unor deficienţe de organizare a muncii cit şi iernii foarte geroase, n-am realizat beneficiile scontate, dar nici pierderi n-am avut. Au îngheţat nişte răsaduri în valoare de vreo 500 de lei dar vinovatul a plătit banii, aşa că pierderi n-am avut. — Şi în acest an ? — Nici iarna trecută n-a fost prea blîndă. Totuşi, ne vom acoperi cheltuielile şi vom da şi... Nu, nu mai dau nici o cifră. Poftiţi la sere să le vedeţi. Intr-adevăr, cu toată „umbra“ de afară, înăuntru era cald ca-n ... seră. Garoafe îmbobocite .— Nu apucă să înflorească, le arvunesc clienţii aşa boboci — ne spune Aurelia Angelescu, responsabila serelor), răsaduri de roşii, ceapă, varză şi alte legume care (după cum afirmă tovarăşa Angelescu) au desfacerea asigurată. — De aici, din aceste controversate sere au ieşit toate florile pe care le-aţi văzut împodobind rondurile şi marginea trotuarelor din oraş. Ba mai mult, avem solicitări de la Tîrgu Secuiesc, Malnaş şi alte localităţi. După cum vedeţi, se munceşte şi odată cu experienţa acumulată — vor creşte şi beneficiile. — De acord, tovarăşe primar. Dar vroiam să discutăm despre modul cum se aplică la dumneavoastră Legea nr. 7. — Păi, pînă acuma ce-am făcut ? Şi serele le-am făcut tot în cadrul prevederilor acestei legi. Dar s-o luăm metodic. Aşadar, cel mai important obiectiv îl constituie unitatea economică „Dumbrava“ cu următoarele secţii : Fabrica de cărămizi, care asigură necesarul atît pentru construcţiile unităţilor noastre cit şi pentru populaţie, în condiţii normale, realizează 1.500.000 cărămizi pe an ; secţia de produse prefabricate din beton, face borduri, tuburi, plăci pentru trotuare, creionaje pentru menţinerea de maluri; atelierul mecanic, realizează garduri de fier, porţi şi alte lucrări de fierărie; birou de proiectare pentru construcţii civile (case, grajduri, şuri etc.); se mai produc ţigle din azbociment pentru nevoile localnicilor; in sfîrşit, secţia de construcţii care lucrează atît pentru consiliul popular, cooperativă cit şi pentru populaţie. — Bine. „Dumbrava“ este o unitate subordonată consiliului popular. Dar ceilalţi factori care, în virtutea Legii nr. 7, trebuie să organizeze şi să dezvolte activităţi industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii, au făcut ceva ? Pornind tot de la indicaţiile Legii nr. 7, în vederea folosirii mai complete a forţei de muncă din localităţile noastre, cooperaţia meşteşugărească a organizat cooperativa „Arta Covasnei“, care în numai cîteva luni s-a făcut cunoscută în întreaga ţară şi acum este pe cale să-şi trimită produsele şi peste hotare. — Cum adică ? — La expoziţia pentru prospectarea pieţei externe şi contractări cu beneficiari de peste hotare organizată la Bucureşti, reprezentanţii Cehoslovaciei au contractat 31 de produse dintre care 18 sunt ale noastre, ţesături ce vor duce in ţări străine faima folclorului, a îndemînării şi hărniciei întorsurencelor noastre. Recent, s-a organizat o secţie de repansat în care lucrează 105 femei repartizate în două schimburi care nu mai prididesc cu comenzile de la Braşov, Timişoara sau Ploieşti, în total, în cadrul acestei prospere cooperative îşi au locul de muncă un număr de 341 salariate, atrase astfel în sfera producţiei de bunuri. — Şi cooperativa de consum ? — Are un complex întreg de servicii pentru populaţie începînd cu frizeri-coafori, cizmari, croitori, zidari, zugravi pînă la mecanici auto. Au organizat o secţie de dopuri din mase plastice. Brutăria va fi dotată cu un cuptor nou cu dampf, care va face să sporească atît cantitativ cit şi calitativ producţia de pîine, franzele, cornori şi alte produse. Mai notaţi : laboratorul de cofetărie şi carmangeria care vor funcţiona în incinta hanului turistic şi veţi avea imaginea gamei largi de servicii pe care ne străduim să le oferim populaţiei. Dealtfel, din cele spuse (şi văzute de reporter „pe concret“) v-aţi putut convinge că la noi Legea nr. 7 este... literă de lege, ,că ne străduim s-o aplicăm întocmai pentru ca pe baza prevederilor şi înlesnirilor ei, să asigurăm necontenita creştere a nivelului de bunăstare a populaţiei, din această zonă. GHEORGHE POPIŢA ŞI INDUSTRIALIZAREA ORAȘULUI Urgenţe în agricultură (Urmare din pag. 1) recoltării leguminoaselor perene şi a fîneţelor, în special de pe lunci. Este necesar să se folosească la recoltarea furajelor, într-o mai mare măsură mijloacele mecanice de care dispun secţiile de mecanizare. Se impune ca în fiecare unitate agricolă, fie cooperatistă, fie de statt să se acorde o atenţie sporită livrării la fondul de stat a cantităţilor planificate de lapte şi carne. „Noi există pămînt al nimănui“ — totul trebuie cultivat — iată o acţiune de mare importanţă ce trebuie să stea în atenţia conducerilor cooperativelor agricole de producţie, în atenţia fiecărui comitet comunal de partid. Se impune identificarea fiecărui teren care poate produce, în special a drumurilor inutile, a spaţiilor dintre grajduri sau construcţii etc., terenuri care trebuie să fie cultivate cu furaje sau legume după caz. Totodată, se impune o acţiune de mare amploare, în ceea ce priveşte rezervele existente încă în cadrul gospodăriilor personale. Cultivînd fiecare palmă de teren dăm dovadă de un înalt spirit gospodăresc, asigurând fiecărei gospodării un plus de legume sau furaje, implicit un plus de cîștiguri. I (Urmare din pag. 1) unitatea 9, 15 mai la unitatea 12). La această unitate (nr. 12) aveam să constatăm şi o altă anomalie: în ziua de 23 mai roşiile se vindeau... condiţionat. „Dau roşii dacă luaţi şi ... spanac“. Şi cumpărătorii au preferat să-şi încarce sacoşele cu cite 1 kg de spanac,de o calitate îndoielnică (pe care mai apoi mulţi l-au aruncat) numai pentru a putea procura şi trufandalele dorite. „Sistemul“ trebuie neapărat analizat şi... desfiinţat! în privinţa fructelor n-avem ce spune prea mult pentru că în afara unor cantităţi infime de mere (71 kg la unitatea 1), n-a apărut nimic altceva. Acestea sînt constatările. Concluzia generală care s-a impus a fost aceea că desfacerea legumelor şi fructelor în oraşul Sfîntu Gheorghe este nesatisfăcătoare, în primul rînd datorită cantităţilor mult prea mici ce se pun în vînzare. Cum e şi firesc ne-am îndreptat atenţia către cei chemaţi să contribuie efectiv la crearea fondului necesar a fi oferit cumpărătorilor. Să vedem aşadar ce fac ... ... PRODUCĂTORII După cum se ştie, conform indicaţiilor date de conducerea de partid şi de stat la nivelul fiecărui judeţ trebuie create toate condiţiile ca şi în acest domeniu o mare parte din necesarul de produse să fie asigurate din resursele locale. Evident, primul producător vizitat a fost Ferma legumicolă aparţinînd I.L.F. Sfîntu Gheorghe. Stăm de vorbă cu şeful fermei Şorban Jenö. — Suntem în 24 mai. Ce cantităţi de legume aţi livrat pînă în prezent fondului pieţei. — 2.500 legături de ceapă verde şi 1.000 kg spanac. — Atît de puţin ? Pentru cele 200 de hectare aferente fermei este foarte, foarte, puţin... — Ce să facem ? ... mai mult nu s-a putut. Au fost invocate o serie de motive, intre care şi vremea nefavorabilă ... şi am fost asiguraţi că incă in săptămâna aceasta vor lua drumul pieţei... 200 kg ceapă. Situaţia existentă la această unitate trebuie să dea de gîndit factorilor de conducere ai I.L.F. Practic ferma I.L.F. n-a realizat pînă în prezent mai nimic din scopul pentru care a fost înfiinţată. La sera din Tîrgu Secuiesc am constatat o preocupare mult mai intensă şi mai conştiincioasă pe linia asigurării unui spor cantitativ de legume. Faptul că după cum ne-a relatat tehnicianul Bartha Antal contractul cu I.L.F. este realizat la zi, îndreptăţeşte afirmaţia anterioară. In ultima perioadă au fost livrate 3.000 kg varză timpurie, 3.200 buc. gulioare, 1.500 legături morcovi, peste 2.000 kg salată (plan 1.200), 44.000 legături ridichi ş.a. Stadiul în care se află culturile ne îndreptăţeşte să credem că şi planul de livrări la varză (2,5 vagoone) şi roşii (4.000 kg.) va fi îndeplinit. Şi C.A.P. din judeţ ar putea contribui mai substanţial decit se face la satisfacerea necesităţilor pieţei. Numai că, din păcate, se constată că majoritatea unităţilor cooperatiste s-au orientat cu preponderenţă pe cultivarea legumelor de vară şi toamnă. De exemplu la C.A.P. Arcuş din cele 10 hectare destinate culturii legumelor, 5 hectare sunt cultivate cu castraveţi (se vor recolta în august) şi alte 5 hectare cu varză de toamnă. Credem că în acest sens va trebui acordată mai multă atenţie măcar în anul viitor extinderii cultivării legumelor cu un stadiu de vegetaţie mai scurt, a legumelor timpurii. Din evidenţele existente la Direcţia pentru agricultură a judeţului aflăm că din suprafaţa totală destinată de C.A.P. legumelor a fost însămînţată pînă în prezent abia 72 la sută. Din sondajele întreprinse de noi rezultă, ca un aspect general, că unităţile cooperatiste contribuie cu mult sub posibilităţile lor la asigurarea necesarului de legume timpurii din judeţul nostru şi acest fapt trebuie avut în vedere începind încă din anul viitor. TOVARĂŞE DIRECTOR AL I.L.F., AVEŢI CUVINTUL ... — Situaţia existentă ne-a dat mult de gîndit. Ştim că in ultima perioadă nu am reuşit să satisfacem cererea pieţei în privinţa legumelor. Dar, fără a minimaliza deficienţele existente în angrenajul muncii de aprovizionare trebuie să arăt că în mare parte şi partenerii contractuali au contribuit la această situaţie. — Mai concret... — în 24 mai am primit un „telex“ de la I.L.F. Teleorman prin care suntem anunţaţi că în virtutea unei dispoziţii a Centralei I.L.F. nu vor expedia cantităţile de legume contractate pentru perioada amintită. Şi cantităţile erau destul de mari. Numai între 21 şi 26 mai trebuia să primim 2 tone ceapă verde, 2 tone salată, 3,5 tone ridichi, 5.000 kg spanac, 3.000 kg conopidă şi 6 tone roşii de seră, în acelaşi timp I.L.F. Prahova, Arad şi Bihor ne-au trimis cantităţi de legume mai mici decit trebuia. — Ce părere aveţi despre situaţia de la ferma I.L.F. din judeţul nostru ? — Practic activitatea ei este minimă (pînă la ora actuală). Acest lucru se datoreşte în mare parte şi faptului că noi am preluat-o abia in luna ianuarie de la „Intercoop“, încă n-am reuşit să organizăm activitatea ei la nivelul cerinţelor. Ferma are posibilităţi mult mai mari şi sperăm că o vom pune „pe picioare“. „ Am reţinut că au existat şi nişte greutăţi obiective în buna aprovizionare cu legume, totuşi ce se va întâmpla în următoarele zile pentru că populaţia aşteaptă legume. Sacoşele nu se pot umple cu justificări. — încă din această săptămână situaţia se va îmbunătăţi, apreciez eu, substanţial, în privinţa legumelor mai mult solicitate : ceapă, spanac, salată, varză, ridichi ... — Pe ce vă întemeiaţi cele declarate ? — Vor începe livrările I.L.F. din judeţele Buzău, Dîmboviţa şi Prahova. Chiar şi din judeţul nostru se vor pune la dispoziţia cumpărătorilor cantităţi mai mari de legume. — Lipsesc fructele, cînd vor apare ? — Încă din această săptămînă, în magazinele noastre se vor putea găsi cireşe şi căpşuni. Afirmaţia tovarăşului Ferencz Grigore, director al I.L.F. constituie în fapt un angajament pe linia îmbunătăţirii aprovizionării cu legume. Cit mai curînd sperăm să putem consemna temeinicia acestor afirmaţii. Va fi in folosul prestigiului acestei întreprinderi şi în primul rînd, în folosul miilor de cumpărători care aşteaptă să găsească şi dimineaţa şi după-amiaza în toate unităţile I.L.F. (şi nu numai aici) rafturile pline cu sortimente variate de legume. Cumpărătorii aşteaptă legume Maşina a venit la ora 7 în oraş. La magazin a ajuns la.. .9,20. (Unitatea L.F. nr. 9) mam Şi tot la 9,20, cumpărătorii aşteaptă încă Ce se putea cumpăra aici la ora 9 ? (Unitatea L.F. nr. 12) CUVINTUL NOU Afară ploua (Urmare din pag. 1) condus la un autobuz şi de acolo, cale de vreo trei kilometri, la biroul de primire. Nu ştiu unde au dormit cei veniţi la Vile ele in noaptea aceea ploioasă şi rea. Cred Însă că exemplul celor din Călimăneşti trebuie urmat intr-un fel, adaptat condiţiilor locale, astfel ca, măcar la începutul fiecărei serii şi mai ales la trenurile de noapte cineva, un om al staţiunii sau al O.J.T. să fie prezent în gară, să-i intîmpine ca o adevărată gazdă, măcar cu un „Bine aţi venit“, să-i îndrume către autobuzul care, dacă încă nu pleacă şi la asemenea ore, ar trebui să plece la Vilcele, în felul acesta vom asigura o mai mare popularitate staţiunilor noastre, vom cîştiga încrederea şi bunăvoinţa celor care şi-au propus să-şi petreacă vacanţa pe meleagurile covăsnene. Altfel riscăm să ni se ducă vestea că suntem indiferenţi aşa cum de fapt nu suntem. Poveri inutile... .(Urmare din pag. 1) întreprinderilor din judeţul nostru, dar în comparaţie cu sfârşitul trimestrului I a.c. aceste credite au crescut — putem spune — de la o lună la alta cu 37%, lucru ce umbreşte rezultate pozitive anterioare, datorită unor indiscipline de plan în utilizarea justă a mijloacelor circulante proprii şi împrumutate, care au pus unele întreprinderi în pierderea capacităţii de plată pe ultima perioadă de timp, mai precis în lunile aprilie şi mai a.c. Un caz elocvent este cel al Fabricii „Bazaltul“ care, cu toate că a prezentat faţă de perioadele anterioare rezultate pozitive pe linia reducerii imobilizărilor — respectiv, a creditelor anormale — datorită pierderii capacităţii de plată pe ultima perioadă, a înregistrat la 30. IV. a.c. un volum important de credite nerambursate în termen, în suma de 1,6 milioane lei. Aceasta se datoreşte rambursării creditelor ajunse la scadenţă corespunzător creşterii planificate a mijloacelor circulante de la un an la altul, sau a creditelor acordate pentru nevoi temporare, precum şi regularizarea dotaţiei de stat la nivelul realizării bilanţiere, operaţiuni ce s-au efectuat în condiţia neexistenţei disponibilităţilor în cont curent, ca urmare a formării pe parcurs a unor imobilizări la elementele produse finite, cheltuieli anticipate etc. Evitarea şi înlăturarea formării imobilizărilor prin îmbunătăţirea planificării în general, şi a aprovizionării în special, găsirea căilor de lichidare a stocurilor supranormative existente, întărirea controlului pentru descoperirea şi preîntâmpinarea lor, sînt mijloace importante de îmbunătăţire a eficienţei economice în activitatea întreprinderilor. Deşi organele de control bancare depun toate eforturile pentru remedierea acestor aspecte, în multe cazuri munca lor nu se face suficient simţită, fiind umbrită de indiferenţa unor conducători şi a altor factori din întreprinderi, care nu dau importanţa cuvenită acestei probleme, şi în multe cazuri, nici nu ţin seama de recomandările organelor bancare. Considerăm că este indicat ca pentru astfel de abateri, cei vinovaţi să suporte direct o parte din cheltuielile provocate de dobînzile penalizatoare. Festival folcloric la cetatea lka. (Urmare din pag. 1) lui, profesorul Konya Adam, directorul Şcolii populare de artă din Sfîntu Gheorghe, unul din organizatorii de acum ciţiva ani ai taberelor de tineret care au participat la reamenajarea frumoasei cetăţi lka, a vorbit despre importanţa acestei activităţi patriotice, despre rolul istoric pe care această cetate l-a avut în luptele de apărare ale ţăranilor de pe aceste meleaguri. Spectacolul prezentat, la care şi-au adusaportul formaţii de la la liceele 1 şi 2 din Sfîntu Gheorghe, cele din Covasna, Baraolt şi Tîrgu Secuiesc, ca şi de la Casa pionierilor din oraşul Sfîntu Gheorghe, s-a bucurat de un deosebit succes, suitele de dansuri populare româneşti şi secuieştii ca şi melodiile populare româneşti şi maghiare, demonstrind o dată in plus prietenia de nezdruncinat dintre toţi oamenii muncii din judeţul nostru, indiferent de naţionalitate care sunt înfrăţiţi nu numai in muncă ci şi in cintec şi joc. Pentru modul exemplar in care a fost organizat acest festival, pentru ţinuta artistică a participanţilor, felicităm atît organizatorii (Uniunea culturală „Bod Peter“ din Cernat, Comitetul judeţean U.T.C. şi Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă), cit şi pe artiştii amatori din liceele judeţului nostru. Dialog pe aceeaşi scenă (Urmare din pag. 1) dansurile prezentate de formaţia „bălarilor“ din Ciumernic şi formaţia căminului din Dobirlău. Au mai fost prezentate un montaj muzicalliterar pregătit cu elevii Şcolii generale din Dobirlău, piese muzicale în interpretarea grupurilor vocale, precum şi melodii populare interpretate de solişti vocali şi instrumentiști de la cele două cămine culturale. Pag. 3 Şantierul electromontaj CLUJ cu sediul in comuna Lăzarea, nr. 1208, judeţul Harghita, echipe de muncitori necalificaţi pentru lucrări de săpături şi betoane la linii electrice din zona Miercurea Ciuc — Gheorgheni şî Braşov. Se asigură : 0 Cazare gratuită ; 2® Trei mese contra cost; @ Transport pentru vizitarea familiei (gratuit); 0 Lucrul în acord global, după norme avantajoase ; · După 3 luni — diurnă de deplasare ; • Posibilităţi de calificare în meseria de electrician linii. Angajările şi relaţii suplimentare, la sediile lotului din comuna Lăzarea, judeţul Harghita și lotul din comuna Săcele, județul Brașov. angajează urgent : UN ŞEF DEPOZIT MATERII PRIME Angajarea şi încadrarea se fac cu respectarea Legii nr. 22 şi H.C.M. nr. 914/1968. Informaţii suplimentare zilnic între orele 7-15, la biroul personal-învâţămînt-salarizare, Prejmer, telefon 8 sau 36 , Braşov 2.20.45. UZINA „ELECTROPRECIZIE" SACELE angajează de urgenţă : • muncitori necalificaţi; • lăcătuşi întreţinere instalaţii; • instalatori tehnico-sanitare; • paznici. Doritorii se pot prezenta la serviciul personal al uzinei. C.F.R. ATELIERELE C.T. BRAŞOV Str. Automotoarelor, nr. 10, angajează urgent: • lăcătuşi ; • strungari ; • matriţei cu experienţă ; • electronist; • electrician ; • frezor ; • încărcător descărcător. Se asigură permise C.F.R. şi pentru navetiştii cu trenul abonament. Informaţii : telefon 2.30.30, interior 776. întreprinderea de construcţii şi montaje metalurgice cu sediul în Reşiţa, str. 6 martie, nr. 32. ANGAJEAZA: Bărbaţi pentru cursurile de calificare în meseriile de : 0 electricieni; • lăcătuşi ; 0 betonişti; 0 sudori; • instalatori telinico-sanitarî; 0 fierar-betonişti; 0 zidari; 0 dulgheri. Pe perioada şcolarizării, cei angajaţi vor beneficia de un salariu lunar de 1.040 lei. Mai angajează pentru şantierele Reşiţa şi Oţelul Roşu : 0 zidari; 0 dulgheri; 0 fierar-betonişti; 0 muncitori necalificaţi. Cei angajaţi vor beneficia, pe lingă sporul de şantier, şi ele cazare gratuită în cămine. După 45 zile de la angajare se acordă permise pentru vizitarea familiei, cu suportarea cheltuielilor, de către întreprindere. Se asigură la cantină 3 mese, pe zi, contra cost (la început pe garanţie). Se decontează biletele de tren.