Cuvîntul Nou, septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1042-1067)

1973-09-15 / nr. 1054

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean FAPTE DE MUNCĂ, REALIZĂRI, INITIATIVE IN LUPTA 45 LITRI PE SECUNDA O comisie, din care fac parte specialişti în construcţii, electromecanici, chimişti şi hidrogeologi, a început, în a­­ceastă săptămînă, recepţiona­­rea obiectivului Alimentarea cu apă a zonei carbonifere Căpeni. Noul sistem de ali­mentare, care va intra în funcţiune peste două săptă­­mîni, are parametrii de func­ţionare foarte ridicaţi. In pri­ma etapă ea va furniza, pen­tru cerinţele obiectivelor in­dustriale din amintita zonă, 45 de litri de apă pe secundă, asigurînd, totodată, şi un im­portant debit de apă potabilă pentru oraşul Baraolt. Staţia de tratare a apei a fost în aşa manieră concepu­tă, incit, într-un viitor apro­piat, printr-o investiţie mini­mă, capacitatea de captare a obiectivului se va putea du­bla, atingînd 105 litri de apă pe secundă. Proiectele sistemului de ali­mentare cu apă a zonei car­bonifere Căpeni, au fost exe­cutate de Institutul de studii şi proiectări pentru construc­ţii şi instalaţii de gospodărie comunală Bucureşti, lucra­rea fiind executată de colec­tivul Şantierului Feldioara, aparţinînd Trustului de con­­strucţii-montaje miniere Bu­cureşti. m . Capsatoarea Paulina Muntea­­nu, secretară U.T.C., una din fruntașele Fabricii de lăzi din In­tors­ura Buz­ăului. Cuvîntul dat să devină faptă! La finele primului pătrar al anului, U.F.E.T. Intorsura Bu­­zăului înregistra restanţe re­prezentând circa 14 la sută din planul producţiei globale şi mar­fă. La timpul potrivit, ziarul nostru semnalase neajunsurile din activitatea respectivei uni­tăţi, precum şi existenţa a nu­meroase condiţii de readucere­ a planului la zi. Mobilizînd între­gul colectiv, organizaţiile de par­tid de aici, au intervenit ener­gic, măsurilor de mai bună or­ganizare a muncii şi întărirea disciplinei în parchetele de ex­ploatare forestieră, comuniştii răspunzîndu-le prin acţiuni sus­ţinute, eficiente. Aşa se face că activitatea din cel de-al doilea trimestru al anului, s-a soldat cu un bilanţ neaşteptat de bun : 500.000 lei în plus la producţia globală şi 1.100.000 lei, tot in plus, la producţia marfă! URGENŢE ÎN ACTIVITATEA FORESTIERILOR INTORSURENI un milion lei producţie marfă şi 650.000 lei beneficii peste planul perioadei consumate din an ! Relatîn­du-ne datele, şeful con­tabil al unităţii — tovarăşul Au­rel Terzea — apreciază efortu­rile depuse de colectiv, „dozând“ laude în special celor ce mun­cesc in sectorul de industrializa­re a lemnului — Fabrica de che­restea din Zăbrătău şi secţia de lăzi din Intorsura Buzăului. V. LAURIAN (Continuare în pag. a 3-a) Şi seria eforturilor a bunelor rezultate m­at. La 31 august, alte două luni, „faţa­ activităţii celor de Intorsura Buzăului morfozase, în loc de această dată s-au ev. mai mult, nici mai clar şi l­a contr­­diect după “ bilanţului la U.F.E.T. se... meta­­restanţe, de idenţiat, nici puţin de ... La C.A.P. Cernat însămînţa­­rea griului continuă în ritm susţinut. Foto: GY. BORTNYIK Primirea noilor absolvenţi — cadre didactice Ieri, în sala de festivităţi a Comitetului judeţean de partid, s-a desfăşurat primirea festivă a noilor cadre didactice repartizate în judeţul nostru. Cei 95 de absolvenţi, din care 74 profesori, 14 educatori şi 7 învăţători, şi-au exprimat adin­ca lor satisfacţie de a-şi începe activitatea didactică în acest an şcolar care marchează o coti­tură însemnată în îmbunătăţirea învăţământului din ţara noastră. „Ne angajăm, spunea tânărul profesor Radu Alexandrescu, ca prin întreaga noastră activitate la catedră ca şi în celelalte sarcini social-culturale care ne revin, să îndreptăţim efortul pe care conducerea superioară de partid şi de stat l-a depus pen­tru pregătirea noastră profesională, pentru desăvârşirea noastră ca oameni, specific societăţii socialiste multilateral dezvoltate“. La festivitate au participat membri ai secretariatului Co­mitetului judeţean Covasna al P.C.R. In încheiere a luat cuvîn­­tul tovarăşul Nagy Ferdinand, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Covasna al P.C.R., care după ce a prezentat in faţa noilor ab­solvenţi judeţul Covasna din punct de vedere economic, social şi cultural, le-a urat mult succes în activitatea lor de pregătire a tinerei generaţii să se ridice la nivelul cerinţelor şi exigenţe­lor actuale. „Plenara din iunie 1973, a spus în continuare vorbi­torul, care a definit pe toate planurile sarcinile instructiv-edu­­cative ce revin școlii românești, poate fi tradusă în fapt numai prin efortul comun al tuturor cadrelor didactice. Prin bazele de preluare C. F. L. RAMPELE GOALE, CARTOFII PE CÎMP SI MULTE NEGLIJENTE Continuă intr-un ritm susţinut recoltarea cartofilor. In ultimele 7 în marea majoritate a coo­perativelor agricole de producţie viteza­­de recoltare a fost sporită. Din păcate, transportul cartofilor la bazele de preluare C.L.F. este mult rămas în urmă, în ciuda faptului că s-au asigurat din vre­me mijloacele de transport nece­sare. Redacţia ziarului nostru a în­treprins în cursul dimineţii de joi, un raid prin citeva baze de preluare C.L.F., urmărind modul in care decurg preluările şi expe­dierea cartofilor către diverşi be­neficiari. 14 TONE E PREA PUŢIN ! Baza de preluare din Sînzieni trebuie să expedieze zilnic cel pu­ţin 300 de tone de cartofi pentru a putea satisface în cele mai bu­ne condiţii pe beneficiari. Pînă în prezent, s-a ajuns la un volum de livrări zilnic de numai 190 to­ne şi aceasta din cauza ritmului lent în care se desfăşoară trans­portul cartofilor din cîmp. Cîte­­va cifre pe care ni le-a prezentat şeful bazei, tovarăşul Ioan Kovács, sînt edificatoare în acest sens : — Cooperativa agricolă de pro­ducţie din Poian, în ziua de 12 septembrie nu ne-a livrat nimic. Nici mai înainte de această dată livrările nu au fost corespunză­toare. Astfel, in 11 septembrie de la Poian nu am primit decit 14 tone. In aceeaşi situaţie se află şi C.A.P. Petriceni, de unde nu am recepţionat decit 35 tone. Mai grav este faptul că în ciu­da unei cantităţi destul de mari de cartofi — peste 2.000 tone — ce trebuie livrată de către I.A.S. Catalina, ritmul de livrare a fost foarte lent,­­nedepăşind 20 de to­ne zilnic.. Astfel, în­­ziua de 10 septembrie s-au transportat la ba­ză 12­ tone, o zi mai tîrziu — 20 tone, pentru ca apoi să se trans­porte numai 10 tone. ... DAR UNDE SÎNT cartofii ? Trebuie menţionat că unităţile agricole care trebuie să transpor­te cartofi la baza din Sînzieni, cu excepţia C.A.P. Poian, înregis­trează un stadiu avansat de recol­tare. Din păcate, organizarea sor­tatului și transportului, nu este corespunzătoare din care cauză se pot produce mari pierderi. Dar să prezentăm citeva dintre defi­ciențele constatate : • la C.A.P. Petriceni sortarea cartofilor se face de abia a doua sau a treia zi după recoltare ; • mijloacele de transport de care dispune C.A.P. Poian nu T. ADJUDEANU (Continuare în pag. a 3-a) 4 pagini, 30 bani Anul VI, Nr. 1054 SÎMBĂTĂ, 15 septembrie 1973 PAGINA A 2-a m­­aga a n Există vreo legătură între as­pectul căminului cultural şi acti­vităţile pe care le desfăşoară ? Există, desigur. Intîi de toate, de acest aspect, fie el exterior, fie interior, depinde „apetitul“ şi deci numărul de spectatori pre­zenţi la manifestările organizate la cămin. Aceasta în ce priveşte obiectul actului educativ — spec­tatorul. Dar nici subiectul, de la conferenţiar la artistul amator, nu este mai puţin sensibil la con­diţiile concrete oferite pentru a se desfăşura. Am văzut, în pe­rioada de iarnă, mai­ ales, destule săli şi vestiare neincălzite, destu­le geamuri sparte şi scaune „be­tege“ ca să nu începem de pe a­­cum să atragem atenţia asupra a­­cestei importante laturi a muncii cultural-educative de la sate. La Căminul cultural din Zăbală, primul vizitat de noi, aspectul în­grijit, curăţenia, sunt peste tot prezente, începînd cu holul şi ter­­minînd cu sălile anexe. Primul, alături de mai vechile decoraţii interioare dintre care nu lipsesc plantele ornamentale, găzduieşte acum şi o expoziţie de acuarelă a copiilor de la Preventoriu. Dealt­fel, holul Căminului cultural din Zăbala este deseori gazda unor astfel de expoziţii, fie ale elevi­lor de la şcoală şi Preventoriu, fie ale artiştilor populari activînd pe lingă căminul cultural. Vizi­tăm apoi sala de spectacole. Din­tre cele 325 de scaune, 187 au fost înlocuite cu altele tapiţate, urmînd ca in viitorul nu prea în­depărtat şi celelalte să fie astfel înlocuite. Deci o măsură care do­vedeşte respect faţă de spectatori şi care trebuie salutată, cu atît mai mult cu cit nu era dintre cele „obligatorii“. Nu este dealt­fel pentru prima oară cînd con­statăm la Căminul cultural din Zăbala, pe lingă o activitate ge­nerală foarte bună, atît calitativ, cit şi ca diversitate a manifestă­rilor, o reală atenţie acordată ,,a­­mănuntului“, fiecărui factor care poate aduce (şi deci cuprinde în o întrebare pe adresa COMITETULUI JUDEŢEAN DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA Pe cînd un concurs „Cel mai îngrijit cămin cultural“( ansamblul formelor educative), un participant în plus. In aceeaşi sală de spectacole notăm o cură­ţenie şi o ordine exemplare, gea­murile decorate cu frumoase per­dele, aparţinînd membrelor cer­cului de cusături şi broderii popu­lare. Notăm apoi alte do­uă noutăţi de sezon : lărgirea scenei cu 4—5 metri pătraţi, apro­­piindu-i astfel dimensiunile de cele ale unei ambiţioase măsuri de perspectivă : constituirea unui puternic ansamblu artistic al co­munei. Cea de-a doua măsură : terminarea lucrărilor, nu dintre cele mai simple, la laboratorul rezervat în exclusivitate cercului foto şi cineclubului. Nici căminele satelor aparţină­toare nu au fost neglijate. Cunos­cutul Cămin cultural de la Ta­­maşfalău, unul dintre cele mai frumoase din judeţ, va fi împrej­muit cu gard al cărui şanţ a şi fost făcut, fiind adusă şi piatra. Va fi un gard din piatră şi lemn avînd la mijloc o poartă cu în­crustaturi populare. La Pava se a­­flă în curs de amenajare un mu­zeu. Aflat într-o clădire aparţi­nînd consiliului popular, el se va compune, pentru Început, din do­uă încăperi. Acestea au fost deja tencuite şi zugrăvite, au fost, de asemenea, achiziţionate vitrine de la Muzeul judeţean din Sfîntu Gheorghe. O cameră va fi rezer­vată exclusiv pieselor istorice, bogate la număr, descoperite de elevii şi cadrele didactice ale şco­lii cu ocazia numeroaselor săpă­turi arheologice efectuate mai ales la colina dintre Zăbala şi Ta­­maşfalău. Cealaltă încăpere este destinată cusăturilor şi ţesături­lor populare, vechilor obiecte de artizanat, unelte de uz casnic etc. In sfârşit, 150 de scaune, cele ca­re au fost înlocuite la căminul cultural din Zăbala au fost date celui din Peteni, înlocuind aici tradiţionalele bănci ale începutu­rilor culturale din mediul nostru IOAN DRAGAN (Continuare în pag a 3-a) VUITA TflVM KICSIM CEAUŞESCU ŞI ELENA CEAUŞESCU IK Banchet oferit in ernst Preşedintele Republicii Ecua­dor, general Guillermo Rodri­guez Lara, a oferit, joi seara, un banchet în saloanele Palatu­lui Naţional, în onoarea pre­şedintelui Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. La banchet au luat parte membrii guvernului ecuadorian, personalităţi ale vieţii culturale, ştiinţifice, conducători ai unor mari firme economice, rectori, redactori-şefi ai principalelor ziare din Quito, conducerea mu­nicipalităţii şi alte persoane ofi­ciale. Au participat persoanele ofi­ciale române. La sosirea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, garda militară prezi­denţială a prezentat onorul. Oaspeţii români au fost intim­­pinaţi de preşedintele Guiller­mo Rodriguez Lara. Apoi a ur­mat ceremonia prezentării pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu a demnitarilor ecuadorieni, şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Quito, prezenţi la banchet. oaspeţilor In timpul banchetului, cei doi preşedinţi au rostit cuvîntări. Preşedintele Ecuadorului a în­­mînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu „Marele colan al Or­dinului Naţional de Merit“, cea mai înaltă distincţie ecuadoria­­nă, conferită prin tradiţie şefi­lor de state, promotori ai păcii şi justiţiei sociale, militanţi consecvenţi pentru convieţuirea frăţească între oameni. Banchetul s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Cuvintarea tovarăşului ! Nicolae Ceauşescu Mult stimate Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi Domnilor, Vizita pe care o întreprindem în Republica Ecuador prietenă, la invitaţia amabilă a dum­neavoastră, domnule preşedinte, reprezintă un moment de importanţă deosebită în relaţiile ţărilor noastre. Intr-adevăr, este prima vizită pe care un şef de stat român o face în ţara dumneavoastră şi, după cum aţi menţionat, prima vizită a u­­nui şef de stat din ţările socialiste europene. Vă mulțumesc cordial, domnule preşedinte, pentru urările de bun venit, pentru primirea ospitalieră pe care ne-aţi rezervato. De ase­menea, doresc să mulţumesc populaţiei capita­lei patriei dumneavoastră pentru manifestările de prietenie şi simpatie faţă de noi. In toate acestea, noi vedem expresia sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, dorinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările şi popoarele noastre. (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea preşedintelui Guillermo Rodriguez Lara In cuvintarea sa preşedintele Guillermo Ro­­driguez Lara a evidenţiat că este un eveni­ment unic prezenţa preşedintelui Ceauşescu, ca primul şef de stat din Ihiropa orientală, ca­re vizitează Ecuadorul şi care „Aduce prietenia unui popor latin ca şi al nostru“. Subliniind că multe puncte, în special origi­nea latină, unesc cele două popoare, vorbito­rul a spus în continuare: pe noi, românii şi ecuadorienii, ne uneşte credinţa noastră în prietenia cu toate popoarele cu care putem dis­cuta, fără teamă de influenţe psihologice, pe deplin ataşaţi independenţei fiecăruia, cu do­rinţa de colaborare reciprocă în domeniul pro­movărilor creatoare şi constructive, departe de orice intenţie de a interveni în treburile inter­ne ale celuilalt stat ori de a exercita vreo con­­strîngere. Pulsul istoriei dumneavoastră, mai ales în ultimii 25 de ani, a făcut ca dezvoltarea dum­neavoastră economică, industrială, agricolă, mi­nieră, financiară, de cercetare tehnico-ştiinţifi­(Continuare în pag. a 4-a) Vizită protocolară Joi după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită pro­tocolară, la Palatul Naţional, preşedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost abordate pro­bleme privind relaţiile de cola­borare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căi­le lor de dezvoltare în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării inter­naţionale. Totodată, au fost dis­cutate probleme de interes re­ciproc ale situaţiei internaţiona­le actuale. La sosire şi la plecarea de la­ Palatul Naţional, garda prezi­denţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atît pe traseul străbătut pina­r­ la Palatul Naţional, cit şi în fa­ţa reşedinţei prezidenţiale, un mare număr de locuitori ai ca­pitalei ecuadoriene au făcut pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prietenie. Ciobanii de­­ pe Urna Nu, mai ştiu cine, prin Zăb­î­bala ne spunea odată, că pe­­ Zîrna „se fac“ cele mai fru­­­­moase oi şi că aici, pe mun­­­­tele ăsta, zăbălenii şi-au­­ păscut turmele de cînd se­­ ştiu ei. Că erau mii de oi, ’ „tot o floare şi-o oaie“, şi că­­ ciobanii din Zăbala, din Ghe..­­ Unţa, din Catalina şi din 1­7 multe părţi se „băteau“ pen- ^ î tru muntele ăsta cu iarbă ^ grasă, că şi-acuim turmele tot I pe Zîrna se scot în primă-I vară, dar că n-ar mai fi a. \ tîtea, că locurile-s mai puţi- ,­­ ne, că muntele „se strînge în \ 1 tot anul, cu „plantaţiile“ as- i I tea. I­­...................................................I / „Se strînge, se strînge“ ^ I aşa e. Dar şi iarba e mai­­ \ multă acum. Au ieşit îngră. ' I şăminte chimice, în nişte an­i I se împrăştie. Am pornit, trecînd prin . Ghelinţa, după turma lui L Furtună Nicolae, şi-am între- i bat din om în. om pe unde-1 » putem găsi, pe unde tîrleşte ^ şi unii ne-au zis nişte de. i numiri că nici nu le-am pu-­­ tut ţine minte necum să le­­ găsim, iar mai sus spre gu- i rile de exploatare forestieră , un ţapinar i-a văzut „acum­­ citeva zile“ în locul numit ^ Butuci, şi ne-a dat „indica- i ţiile“, cum să-l aflăm. Am­­ lăsat maşina în capătul dru-­­ mului forestier şi-am luat-o­­ peste munte.­­ Zîrna . Brazi şi poiene, poiene şi­­ brazi. Am bătut vreo patru-­­ cinci kilometri pe direcţia a- / arătată şi-am ajuns în Bu-­­ tuci, locul numit aşa de bă-­­ trîn, pentru că o furtună­­ mare, odată, a rupt brazii­­ din „burtă“ şi toată poiana , care s-a făcut dup’aia era­­ plină de cioate. Butuci. ’ Doar urmele tîrlei. Furtu-­­ nă niciunde. Poiana şi ur-­­ mele stînii şi-ale tîrlei muta- , tă din loc în loc.­­ ..S-au lăsat devale, nu-i­­ mai căutaţi, ieri şi-au strîns­ stîna şi s-au dus“.­­ Are bună fabrică Fur­­t DORU MUJRESAN, ) * V DUMITR­U TOMA \ --LI_______________ ( 'CSriJiriucirp îv pag. a 3-a) ^ \

Next