Cuvîntul Nou, iunie 1973 (Anul 6, nr. 964-989)
1973-06-08 / nr. 970
Pag. 2 Tineretul factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen M-am oprit la întreprinderea judeţeană de industrie locală Sfîntu Gheorghe cu intenţia de a aborda cu uteciştii de aici, contribuţia pe care ei, toţi tinerii care lucrează în această întreprindere, situată pe platforma industrială a oraşului, şi-o aduc la realizarea sarcinilor economice care stau, în acest an hotărîtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen, în faţa colectivului în care muncesc. La secţia croitorie, consultînd registrul cu realizările pe lunile anului în curs am constatat că alături de marea majoritate a rezultatelor bune obţinute de tineri, mai există însă şi o serie de nerealizări ale sarcinilor de plan al căror număr nu e deloc neglijabil. Ceea ce mi-a atras atenţia a fost faptul că sistematic, lună de lună, cei care rămîn sub sarcinile de plan sînt mereu aceiaşi, în timp ce majoritatea le depăşesc tot atît de sistematic. De aici s-a născut, firesc, întrebarea: „Care sînt cauzele acestei neintegrări în ansamblul efortului general?“ Primul interlocutor, croitoreasa Imre Magda, care în nici una din lunile acestui an nu și-a realizat sarcinile de plan. La început am fost tentat să o încadrez în rîndul începătoarelor şi ca atare, să-i acord circumstanţele atenuante; am aflat însă că lucrează de 5 ani în întreprindere şi că a urmat un curs de calificare. Ca atare, această perioadă suficientă pentru formarea unui muncitor, nu-i dă dreptul să recurgă la argumente ca: ,,Nu pot să lucrez altfel“. E adevărat că există o mulţime de sortimente care, în parte, fiecare cuprind pînă la 20—25 de faze. Dar, după cum ne-a declarat dînsa, în toţi aceşti cinci ani a lucrat şi lucrează la fazele cele mai simple, mai uşoare cu care este „obişnuită“. Ce dovedeşte aceasta decît lipsa de preocupare pentru ridicarea pregătirii profesionale ? Corbiz Olga, o altă tînără care lună de lună nu realizează sarcinile de plan, se plînge că are prea multe goluri în producţie iese din abundenţă în magazie, şi-ar fi putut nu numai realiza sarcinile de plan ci şi depăşi“. O dovadă că atunci cînd timpul de muncă este folosit cu maximă eficienţă, cînd dorinţa de autodepăşire, de continuă îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale conturează cadrul în care se desfăşoară activitatea unui tînăr, rezultatele nu întîrzie să apară, o constituie cele realizate de exemplu, pe primele cinci luni ale acestui an de utecistele Lazar Elisabeta şi Domokos Magda, care obţin depăşiri ale sarcinilor de r întrecerea socialistă - mobilizator al entuziasmului şi posibilităţilor tinereşti Au trecut cîteva luni de la declanşarea întrecerii iniţiate de către Biroul Comitetului Central al U.T.C. ce se desfăşoară sub deviza ..Tineretul, factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“. Fiind informaţi că în ultimul timp, mai mulţi activişti şi colective formate din activişti, au controlat mai multe întreprinderi din judeţ cu scopul de a cunoaşte situaţia reală în ce priveşte demararea întrecerii la nivel de unităţi în vederea luării unor măsuri care să conducă la îndeplinirea dezideratelor pentru a căror realizare s-a declanşat întrecerea, am cerut relaţii de la tovarăşul BELLA UTC, preşedintele Consiliului tineret muncitoresc din cadrul Comitetului judeţean XJ.T.C. Covasna. — Intr-adevăr noi am întreprins asemenea controale în primul rînd în întreprinderile în care lucrează un număr mare de tineri cum ar fi Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, „Secuiana“ din aceeaşi localitate. Uzinele textile Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, la unităţile de exploatare şi prelucrare a lemnului din Intorsura Buzăului, la minele Căpeni şi în alte organizaţii din cadrul întreprinderilor locale şi cooperaţia meşteşugărească. Am constatat că în general organizaţiile înţeleg rostul întrecerii, şi-au formulat obiective proprii pe care vor să le realizeze. La Fabrica de confecţii din Tîrgu Secuiesc de exemplu, în adunarea salariaţilor care a avut loc la începutul anului, secretarul U.T.C. s-a angajat în numele tinerilor, ca printr-o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi a timpului de lucru să obţină o producţie suplimentară de 5.000.000 lei, organizaţia de la Fabrica de şuruburi s-a angajat ca prin reducerea absenţelor nemotivate, a întîrzierilor, să realizeze un indice de folosire a fondului de timp de 96 la sută şi prin reducerea consumului de metal să ajungă ca o zi pe trimestru să lucreze cu materiale economisite. Angajamente semnificative şi-au luat şi tinerii de la Fabrica de lăzi din Intorsura Buzăului. Ei vor realiza în anul acesta, suplimentar, producţie în valoare de 320.000 lei. Asemenea angajamente şi-au luat şi alte organizaţii mai mari sau mai mici. Un lucru care se constată este acela că angajamentele s-au formulat pe baza criteriilor de întrecere prevăzute în regulamentul-cadru, adoptate la condiţiile existente în organizaţii. Obiectivele întrecerii, stabilite in adunările generale au fost popularizate prin staţiile de amplificare, gazetele „Tineretul şi producţia“, s-au confecţionat panouri în secţii şi ateliere. — Ce raportează tinerii antrenaţi în întrecere după primele cinci luni de la declanşarea ei, în legătură cu sporirea contribuţiei la îndeplinirea sarcinilor de plan? — Un exemplu relevat este cel al uteciştilor de la fabrica de şuruburi. Aici s-a lansat iniţiativa ca pentru a asigura indicele de utilizare a fondului de, timp prevăzut, pontarea fişelor la intrare şi la ieşire, să se facă în haine de lucru. Tinerele de la ,,Secuiana“ raportează că au realizat mai mult de o treime din angajamentul lor, iar atenţia celor de la „Oltul“ se îndreaptă spre onorarea sarcinilor pentru export. Tot in scopul sprijinirii producţiei sunt organizate diferite concursuri în genul olimpiadelor pe meserii, mese rotunde şi discuţii pe teme de producţie. Chiar dacă în general putem afirma că întrecerea se desfăşoară în mod corespunzător există unele organizaţii, ca cele din construcţii, de la „Bazaltul“, întreprinderea judeţeană de industrie locală, în care pluteşte încă o neclaritate asupra acţiunilor organizate în sprijinul producţiei, nu există o continuitate a lor, ele desfăşurindu-se în salturi., Deficienţe se constată şi în organizarea fazelor de masă ale olimpiadelor pe meserii. Nu se ţine întotdeauna seamă de specificul locului de muncă, de gradul de pregătire profesională a tinerilor. — Ce alte probleme ale vieţii de organizaţie au urmărit colectivele desemnate de Comitetul judeţean pentru a face controlul şi îndrumarea la care v-aţi referit Şi care sunt constatările ? — Cu acelaşi interes colectivele au urmărit integrarea profesională şi socială a tinerilor absolvenţi ai şcolilor profesionale, a celor calificaţi la cursuri de scurtă durată. Cităm întreprinderile „Secuiana“, „Oltul“, în care se ţine o evidenţă clară şi de perspectivă a modului în care tinerii se încadrează în ritmul producţiei. La „Oltul“ de exemplu, la „Secuiana“ pe lingă fiecare tînăr cu experienţă de producţie, sunt repartizaţi 2—3 tineri care nu-şi pot realiza normele. Aceştia studiază cauzele care duc la rămâneri în urmă şi intervin atunci cînd e cazul. în această direcţie activiştii noştri trebuie să manifeste mai multă combativitate, să fie mai activi ca şi în atragerea tinerilor la mişcarea de invenţii şi inovaţii, capitol la care încă sîntem deficitari... Se impune deci o mai bună colaborare cu organizaţia sindicală şi cu comisiile inginerilor şi tehnicienilor la nivel de întreprindere. Ţinînd cont de faptul că un mare număr din organele alese sunt tinere e necesar un mai accentuat şi mai concret sprijin din partea comnitetelor orăşeneşti ale U.T.C. a căror lipsă se simte în numeroase organizaţii. De falt, noi arm luat măsuri ca activiştii aparatului judeţean, pe lingă alte responsabilităţi pe care le au, să răspundă fiecare de activitatea uneia sau a unui grup de organizaţii din unităţile economice ale judeţului. Convorbire consemnată de B. MIRCEA rul Iumii Din creaţia literară a tinerilor PARTIDUL Ani de lumină, inimă şi avint Partid, noi făurim azi aripi şi destine Primăvara cînd vine pe pamint Izvoarele repezi se desprind din tine. Piinea cînd dă în aur, floarea cind dă un fruct Aplec urechea la inima ţării şi ascult Cum bate puternic şi cu însufleţire Cum Cerul, Soarele şi Luna se desprind din tine. Ani de lumină plini de avint Partid făuritor de aripi şi destine Tu eşti puterea noastră pe pămint Cu totul ce se-ntruchipează-n tine ! MARIANA FLOROIAN, I Intorsura Buzăului ! din cauza slabei aprovizionări cu materialele necesare. Contrariaţi de această situaţie, am cerut explicaţii maistrului principal, Kölcze Alexandru. „Intr-adevăr — ne-a declarat dânsul — există un decalaj cantitativ cauzat, obiectiv, de gradul de dificultate diferit al diverselor operaţii. Dar noi ne preocupăm, ca acolo unde există astfel de goluri, să asigurăm de lucru prin umplerea lor cu alte sortimente. Aşa că, dacă tovarăşa Corbiz ar fi cerut de exemplu, în timpul în care nu avea de lucru la cămăşi, să lucreze la băşti, basmalesau colţuri, care se gâplau cuprinse intre 7 şi 35 procente. Am întrebat-o pe Lazar Elisabeta cum au intervenit uteciştii cu rezultate bune, pentru a-i ajuta pe cei care nu reuşesc să se încadreze în norma zilnică ? — De mai multe ori am încercat să I ne atragem atenţia să folosească aşa cum trebuie timpul de lucru, dar am primit întotdeauna acelaşi răspuns: „Nu te priveşte. Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala“. Stăm în continuare de vorbă cu Csáki Elisabeta, secretara artrimestru şi graficul adunărilor generale. — Pentru că veni vorba de adunarea generală, cea din luna trecută aţi ţinut-o? — Da. — Şi ce problemă aţi discutat în cadrul ei? — Sarcinile care stau în faţa tinerilor pentru îndeplinirea planului de producţie. — Iată un prilej foarte bun de a-i pune în discuţie pe cei care nu se achită conştiincios de aceste sarcini. L-aţi folosit? — Nu. Am discutat mai mult la modul general. Ulterior, aveam să mă conving că nici măcar la acest mod nu s-a discutat, pentru că verificînd cele relatate de secretară, am aflat de la Lazar Elisabeta că adunarea generală nu a avut loc şi bineînţeles, cele spuse de tovarăşa Gsaki Elisabeta nu erau reale. Aşadar, situaţia prezentată în articolul apărut anterior se menţine. Aşa stînd lucrurile nu e de mirare că neexistînd o viaţă de organizaţie în cadrul căreia membrii ei să se cunoască mai bine, să se stimeze, să simtă opinia colectivului, să ştie să preţuiască sfatul bun al fruntaşilor, puterea de influenţă a acestora din urmă în depăşirea unor stări deloc îmbucurătoare — caz concret nerealizarea sarcinilor de plan de către unii membri ai organizaţiei — să fie foarte limitată, dacă nu chiar inexistentă. Credem că este timpul ca atît în organizaţia nr. 1, cît şi în celelalte organizaţii U.T.C. de la Întreprinderea judeţeană de industrie locală să aibă loc schimbări radicale în optica cu care este privită de către secretari, membrii comitetului şi ai birourilor U.T.C., munca pe care trebuie să o desfăşoare pentru bunul mers al vieţii de organizaţie, pentru angajarea tuturor membrilor organizaţiei în efortul general pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Măsurile stabilite la instruire să fie aplicate neîntîrziat în practică. Noi promitem că vom reveni. AUREL GOLCIU ganizaţiei de bază nr. 1, ale cărei membre sunt interlocutoarele noastre. — Ce s-a întreprins în urma materialului publicat în coloanele ziarului nostru, în organizaţiile U.T.C. de aici? — După apariţia acestui material am avut o întîlnire cu tovarăşul Ambrus Janos, activist al comitetului judeţean U.T.C. care a instruit întreg activul U.T.C. din întreprindere. Am stabilit programul de activitate pe acest Viaţa de organizaţie ___ S-au luat tasuri dar««, nu s-au aplicat Concluzii A WV /V invatami 2* Se poate aprecia că în anul pe care l-am încheiat, în majoritatea lor, organele şi organizaţiile U.T.C., au înţeles pe deplin sarcinile şi responsabilitatea ce le-a revenit în organizarea şi conducerea învăţămîntului politic U.T.C., urmărind în mod riguros desfăşurarea lor, stabilind grafice pe zile şi teme. Evidenţiez organizaţiile orăşeneşti Covasna şi Baraolt, organizaţiile comunale Hăghig, Comandău, Ilieni, Ozun, Zagon, Sînzieni cît şi cele din liceele Tîrgu Secuiesc, Covasna, nr. 1 Sfîntu Gheorghe, şcolile generale din Voineşti, Zăbala, Ozun, Turia, Barcani, Sita Buzăului şi altele. Desfăşurarea învăţămîntului politic în majoritatea organizaţiilor a fost asigurată prin procurarea şi folosirea materialului bibliografic şi documentar, purtarea discuţiilor libere, prezentarea de către propagandişti a unor expuneri scurte urmate de dezbateri. De asemenea s-a asigurat participarea şi conducerea de către membri ai birourilor, de către activişti ai Comitetului judeţean U.T.C., a cercurilor de învăţămînt politic, susţinerea unor expuneri şi consultaţii în faţa propagandiştilor şi cursanţilor. Experienţa acestui an de pregătire ideologică, a scos în evidenţă unele carenţe manifestate in desfăşurarea învăţămîntului politic U.T.C., determinate de numărul mare de cicluri şi o tematică destul de vastă, care au dus în unele cazuri, din lipsa de pregătire şi interes a unor propagandişti, la stabilirea unor teme care nu prezentau cea mai mare importanţă, atrăgînd după sine o slabă participare a tinerilor la dezbateri şi discuţii, iar în unele cazuri, în întreprinderi şi sate, prezenţa a fost slabă. Exemplific în acest sens temele alese pentru învăţămîntul politic din cadrul cercurilor de la sate, mai ales cele din comunele Brăduţ, Barcani, ■ Ozun, Turia şi altele. Consider de asemenea că nu toate organizaţiile orăşeneşti şi comunale au acordat suficientă atenţie acestei forme de pregătire a tineretului, organizîndu-se defectuos, fără simţ de răspundere. Au existat organizaţii care deşi au deschis cu întîrziere invăţămîntul nu au urmărit recuperarea acestor teme, de asemenea în unele cazuri acest lucru a fost tărăgănat. Aşa este cazul organizaţiilor U.T.C. de la I.J.C.M., Bazaltul, „Mobila“ Sfîntu Gheorghe, Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, U.E.I.L. Intorsura Buzăului, cele din comunele Bodoc, Ghelinţa şi altele. Trebuie remarcat faptul că au existat situaţii necorespunzătoare şi în cadrul cercurilor din unele şcoli ca: Centrul şcolar de construcţii, Liceul Intorsura Buzăului, Baraolt, unde au existat rămîneri în urmă, dar care la intervenţia Comitetului judeţean U.T.C. au fost remediate. Ca principal neajuns în şcoli s-a desprins faptul că unii propagandişti nu stimulează interesul şi gîndirea elevilor, ba mai mult unele teme au fost tratate pur teoretic, fără a determina o înţelegere concretă şi profundă a fenomenului politic. S-au depus prea puţine eforturi pentru crearea în licee a unor cercuri de dezbateri ideologice mai ales pe teme de educaţie moral-cetăţenească şi ştiinţifică, ceea ce va trebui să stea în atenţia noastră în viitor. Subliniem de asemenea faptul că de multe ori nici indicaţiile date de Comitetul judeţean U.T.C. nu au fost respectate, unele teme nu au fost actualizate cu cele mai noi măsuri stabilite de conducerea partidului şi statului nostru, de asemenea nu s-au respectat graficele întocmite. Nu putem fi de acord cu faptul că unele teme s-au desfăşurat în alte săli şi nu în cabinetele de ştiinţe sociale cum au fost date indicaţiile respective. Pentru lipsurile semnalate mai sus se fac responsabile comitetele orăşeneşti U.T.C. Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Intorsura Buzăului, cît şi comitetele comunale, care nu au condus cu competenţă această activitate, nu au controlat şi îndrumat suficient organizaţiile din subordine, ba mai mult, la nivelul oraşului Sfîntu Gheorghe nu a existat nici un grafic sau situaţie centralizatoare cu datele ţinerii temelor de învăţămînt politic, ceea ce a pus comitetul orăşenesc în imposibilitatea urmăririi acestei activităţi. Desigur că anul de învăţămînt politic U.T.C. s-a încheiat, dar aceasta nu înseamnă că activitatea de educaţie ţiolitico-ideologică a tineretului să se oprească aici aşteptînd deschiderea noului an de pregătire, ci organele şi organizaţiile U.T.C. sînt obligate ca în permanenţă să popularizeze în rîndul tuturor categoriilor de tineri hotărîrile partidului nostru, să contribuie în mod deosebit la ridicarea generală a nivelului de cunoştinţe a tineretului din judeţul nostru. MAN VASILE, secretar al Comitetului judeţean U.T.C. cu probleme de propagandă privind desfăşurarea ntului politic U.T.C. Elevii liceului din Covasna sunt recunoscuţi pentru lucrările de calitate, executate la atelierul de tîmplărie. Foto : GH. BORTNYIK CUVÎNTUL NOU CALIFICAREA LA LOCUL Pentru a veni în sprijinul tinerilor noştri cititori care urmăresc obţinerea unei calificări profesionale prin ucenicie la locul de muncă sau cursuri de scurtă durată — cu sau fără scoatere din producţie — publicăm în acest număr întreprinderile care organizează astfel de forme de pregătire profesională şi profesiunile în care pot fi obţinute atestatele de calificare. PRIN UCENICIE I I. UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA Elevii vor fi încadraţi pentru perioada şcolarizării ca ucenici la întreprinderile respective, fiind retribuiţi pentru munca lor cu indemnizaţie bănească. Cursurile teoretice se vor desfăşura după orele de muncă (6 ore), în cadrul şcolilor profesionale. Iată şi meseriile şi întreprinderile in care se poate obţine calificarea: în meseria de tîmplar pregăteşte I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc şi I.I.L. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe. Durata de şcolarizare trei ani, în meseria de lăcătuş mecanic pregăteşte Întreprinderea judeţeană de industrie locală, Sfîntu Gheorghe şi I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc. Durata de şcolarizare doi ani, în meseria de turnător, pregăteşte întreprinderea judeţeană de industrie locală Sfîntu Gheorghe. Durata de şcolarizare doi ani: întreprinderea judeţeană de industrie locală Sfîntu Gheorghe şi I.I.L. „Bazaltul“ Sfîntu Gheorghe, pregătesc în meseria de mecanic utilaje grele. Durata de şcolarizare doi ani. In meseria de confectioner la maşină pregăteşte Fabrica de confecţii ,,Secuiana“ Tîrgu Secuiesc, cursurile avînd o durată de doi ani. » i HH■ JÉ •'•• •• • -ff ' Ăi J Țesătoarea Coman Elisabeta de la Uzina textilă ,,Oltul“, Sfîntu Gheorghe. Foto : A. BARTHA ANUL VI. Nr. 969 1 . I Exemplul \personal ! A devenit o obişnuinţă a I t redactorilor de la rubricile de * i tineret, ca atunci cînd intră ) 1 intr-o întreprindere, să se in- | I tereseze de secretarul Comit / ^ tetului U.T.C. Felul în cart \ / ni se vorbeşte, cum este cu- \ | noscut de către unii sau de. i ) către toţi colegii de muncă 1 l certifică intr-o măsură foarte ) 7 apropiată de realitate, prezen- 1 I ta sau absenţa lui in viaţa u- 7 i nităţii, responsabilitatea lui ţ ! faţă de problemele mari şi 1 ) mici ale ei. Şi lucrul nu e lip- 1 \ sit de semnificaţie. ) 1 La Fabrica de şuruburi din \ 'l Tîrgu Secuiesc, prima mea i i cunoștință a fost inginerul 1 ^ Constantin Banciu. El m-a \ i condus In atelierul in care ’• i controlorul de calitate luliu ț \ Molnar, își îndeplinește atri- | 1 buțiile profesionale. 7 ^ — Ceea ce îl caracterizează el pe secretarul nostru, îmi măr- \ 1 turisea interlocutorul, este pu■ i ) terea sa de muncă, spiritul de. J ^ iniţiativă şi organizare, tactul 1 i de care dă dovadă in munca \ 1 cu oamenii. i ! Mi-a vorbit despre entuzias- ? mul pe care îl manifestă pen- t i tru a-i imprima vieţii de or- \ r ganizaţie intensitatea care i i se cuvine, despre iniţiativa de \ a asigura tinerilor preocupări i l de petrecere utilă a timpului \ 7 liber, despre iniţiativa de a or- ^ i ganiza întilniri sportive între 1 t echipele noastre şi cele ale I I satelor in care locuiesc, de- \ i plasări cu formaţiile artisti- ^ 7 ce ale întreprinderii, despre 1 I acţiunile de muncă patrio- zi tică şi angajamentele proprii \ l ale uteciştilor prin care îşi \ 7 anunţă prezenţa in întrecerea l l care cuprinde toţi tinerii ţă- ^ \ rii şi care se desfăşoară sub \ deviza: „Tineretul factor ac-\ l tiv in îndeplinirea cincinalu- \ ) lui înainte de termen“. i J Succinta caracterizare făcu- ? tă de primul interlocutor, a t i fost confirmată de reglorii ^ 7 Kádár Ştefan, Carol Kádár, . J lăcătuşii Ştefan Deák, Adal- Al bert Márton şi de către mulţi \ I alţii. Diferiţi ca profesie, dis-l ^ persaţi in locuri de muncă ? i specifice unităţii, surprinde I 1 plăcut părerea comună, for- t mată desigur în acele ocazii / l in care strungari şi metrologi, I 7 proiectanţi şi lăcătuşi se în- \ i l l entuziasmul virstei, responsa- 7 1bilităţile sociale. ) V Stima pe care o manifestă pen- \ V tru el tinerii sau virstnicii, i i străduinţa manifestată pentru |a bunul mers al întreprinderii, \ l pentru situarea organizaţiei pe la coordonatele acelora care îşi ? / îndeplinesc fidel rolul de pe \ I piniere de cadre pentru par. ( \ titlul comunist, motivează ale- | l gerea lui in funcţia de secre- I » tar. \ ) Măsura in care se dăruieşte l l muncii, responsabilitatea cu ) ? care îşi îndeplineşte funcţia \ I încredinţată este dată de gra-1 || dul de înţelegere şi angajare ! ! a uteciştilor in activitatea \ I productivă, de procentele ca- ( \ re reprezintă lună de lună t i depăşirea sarcinilor de plan, ’ [ de angajarea tinerilor la con- \ ț struirea unui cămin pentru l i nefamilişti, lucrare care se 7 ^ execută acum. El este iniţiat I torul şi prin exemplul l cel mai bun mobilizator. său, ț s * ^ MIRCEA BORDA \ RETICENȚĂ NEJUSTIFICATĂ Mai bine de două ore așteptase, aici, pe hol sosirea directorului. Avea la el toate actele și adresa prin care se cerea să fie angajat la această unitate economică. ...— Am venit la dumneavoastră cu cererea de angajare. Așa mi s-a spus ieri, să merg la tovarăşul director. ...Omul din fața lui, citi cu atenție cererea, o mai reciti și lăsind-o jos îi spuse : — Deocamdată n-avem nici o posibilitate. Mai treceţi pe aici. O să avem în vedere. — Bine, bine, dar vedeţi, eu am adresa prin care... — Ei, tocmai asta-i greutatea. Dacă nu erai condamnat, adică nu făceai greşeala aceea..., ştii oamenii privesc cu neîncredere... — înţeleg, înţeleg... Bună ziua. Se ridică să plece, cînd uşa se deschise şi în cameră intră un om în halat albastru. — Nu ştiu ce să fac — îi spuse directorul noului intrat — uite, citeşte şi tu cererea asta. — Eu zic, să-l angajăm tovarășe director. Chiar în secție. Toți sînt oameni buni, și cred că vor avea grijă de el. — Mda... Totuşi să ne mai gîndim. Știi, vine de-acolo... s-ar putea să se întîmple ceva și cine răspunde... — Rămîn la părerea mea. — Nu știu... Să mai vedem. ...Nu s-a mai întors niciodată acolo. Ceruse să fie angajat în altă parte, li părea oarecum bine. Aici, fusese primit de toţi, fără reticienţă, prieteneşte, li spuseseră să vină la lucru chiar a doua zi. In inima lui regreta totuşi un lucru : felul cum a fost tratat acolo, în prima unitate — şi de cite ori îşi aducea aminte, nu putea găsi răspuns la o întrebare : „De ce s-a comportat aşa cu mine?“. „Aici, unde lucrez, toţi se poartă cu mine, firesc, fără nici o undă de suspiciune. De, oameni şi oameni“. Ce prevedere de lege a încălcat conducerea primei unităţi economice ? Bibliografie : Legea nr. 23/1969, Legea nr. 8/1973, H.C.M. nr. 1051 din 3 decembrie 1962. 15 Numele Profesia Adresa RUBRICA - CONCURS Cupon de participare