Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)

1973-06-08 / nr. 970

Pag. 2 Tineretul factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen M-am oprit la întreprinderea judeţeană de industrie locală Sfîntu Gheorghe cu intenţia de a aborda cu uteciştii de aici, con­tribuţia pe care ei, toţi tinerii care lucrează în această între­prindere, situată pe platforma industrială a oraşului, şi-o aduc la realizarea sarcinilor economi­ce care stau, în acest an­ hotă­­rîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen, în faţa colec­tivului în care muncesc. La secţia croitorie, consultînd registrul cu realizările pe lunile anului în curs am constatat că alături de marea majoritate a rezultatelor bune obţinute de ti­neri, mai există însă şi o serie de nerealizări ale sarcinilor de plan al căror număr nu e deloc neglijabil. Ceea ce mi-a atras atenţia a fost faptul că sistematic, lună de lună, cei care rămîn sub sarcini­le de plan sînt mereu aceiaşi, în timp ce majoritatea le depăşesc tot atît de sistematic. De aici s-a născut, firesc, întrebarea: „Care sînt cauzele acestei neintegrări în ansamblul efortului general?“ Primul interlocutor, croitorea­sa Imre Magda, care în nici una din lunile acestui an­ nu și-a rea­lizat sarcinile de plan. La început am fost tentat să o încadrez în rîndul începătoarelor şi ca atare, să-i acord circum­stanţele atenuante; am aflat în­­să că lucrează de 5 ani în între­prindere şi că a urmat un curs de calificare. Ca atare, această perioadă suficientă pentru for­marea unui muncitor, nu-i dă dreptul să recurgă la argumente ca: ,,Nu pot să lucrez altfel“. E adevărat că există o mulţime de sortimente care, în parte, fiecare cuprind pînă la 20—25 de faze. Dar, după cum ne-a declarat dîn­­sa, în toţi aceşti cinci ani a lu­crat şi lucrează la fazele cele mai simple, mai uşoare cu care este „obişnuită“. Ce dovedeşte aceas­ta decît lipsa de preocupare pen­tru ridicarea pregătirii profesio­nale ? Corbiz Olga, o altă tînără care lună de lună nu realizează sar­cinile de plan, se plînge că are prea multe goluri în producţie iese din abundenţă în magazie, şi-ar fi putut nu numai realiza sarcinile de plan ci şi depăşi“. O dovadă că atunci cînd timpul de muncă este folosit cu maximă eficienţă, cînd dorinţa de auto­­depăşire, de continuă îmbogăţi­re a cunoştinţelor profesionale conturează cadrul în care se des­făşoară activitatea unui tînăr, re­zultatele nu întîrzie să apară, o constituie cele realizate de exem­plu, pe primele cinci luni ale a­­cestui an de utecistele Lazar Eli­sabeta şi Domokos Magda, care obţin depăşiri ale sarcinilor de r întrecerea socialistă - mobilizator al entuziasmului şi posibilităţilor tinereşti Au trecut cîteva luni de la de­clanşarea întrecerii iniţiate de către Biroul Comitetului Central al U.T.C. ce se desfăşoară sub deviza ..Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“. Fiind informaţi că în ultimul timp, mai mulţi acti­vişti şi colective formate din ac­tivişti, au controlat mai multe întreprinderi din judeţ cu scopul de a cunoaşte situaţia reală în ce priveşte demararea întrecerii la nivel de unităţi în vederea luării unor măsuri care să con­ducă la îndeplinirea deziderate­lor pentru a căror realizare s-a declanşat întrecerea, am cerut relaţii de la tovarăşul BELLA UTC, preşedintele Consiliului ti­neret muncitoresc din cadrul Co­mitetului judeţean XJ.T.C. Co­vasna. — Intr-adevăr noi am între­prins asemenea controale în pri­mul rînd în întreprinderile în ca­re lucrează un număr mare de tineri cum ar fi Fabrica de şuru­buri din Tîrgu Secuiesc, „Secu­­iana“ din aceeaşi localitate. Uzi­nele textile Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, la unităţile de exploa­tare şi prelucrare a lemnului din Intorsura Buzăului, la minele Că­­peni şi în alte organizaţii din cadrul întreprinderilor locale şi cooperaţia meşteşugărească. Am constatat că în general organiza­ţiile înţeleg rostul întrecerii, şi-au formulat obiective proprii pe ca­re vor să le realizeze. La Fabri­ca de confecţii din Tîrgu Secu­iesc de exemplu, în adunarea sa­lariaţilor care a avut loc la în­ceputul anului, secretarul U.T.C. s-a angajat în numele tinerilor, ca printr-o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie, a ma­şinilor şi a timpului de lucru să obţină o producţie suplimentară de 5.000.000 lei, organizaţia de la Fabrica de şuruburi s-a anga­jat ca prin reducerea absenţelor nemotivate, a întîrzierilor, să rea­lizeze un indice de folosire a fondului de timp de 96 la sută şi prin reducerea consumului de metal să ajungă ca o zi pe tri­mestru să lucreze cu materiale economisite. Angajamente semni­ficative şi-au luat şi tinerii de la Fabrica de lăzi din Intorsura Buzăului. Ei vor realiza în anul acesta, suplimentar, producţie în valoare de 320.000 lei. Asemenea angajamente şi-au luat şi alte organizaţii mai mari sau mai mici. Un lucru care se constată este acela că angajamentele s-au formulat pe baza criteriilor de întrecere prevăzute în regula­­mentul-cadru, adoptate la condi­ţiile existente în organizaţii.­­ Obi­ectivele întrecerii, stabilite in a­­dunările generale au fost popu­larizate prin staţiile de amplifi­care, gazetele „Tineretul şi pro­ducţia“, s-au confecţionat panouri în secţii şi ateliere. — Ce raportează tinerii antre­naţi în întrecere după primele cinci luni de la declanşarea ei, în legătură cu sporirea contribu­ţiei la îndeplinirea sarcinilor de plan? — Un exemplu relevat este cel al uteciştilor de la fabrica de şuruburi. Aici s-a lansat iniţia­tiva ca pentru a asigura indicele de utilizare a fondului de, timp prevăzut, pontarea fişelor la in­trare şi la ieşire, să se facă în haine de lucru. Tinerele de la ,,Secuiana“ raportează că au rea­lizat mai mult de o treime din angajamentul lor, iar atenţia ce­lor de la „Oltul“ se îndreaptă spre onorarea sarcinilor pentru export. Tot in scopul sprijinirii producţiei sunt organizate diferite concursuri în genul olimpiadelor pe meserii, mese rotunde şi dis­cuţii pe teme de producţie. Chiar dacă în general putem afirma că întrecerea se desfăşoară în mod corespunzător există unele orga­nizaţii, ca cele din construcţii, de la „Bazaltul“, întreprinderea judeţeană de industrie locală, în care pluteşte încă o neclaritate asupra acţiunilor organizate în sprijinul producţiei, nu există o continuitate a lor, ele desfăşurin­­du-se în salturi., Deficienţe se constată şi în organizarea faze­lor de masă ale olimpiadelor pe meserii. Nu se ţine întotdeauna seamă de specificul locului de muncă, de gradul de pregătire profesională a tinerilor. — Ce alte probleme ale vieţii de organizaţie au urmărit colec­tivele desemnate de Comitetul judeţean pentru a face contro­lul şi îndrumarea la care v-aţi referit Şi care sunt constatările ? — Cu acelaşi interes colective­le au urmărit integrarea profe­sională şi socială a tinerilor ab­solvenţi ai şcolilor profesionale, a celor calificaţi la cursuri de scurtă durată. Cităm întreprin­derile „Secuiana“, „Oltul“, în ca­re se ţine o evidenţă clară şi de perspectivă a modului în care tinerii se încadrează în ritmul producţiei. La „Oltul“ de exem­plu, la „Secuiana“ pe lingă fie­care tînăr cu experienţă de pro­ducţie, sunt repartizaţi 2—3 tineri care nu-şi pot realiza normele. A­­ceştia studiază cauzele care duc la rămâneri în urmă şi intervin atunci cînd e cazul. în această direcţie activiştii noştri trebuie să manifeste mai multă comba­tivitate, să fie mai activi ca şi în atragerea tinerilor la mişcarea de invenţii şi inovaţii, capitol la care încă sîntem deficitari... Se impune deci o mai bună colabo­rare cu organizaţia sindicală şi cu comisiile inginerilor şi tehni­cienilor la nivel de întreprinde­re. Ţinînd cont de faptul că un mare număr din organele alese sunt tinere e necesar un mai ac­centuat şi mai concret sprijin din partea comnitetelor orăşeneşti ale U.T.C. a căror lipsă se simt­­e în numeroase organizaţii. De fal­t, noi arm luat măsuri ca acti­viştii aparatului judeţean, pe lin­gă alte responsabilităţi pe care le au, să răspundă fiecare de ac­tivitatea uneia sau a unui grup de organizaţii din unităţile eco­nomice ale judeţului. Convorbire consemnată de B. MIRCEA r­u­l I­u­­­m­i­i Din creaţia literară a tinerilor PARTIDUL Ani de lumină, inimă şi avint Partid, noi făurim azi aripi şi destine Primăvara cînd vine pe pam­i­nt Izvoarele repezi se desprind din tine. Piinea cînd dă în aur, floarea cind dă un fruct Aplec urechea la inima ţării şi ascult Cum bate puternic şi cu însufleţire Cum Cerul, Soarele şi Luna se desprind din tine. Ani de lumină plini de avint Partid făuritor de aripi şi destine Tu eşti puterea noastră pe pămint Cu totul ce se-ntruchipează-n tine ! MARIANA FLOROIAN, I Intorsura Buzăului ! din cauza slabei aprovizionări cu materialele necesare. Contrariaţi de această situaţie, am cerut explicaţii maistrului principal, Kölcze Alexandru. „Intr-adevăr — ne-a declarat dânsul — există un decalaj can­titativ cauzat, obiectiv, de gradul de dificultate diferit al diverse­lor operaţii. Dar noi ne preocu­păm, ca acolo unde există astfel de goluri, să asigurăm de lucru prin umplerea lor cu alte sorti­mente. Aşa că, dacă tovarăşa Corbiz ar fi cerut de exemplu, în timpul în care nu avea de lucru la cămăşi, să lucreze la băşti, basmale­­sau colţuri, care se gâ­plau cuprinse intre 7 şi 35 pro­cente. Am întrebat-o pe Lazar Elisa­­beta cum au intervenit uteciştii cu rezultate bune, pentru a-i a­­juta pe cei care nu reuşesc să se încadreze în norma zilnică ? — De mai multe ori am încer­cat să I ne atragem atenţia să fo­losească aşa cum trebuie timpul de lucru, dar am primit întot­deauna acelaşi răspuns: „Nu te priveşte. Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala“. Stăm în continuare de vorbă cu Csáki Elisabeta, secretara ar­trimestru şi graficul adunărilor generale. — Pentru că veni vorba de a­­dunarea generală, cea din luna trecută aţi ţinut-o? — Da. — Şi ce problemă aţi discutat în cadrul ei? — Sarcinile care stau în faţa tinerilor pentru îndeplinirea pla­nului de producţie. — Iată un prilej foarte bun de a-i pune în discuţie pe cei care nu se achită conştiincios de aceste sarcini. L-aţi folosit? — Nu. Am discutat mai mult la modul general. Ulterior, aveam să mă con­ving că nici măcar la acest mod nu s-a discutat, pentru că veri­­ficînd cele relatate de secretară, am aflat de la Lazar Elisabeta că adunarea generală nu a avut loc şi bineînţeles, cele spuse de to­varăşa Gsaki Elisabeta nu erau reale. Aşadar, situaţia prezentată în articolul apărut anterior se­ menţine. Aşa stînd lucrurile nu e de mirare că neexis­­tînd o viaţă de organizaţie în cadrul căreia membrii ei să se cunoască mai bine, să se stimeze, să simtă opinia colecti­vului, să ştie să preţuiască sfa­tul bun al fruntaşilor, puterea de influenţă a acestora din ur­mă în depăşirea unor stări de­loc îmbucurătoare — caz concret nerealizarea sarcinilor de plan de către unii membri ai organizaţiei — să fie foarte limitată, dacă nu chiar inexistentă.­­ Credem că este timpul ca atît în organizaţia nr. 1, cît şi în ce­lelalte organizaţii U.T.C. de la În­treprinderea judeţeană de indus­trie locală să aibă loc schimbări radicale în optica cu care este privită de către secretari, mem­brii comitetului şi ai birourilor U.T.C., munca pe care trebuie să o desfăşoare pentru bunul mers al vieţii de organizaţie, pentru angajarea tuturor membrilor or­ganizaţiei în efortul general pen­tru realizarea şi depăşirea sar­cinilor de plan. Măsurile stabili­te la instruire să fie aplicate ne­­întîrziat în practică. Noi promi­tem că vom reveni. AUREL GOLCIU­ ganizaţiei de bază nr. 1, ale că­rei membre sunt interlocutoarele noastre. — Ce s-a întreprins în urma materialului publicat în coloane­le ziarului nostru, în organizaţii­le U.T.C. de aici? — După apariţia acestui mate­rial am avut o întîlnire cu tova­răşul Ambrus Janos, activist al comitetului judeţean U.T.C. care a instruit întreg activul U.T.C. din întreprindere. Am stabilit programul de activitate pe acest Viaţa de organizaţie ___ S-au luat tasuri dar««, nu s-au aplicat Concluzii A W­­­V /V invatami 2* Se poate aprecia că în anul pe care l-am încheiat, în majorita­tea lor, organele şi organizaţiile U.T.C., au înţeles pe deplin sar­cinile şi responsabilitatea ce le-a revenit în organizarea şi condu­cerea învăţămîntului politic U.T.C., urmărind în mod riguros desfăşurarea lor, stabilind gra­fice pe zile şi teme. Evidenţiez organizaţiile orăşeneşti Covasna şi Baraolt, organizaţiile comuna­le Hăghig, Comandău, Ilieni, O­­zun, Zagon, Sînzieni cît şi cele din liceele Tîrgu Secuiesc, Co­vasna, nr. 1 Sfîntu Gheorghe, şcolile generale din Voineşti, Ză­bala, Ozun, Turia, Barcani, Sita Buzăului şi altele. Desfăşurarea învăţămîntului po­litic în majoritatea organizaţiilor a fost asigurată prin procurarea şi folosirea materialului biblio­grafic şi documentar, purtarea discuţiilor libere, prezentarea de către propagandişti a unor ex­puneri scurte urmate de dezba­teri. De asemenea s-a asigurat participarea şi conducerea de că­tre membri ai birourilor, de că­tre activişti ai Comitetului jude­ţean U.T.C., a cercurilor de în­văţămînt politic,­­ susţinerea unor expuneri şi consultaţii în faţa propagandiştilor şi cursanţilor. Experienţa acestui an de pre­gătire ideologică, a scos în evi­denţă unele carenţe manifestate in desfăşurarea învăţămîntului politic U.T.C., determinate de nu­mărul mare de cicluri şi o tema­tică destul de vastă, care au dus în unele cazuri, din lipsa de pre­gătire şi interes a unor propa­gandişti, la stabilirea unor teme care nu prezentau cea mai mare importanţă, atrăgînd după sine o slabă participare a tinerilor la dezbateri şi discuţii, iar în unele cazuri, în întreprinderi şi sate, prezenţa a fost slabă. Exemplific în acest sens temele alese pen­tru învăţămîntul politic din ca­drul cercurilor de la sate, mai ales cele din comunele Brăduţ, Barcani, ■ Ozun, Turia şi altele. Consider de asemenea că nu toate organizaţiile orăşeneşti şi comunale au acordat suficientă atenţie acestei forme de pregăti­re a tineretului, organizîndu-se defectuos, fără simţ de răspun­dere. Au existat organizaţii care deşi au deschis cu întîrziere in­­văţămîntul nu au urmărit recu­perarea acestor teme, de aseme­nea în unele cazuri acest lucru a fost tărăgănat. Aşa este cazul organizaţiilor U.T.C. de la I.J.C.M., Bazaltul, „Mobila“ Sfîn­tu Gheorghe, Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, U.E.I.L. Intorsu­ra Buzăului, cele din comunele Bodoc, Ghelinţa şi altele. Trebuie remarcat faptul că au existat situaţii necorespunzătoa­re şi în cadrul cercurilor din u­­nele şcoli ca: Centrul şcolar de construcţii, Liceul Intorsura Bu­zăului, Baraolt, unde au existat rămîneri în urmă, dar care la intervenţia Comitetului judeţean U.T.C. au fost remediate. Ca principal­ neajuns în şcoli s-a desprins faptul că unii pro­pagandişti nu stimulează intere­sul şi gîndirea elevilor, ba mai mult unele teme au fost tratate pur teoretic, fără a determina o înţelegere concretă şi profundă a fenomenului politic. S-au depus prea puţine eforturi pentru crea­rea în licee a unor cercuri de dezbateri ideologice mai ales pe teme de educaţie moral-cetăţe­­nească şi ştiinţifică, ceea ce va trebui să stea în atenţia noastră în viitor. Subliniem de aseme­nea faptul că de multe ori nici indicaţiile date de Comitetul ju­deţean U.T.C. nu au fost respec­tate, unele teme nu au fost ac­tualizate cu cele mai noi măsuri stabilite de conducerea partidu­lui şi statului nostru, de aseme­nea nu s-au respectat graficele întocmite. Nu putem fi de acord cu faptul că unele teme s-au des­făşurat în alte săli şi nu în ca­binetele de ştiinţe sociale cum au fost date indicaţiile respec­tive. Pentru lipsurile semnalate mai sus se fac responsabile comitete­le orăşeneşti U.T.C. Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Intor­sura Buzăului, cît şi comitetele comunale, care nu au condus cu competenţă această activitate, nu au controlat şi îndrumat sufi­cient organizaţiile din subordine, ba mai mult, la nivelul oraşului Sfîntu Gheorghe nu a existat nici un grafic sau situaţie cen­tralizatoare cu datele ţinerii te­melor de învăţămînt politic, ceea ce a pus comitetul orăşenesc în imposibilitatea urmăririi acestei activităţi. Desigur că anul de învăţămînt politic U.T.C. s-a încheiat, dar aceasta nu înseamnă că activi­tatea de educaţie ţiolitico-ideolo­­gică a tineretului să se oprească aici aşteptînd deschiderea noului an de pregătire, ci organele şi organizaţiile U.T.C. sînt obligate ca în permanenţă să popularize­ze în rîndul tuturor categoriilor de tineri hotărîrile partidului nostru, să contribuie în mod deo­sebit la ridicarea generală a ni­velului de cunoştinţe a tineretu­lui din judeţul nostru. MAN VASILE, secretar al Comitetului judeţean U.T.C. cu probleme de propagandă privind desfăşurarea ntului politic U.T.C. Elevii­ liceului din Covasna sunt recunoscuţi pentru lucră­rile de calitate, executate la atelierul de tîmplărie. Foto : GH. BORTNYIK CUVÎNTUL NOU CALIFICAREA LA LOCUL Pen­tru a veni în sprijinul ti­nerilor noştri cititori care urmă­resc obţinerea unei calificări profesionale prin ucenicie la lo­cul de muncă sau cursuri de scurtă durată — cu sau fără scoatere din producţie — publi­căm în acest număr întreprinde­rile care organizează astfel de forme de pregătire profesională şi profesiunile în care pot fi ob­ţinute atestatele de calificare. PRIN UCENICIE I­ I. UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA Elevii vor­ fi încadraţi pentru perioada şcolarizării ca ucenici la întreprinderile respective, fiind retribuiţi pentru munca lor cu indemnizaţie bănească. Cursurile teoretice se vor desfăşura după orele de muncă (6 ore), în ca­drul şcolilor profesionale. Iată şi meseriile şi întreprinderile in care se poate obţine calificarea: în meseria de tîmplar pregă­teşte I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Se­cuiesc şi I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe. Durata de şcolari­zare trei ani, în meseria de lăcătuş mecanic pregăteşte Întreprinderea jude­ţeană de industrie locală, Sfîntu Gheorghe şi I.I.L. „Poliprod“ Tîr­gu Secuiesc. Durata de şcolariza­re doi ani, în meseria de turnător, pregă­teşte întreprinderea judeţeană de industrie locală Sfîntu Gheorghe. Durata de şcolarizare doi ani: întreprinderea judeţeană de industrie locală Sfîntu Gheorghe şi I.I.L. „­Bazaltul“ Sfîntu Gheor­ghe, pregătesc în meseria de me­canic utilaje grele. Durata de şcolarizare doi ani. In meseria de confectioner la maşină pregăteşte Fabrica de confecţii ,,Secuiana“ Tîrgu Secu­iesc, cursurile avînd o durată de doi ani. » i HH■ JÉ •'•• •• • -ff ' Ăi J Țesătoarea Coman Elisabeta de la Uzina textilă ,,Oltul“, Sfîntu Gheorghe. Foto : A. BARTHA ANUL VI. Nr. 969 1 . I Exemplul \personal ! A devenit o obişnuinţă a I t redactorilor de la rubricile de * i tineret, ca atunci cînd intră ) 1 intr-o întreprindere, să se in- | I tereseze de secretarul Comit / ^ tetului U.T.C. Felul în cart \ / ni se vorbeşte, cum este cu- \ | noscut de către unii sau de. i ) către toţi colegii de muncă 1 l certifică intr-o măsură foarte ) 7 apropiată de realitate, prezen- 1 I ta sau absenţa lui in viaţa u- 7 i nităţii, responsabilitatea lui ţ ! faţă de problemele mari şi 1 ) mici ale ei. Şi lucrul nu e lip- 1 \ sit de semnificaţie. ) 1 La Fabrica de şuruburi din \ 'l Tîrgu Secuiesc, prima mea i i cunoștință a fost inginerul 1 ^ Constantin Banciu. El m-a \ i condus In atelierul in care ’• i controlorul de calitate luliu ț \ Molnar, își îndeplinește atri- | 1 buțiile profesionale. 7 ^ — Ceea ce îl caracterizează e­l pe secretarul nostru, îmi măr- \ 1 turisea interlocutorul, este pu■ i ) tere­a sa de muncă, spiritul de. J ^ iniţiativă şi organizare, tactul 1 i de care dă dovadă in munca \ 1 cu oamenii. i ! Mi-a vorbit despre entuzias- ? mul pe care îl manifestă pen- t i tru a-i imprima vieţii de or- \ r ganizaţie intensitatea care i i­­ se cuvine, despre iniţiativa de­­ \ a asigura tinerilor preocupări i l de petrecere utilă a timpului \ 7 liber, despre iniţiativa de a or- ^ i ganiza întilniri sportive între 1 t echipele noastre şi cele ale I I satelor in care locuiesc, de- \ i plasări cu formaţiile artisti- ^ 7 ce ale întreprinderii, despre 1 I acţiunile de muncă patrio- z­i tică şi angajamentele proprii \ l ale uteciştilor prin care îşi \ 7 anunţă prezenţa in întrecerea l l care cuprinde toţi tinerii ţă- ^ \ rii şi care se desfăşoară sub \ deviza: „Tineretul factor ac-\ l tiv in îndeplinirea cincinalu- \ ) lui înainte de termen“. i J Succinta caracterizare făcu- ?­­ tă de primul interlocutor, a t i fost confirmată de reglorii ^ 7 Kádár Ştefan, Carol Kádár, . J lăcătuşii Ştefan Deák, Adal- A­l bert Márton şi de către mulţi \ I alţii. Diferiţi ca profesie, dis-l ^ persaţi in locuri de muncă ? i specifice unităţii, surprinde I 1 plăcut părerea comună, for- t­­ mată desigur în acele ocazii / l in care strungari şi metrologi, I 7 proiectanţi şi lăcătuşi se în- \ i l l entuziasmul virstei, responsa- 7 1­bilităţile sociale. ) V Stima pe care o manif­estă pen- \ V tru el tinerii sau virstnicii, i i străduinţa manifestată pentru |­a bunul mers al întreprinderii, \ l pentru situarea organizaţiei pe l­a coordonatele acelora care îşi ? / îndeplinesc fidel rolul de pe­ \ I piniere de cadre pentru par. ( \ titlul comunist, motivează ale- | l gerea lui in funcţia de secre- I » tar. \ ) Măsura in care se dăruieşte l l muncii, responsabilitatea cu ) ? care îşi îndeplineşte funcţia \ I încredinţată este dată de gra-1 || dul de înţelegere şi angajare ! ! a uteciştilor in activitatea \ I productivă, de procentele ca- ( \ re reprezintă lună de lună t i depăşirea sarcinilor de plan, ’ [ de angajarea tinerilor la con- \ ț struirea unui cămin pentru l i nefamilişti, lucrare care se 7 ^ execută acum. El este iniţia­­t I torul şi prin exemplul l cel mai bun mobilizator. său, ț s * ^ MIRCEA BORDA \ RETICENȚĂ NEJUSTIFICATĂ Mai bine de două ore așteptase, aici, pe hol sosirea directo­rului. Avea la el toate actele și adresa prin care se cerea să fie angajat la această unitate economică. ...— Am venit la dumneavoastră cu cererea de angajare. Așa mi s-a spus ieri, să merg la tovarăşul director. ...Omul din fața lui, citi cu atenție cererea, o mai reciti și lă­­sind-o jos îi spuse : — Deocamdată n-avem nici o posibilitate. Mai treceţi pe aici. O să avem în vedere. — Bine, bine, dar vedeţi, eu am adresa prin care... — Ei, tocmai asta-i greutatea. Dacă nu erai condamnat, adică nu făceai greşeala aceea..., ştii oamenii privesc cu neîncredere... — înţeleg, înţeleg... Bună ziua. Se ridică să plece, cînd uşa se deschise şi în cameră intră un om în halat albastru. — Nu ştiu ce să fac — îi spuse directorul noului intrat — uite, citeşte şi tu cererea asta. — Eu zic, să-l angajăm tovarășe director. Chiar în secție. Toți sînt oameni buni, și cred că vor avea grijă de el. — Mda... Totuşi să ne mai gîndim. Știi, vine de-acolo... s-ar putea să se întîmple ceva și cine răspunde... — Rămîn la părerea mea. — Nu știu... Să mai vedem. ...Nu s-a mai întors niciodată acolo. Ceruse să fie angajat în altă parte, li părea oarecum bine. Aici, fusese primit de toţi, fără reticienţă, prieteneşte, li spuseseră să vină la lucru chiar a doua zi. In inima lui regreta totuşi un lucru : felul cum a fost tratat acolo, în prima unitate — şi de cite ori îşi aducea aminte, nu putea găsi răspuns la o întrebare : „De ce s-a comportat aşa cu mine?“. „Aici, unde lucrez, toţi se poartă cu mine, firesc, fără nici o undă de suspiciune. De, oameni şi oameni“. Ce prevedere de lege a încălcat conducerea primei unităţi economice ? Bibliografie : Legea nr. 23/1969, Legea nr. 8/1973, H.C.M. nr. 1051 din 3 decembrie 1962. 15 Numele Profesia Adresa RUBRICA - CONCURS Cupon de participare

Next