Cuvîntul Nou, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1094-1119)

1973-11-01 / nr. 1094

Pag. 2 Adunările de alegeri,ample forumuri de analiză, puncte de reper pentru viitoarea activitate — Eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa organizaţii­lor U.T.C., adunările de dări de seamă şi alegeri care se desfă­şoară în prezent, antrenează ti­nerii la o largă dezbatere a acti­vităţii. Dată fiind importanţa u­­nui asemenea eveniment v-am ruga tovarăşe secretar, ca pentru început să ne precizaţi la ce nivel au loc adunări cu o a­­semenea tematică ? — Moment de rodnic bilanţ al activităţii în perioada scursă de la alegerile precedente, adunări­le de dări de seamă şi alegeri din acest an au loc în organiza­ţiile conduse de birouri, în cele conduse de comitete ce nu au în subordine alte organizaţii, cu al­te cuvinte, la nivelul verigilor de bază ale structurii organiza­torice.­­ Practic in aceste adunări se analizează activitatea tuturor organizaţiilor U.T.C. Ce caracter au dezbaterile ? — In aceste adunări, uteciştii au posibilitatea de a realiza o sinteză a experienţei pozitive a­­cumulate, să evidenţieze în spi­rit critic o serie de neajunsuri care, din păcate, mai pot fi sem­nalate în multe locuri. De ase­menea, prin materialele întocmi­te­ prin discuţiile purtate, aces­te adunări au menirea de a sta­bili un complex larg de măsuri urmărind implicarea tot mai res­ponsabilă a tinerei generaţii în preocupările majore ale oameni­lor muncii­ din judeţ.­­ Cu alte cuvinte aceste adu­nări au un pronunţat caracter de lucru. Specificul muncii fiecărei organizaţii U.T.C. va fi hotaritor în ceea ce priveşte conţinutul problemelor analizate... — Desigur. Astfel, în organi­zaţiile U.T.C. din economie ac­centul va cădea pe analiza rezul­tatelor obţinute pina in prezent în întrecerea „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ In şcoli vor fi dezbătute sarcinile rezultate din Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iulie a.c. Cum este şi nor­mal, toate adunările se desfăşoa­ră sub permanenta­ îndrumare a Interviu cu GÁL LÁSZLÓ, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. organizaţiilor de partid. In gene­ral aceste adunări se vor opri cu precădere asupra influenţei pe care organizaţiile pot şi tre­buie să o aibă asupra tinerilor. — Tot în aceste adunări se pun în discuţie şi problemele ti­nerilor ... — Categoric. Dar nu numai că se pun în discuţie, dar se caută şi căi potrivite pentru soluţiona­rea lor. — Este cunoscut faptul că perioada de desfăşurare a aces­tor adunări este 1 octombrie — 15 decembrie. Care este în acest moment stadiul desfăşurării adu­nărilor de dări de seamă şi ale­geri ? — Conform analizelor noastre, pe care le întreprindem decadal, în prezent adunările de dare de seamă şi alegeri s-au desfăşurat în aproape trei cincimi din nu­mărul total al organizaţiilor. — Cum apreciaţi pînă în mo­mentul de faţă nivelul dezbateri­lor prilejuite de ace­s­te adunări ? — Parte­cipîmd , direct la multe adunări, analizînd informările primite din partea aparatului nostru salariat, consider că adu­nările desfăşurate au atins nive­lul de exigenţă dorit. Dezbaterile au fost la obiect, pe probleme, măsurile propuse de tineri via­bile. A acţionat însă în mai mi­că măsură spiritul autocritic. — Au existat şi cazuri cînd adunările s-au amînat ? — Da, dar în puţine locuri. Aş aminti 7 organizaţii la Covasna. Amînarea, hotărită de Comitetul orăşenesc U.T.C. a fost justifica­tă, respectivele adunări , fiind slab pregătite, participarea tine­rilor nesatisfăcătoare. — Despre organele nou alese, ce ne puteţi spune ? — In majoritatea cazurilor ti­nerii s-au orientat just, în orga­nele noastre U.T.C. fiind aleși a­­devăraţii lideri ai tinerilor. — în încheiere, v-am ruga să ne precizaţi tovarăşe­i secretar, ce anume a asigurat şi va asigura şi în continuare succesul adună­rilo­, de dări de seamă şi ale­geri. — Sintetic vorbind, am putea aminti : temeinica pregătire a­­adunărilor, asigurarea unui larg cadru democratic de manifestare a opiniilor, condiţie esenţială în stimularea spiritului de respon­sabilitate şi exigenţă şi, nu in ultimă instanţă, stabilirea unor programe de activitate cît se poate de concrete IOAN POPA Gînduri şi fapte 'A/'-N­­ . A.'-. . ■ . •' ■■ A - Mereu în căutare de soluţii în trecerea lansată de Comite­tul Central al Uniunii Tineretu­lui Comunist sub mobilizatoarea lozincă „Tineretul — factor ac­tiv in realizarea cincinalului îna­inte de termen“, antrenează de la­ o zi la alta din ce în ce mai mult eforturile creatoare ale ti­nerilor din judeţul nostru. La întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc am întîlnit unul dintre tinerii pentru care reali­zarea dezideratului pus de par­tid în faţa tineretului se traduce printr-o intensă activitate crea­toare, printr-o continuă nelinişte în faţa problemelor­­ ridicate de producţie. Tihamir Finta, tînărul de 25 de ani cu care mi-a făcut cu­noştinţă inginerul Csaba Gyer­­gyai, este C.T.C.-ist. Are, cum s-ar spune, pe linie de producţie, sarcina de a controla nivelul ca­litativ al produselor. Dacă in­tr-un anume fel i-ar fi indiferent ce se întâmplă în fabrică, acest tînăr şi-ar vedea liniştit de treabă. Ar controla zilnic, îm­preună cu colegii săi, piesele realizate, ar semnala refuzurile, ar vorbi poate în adunări de necesitatea ridicării calităţii pro­duselor. Ar fi cotat desigur ca un tînăr conştiincios. Dar Tiha­mir Finta, nu se­ poate mulţumi cu atît. Strungarul din el nu poate fi indiferent la ce se în­tâmplă în secţie. Şi astfel, pro­blemele celor de pe maşini devin şi problemele sale. Cărora le cau­tă şi reuşeşte să le găsească re­zolvări. Aşa s-a născut ideea mo­dificării tehnologiei de prelucra­re a piuliţelor ovalizate. Aşa s-au născut propunerile pentru modi­ficarea dispozitivelor de prelu­crare. Pe baza ideilor sale teh­nologicul a proiectat şi apoi s-au executat o serie de verificatoare pentru controlul calităţii produse­lor încă în stadiul de fabricaţie. Astfel de idei, realizarea lor au făcut ca în ultima vreme refu­zurile calitative să înregistreze scăderi în procent de pînă la 25 la sută. Tihamir Finta, unul dintre cei mai buni C.T.C.-işti din între­prindere, e mereu printre oa­meni, alături de muncitorii ce execută produsele pe care el are datoria să le controleze. Văzîn­­du-i printre maşini, oamenii ştiu că acest om, tînăr încă, e mereu în căutare de soluţii pentru ca munca lor să se materializeze tot mai mult în produse cu nivel calitativ ridicat. Muncitorii îl ştiu printre ei. Şi se simt mai si­­­guri de sine. P.I. Fiecare cuvînt al lăcătușului István Csata tînărul Janos Boer. — un sfat pentru Intr-un raport, prezentat spre dezbatere ultimei plenare a Co­mitetului judeţean U.T.C. care a avut loc recent, organizaţia U.T.C. a .Fabricii de confecţii „Secuiana“ este citată printre or­ganizaţiile a căror activitate es­te necorespunzătoare, ca o orga­nizaţie aflată în necunoştinţă de cauză atunci cînd este vorba de problemele cu care se confruntă unitatea. Motivul unor asemenea aprecieri ? O cifră, 14 la sută din tinerii unităţii nu-şi îndeplinesc normele. Luînd cuvîntul în ca­drul respectivei plenare, secre­tara comitetului U.T.C. din fa­brică, Magdalena Porkalab, a căutat, ce-i drept fără rezultat, să găsească o parte din cauzele care au generat o asemenea si­tuaţie. Dorind să cunoaştem realita­tea, cum s-ar spune, de la sursă, ne-am deplasat zilele trecute la fabrică. Analizînd situaţia cu conducerea fabricii am reuşit să depistăm o primă cauză : felul defectuos în care se achită de sarcinile pe linie de producţie u­­nele dintre tinere Verif­icînd în continuare situaţia îndeplinirii nom­elor in cursul acestui an, am ajuns la a doua concluzie : realizarea sarcinilor de plan pe tinere prezintă fluctuaţii aproa­pe inexplicabile, în cazul a foar­te multe dintre tinere, în unele luni situaţiile statistice au con­semnat neîndeplinire de plan. Aceleaşi statistici consemnau în­să şi reversul situaţiei : depăşiri substanţiale de pînă la 20 la su­tă în alte luni, în cazul aceloraşi tinere. Un exemplu : Ella Vatay, din produl III, n-a reuşit să-şi realizeze sarcinile de plan , în lunile ianuarie, februarie, mar­tie şi iunie pentru ca în celelal­te luni, de la începutul anului şi pînă acum, planul lunar să fie depăşit în procente de pînă la 113 la sută. Am încercat să a­­flăm chiar de la Ella Vatay cau­za unei asemenea situaţii. Şi pa­radoxal, am aflat că în lunile ci­tate la început ar fi vorba de ,,o greşeală de calcul“. Tot de „o greşeală, de calcul“ ne-a vorbit şi Terez Kovács din acelaşi prod care în ultima lună şi-a realizat planul în procent de 70 la sută, in restul lunilor realizarea pla-7 nului oscilînd între 70 şi 101 la sută. Dat fiind că din discuţiile cu tinerele sub normă n-am reuşit să depistăm cauzele unei astfel de situaţii, am apelat la ajutorul uneia dintre tinerele fruntaşe. E vorba de Veronica Dimeny, o fată care a reuşit ca de la în­ceputul anului şi pînă acum să-şi depăşească lunar planul în me­die cu 10 la sută. „Cred — îmi declara ea — că principalul motiv care face ca u­­nele dintre colegele mele să nu-şi realizeze sarcinile de plan lunare, ar fi nefolosirea cores­punzătoare a timpului de lucru. Se mai stă de vorbă, unele se mai plimbă. Şi în tot acest timp maşina stă. De unde să iasă ast­fel producţie? în ceea ce mă pri­veşte, în timpul celor 8 ore de lucru nu mă mişc de la maşină. Şi rezultatele le-aţi văzut“. Aşadar, cauza cauzelor : irosi­rea timpului de lucru. Ea ates­tă, cum este şi lesne de bănuit, un nivel scăzut de conştiinţă. în faţa unei asemenea situaţii te întrebi firesc : ce-au făcut or­ganizaţiile de sindicat şi tineret ? Secretara comitetului U.T.C., de­altfel bună cunoscătoare a situa­ţiei, ne-a vorbit­­ de cîteva din­tre acţiunile întreprinse. Şi mai ales, de discutarea unor aseme­nea cazuri în adunările U.T.C. Cum însă situaţia nu se prea schimbă, cei vizaţi obişnuindu-se probabil cu astfel de „discuţii“, organizaţia U.T.C. credem că ar fi cazul să mai apeleze şi la alte metode. Ne gîndim la populari­zarea celor aflate sub normă prin staţia de radioficare, prin­­tr-un „reflector al tineretului“. Utilă credem că ar fi şi trimite­rea unor scrisori către comitete­le comunale U.T.C. de unde pro­vin respectivii tineri, scrisori ca­re să fie publicate la gazetele de perete comunale. Şi încă ceva : chemarea celor vizate în faţa bi­roului comitetului U.T.C. Şi poa­te astfel, acestea nu se vor mai „scuza“ invocind posibile „gre­şeli de calcul“. Intr-un cuvînt, ar fi cazul să se acţioneze pen­tru că onoarea unui colectiv ca­re munceşte nu poate fi lăsată pe seama indiferenţei unora. VAL COZMIN La Fabrica de confecţii „Secuiana“ Nefolosirea timpului de lucru, 14 la sută din tineri sub posibile „greşeli“... Agenda U.T.C. In colaborare cu Consi­liul judeţean al Organizaţiei Pionierilor, Comite­tul jude­ţean U.T.C. organizează în ziua de 18 noiembrie o acţiu­ne cu un pronunţat caracter educativ. Este vorba de vizi­tarea unor importante insti­tuţii de cu­ltură din Capitală (Muzeul de istorie al R.S.R., Muzeul de istorie al partidu­lui etc.). Cu acest prilej, un număr din cei peste 800 de tineri participanţi la această excursie tematică, vor primi, în cadru festiv, carnetul ro­şu de membru al organizaţiei de tineret. In cursul acestei luni se va încheia faza de masă a concursurilor profesionale „Mîini măiestre“ şi „Trofeul minerului“. Antrenînd un larg număr de tineri, aceste concursuri au marcat o impor­tantă creştere a nivelului de pregătire profesională a u­­nor însemnate categorii de ti­neri. Cîştigătorii lor, repre­zentanţi ai judeţului nostru, vor participa în cursul urmă­toarelor luni la faza pe ţară. „ Şedinţa lărgită a Birou­lui Comitetului judeţean U.T.C., care va avea loc sîm­­bătă, 3 noiembrie, va anali­za stadiul realizării angaja­mentelor judeţului în munca patriotică, căutindu-se totoda­tă soluţii pentru depăşirea an­gajamentelor asumate. ..3% Tot sîmbătă, 3 noiembrie, activul U.T.C. din judeţ va participa la o dezbatere pe teme de educaţie moral-cetă­­ţenească. La reuşita acestei dezbateri va contribui şi par­ticiparea unor invitaţi din a­­paratul de stat. Mîndria de a fi constructor Cărămidă pe cărămidă şi parcă din pămint se naşte un bloc, o nouă uzină, sau o siluetă mo­dernă de fabrică. Printre cei ce zi de zi Înfăptu­iesc aceste adevărate minuni se numără şi Antal Lajos, tînărul de­spre care Îşi propun să vorbească aceste rin­­duri. L-am întîlnit aici, pe unul din şantierele ora­şului Sib­iu Gheorghe. In urmă cu un an 11 pu­teai întîlni printre cei ce absolveau Şcoala pro­fesională de construcţii. Obţinuse atunci, la exa­menul de absolvire, me­dia 7,38. Ce l-a deter­minat să se facă zidar ? Poate zilele, cinci copil fiind, dădea o mină de ajutor tatălui său, zidar de meserie. Poate dorin­ţa de a contribui la rea­lizarea a ceva care să rămină. Poate clipele cinci stind în cumpănă, gîndindu-se la viitoarea meserie, a renunţat să devină lăcătuş mecanic optind pentru o meserie căreia-i bănuia tainele, frumuseţile. Poate toate acestea la un loc. La terminarea şcolii a fost repartizat în echipa lui Iosif Albert. Dar i s-a dat să facă altceva decit zidărie. Şi nu i-a plăcut. A cerut să fie mutat in altă parte. Şi a ajuns astfel în echi­pa lui Mihály Fekete, unde s-a reîntîlnit cu vechi colegi de clasă din profesională. A trecut un an de atunci. A Învăţat o mulţime de lucruri noi. Şi-a dat seama că de fapt abia acum înva­ţă adevărata , meserie. Colegului său de echipă, ceva mai in vîrstă, Ti­bor Kocs­­i datorează multe din cele Învăţate. Tînărul acesta, care te impresionează plăcut prin modestia ce-l ca­racterizează, ştie că la succesele obţinute de echipă contribuie şi ei. „Băiatul acesta — îmi spunea şeful de echipă Fekete Mihály — are o mină de aur. O să iasă din ei un zidar clasa în­­tîi". Privindu-l, înţeleg că mîndria constructori­lor, hărnicia şi pricepe­rea lor pot fi cel mai bine apreciate privind ceea ce ei fac zi de zi. GÉZA VADAI CUV1NTUL NOU Au devenit aproape proverbia­le lamentările localnicilor din întorsura Buzăului la adresa res­taurantului şi a cofetăriei. Vine omul să servească o cafea, îşi aduce copilul să mănânce o pră­jitură proaspătă cu cremă de cio­colată sau vanilie, şi cînd colo dă peste nişte oameni cu nasul roşu de băutură stind roată în jurul măsuţelor, gesticulînd, vor­bind tare de parcă ar vrea să se ia la întrecere Dacă se-ntimnlă să treacă pe acolo cineva străin de localitate, rămîne stupefiat în faţa „spectacolului“ ce i se înfă­ţişează. Pe jo­s mucuri de ţigară, hîrtii, beţe de chibrituri şi alte mărunţişuri. Pe sus, rotocoale de fum să le „tai cu cuţitul“, uşi şi ferestre murdare. Nu ştii cum să-ţi întorci privirea şi să ieşi mai degrabă din această unitate (şi unde mai pun­ că nu-s nici 2 ani de cind a fost dată în folo­sinţă ! ?), într-o atare situaţie, nefiind în localitate preşedintele cooperativei de consum i-am in­vitat să ne însoţească într-un scurt raid pe tovarăşii Ion So­r­a merceolog principal şi Nico­­lae Gabor secretarul organizaţiei de partid, care se declaraseră la început neîncrezători în aprecie­rile noastre, dar au trebuit să re­cunoască pînă la urmă realitatea. S-au putut convinge, de pildă, că oamenii consumau la cofetă­rie mai mult băuturi alcoolice decit răcoritoare sau prăjituri, că spre ruşinea conducerii coope­rativei grupul social nu funcţio­nează, că­ ceştile de cafea sîn soioase, că mesele-s murdare. Ne-am aruncat­­privirea in vi­trina frigorifică. Cîteva prăjituri cu un aspect necomercial stăteau acolo de cine știe cînd — Ni se trimit foarte puţine prăjituri şi în sortimente reduse, se explică una din vânzătoare. — Mai bine ar adăuga și fap­tul că nu se vînd din pricina mi­rosului de fum de ţigară, inter­vine unul din consumatori.. Am trecut m­ai departe să vi­zităm restaurantul, în speranţa că vom, întilni o atmosferă mai primitoare, dar „peisajul“­ era şi mai „mozaicat“. Personalul de aici ni se plinge de lipsa de edu­ „Cartea de vizită“ a localurilor publice din întorsura Buzăului caţie a consumatorilor , că nu respectă curăţenia, că ajung să bea pînă nu mai ştiu de ei. Dar cum să-l obişnuieşti pe om să te respecte pe tine,­ ospătar, dacă nu porţi un halat alb, bine apre­­tat, curat, cum să mi-ţi arunce în faţă cuvinte jignitoare cînd îl laşi să consume băuturi în canti­tăţi foarte mari, cum să nu a­­runce pe jos mucuri de ţigări dacă pe mese nu găseşte o scru­mieră .­­. ? Degeaba se plînge şeful restau­rantului că oamenii se compor­tă necivilizat, dar ce a făcut să le poată imprima un anumit res­pect faţă de localul în care pă­trund ? Cînd i se „servesc“ lipsurile de care se face răspunzător un şef de unitate, tovarăşul Constantin Voinea îşi află apărarea în, fap­tul că nu are femeie de serviciu, că aici cîte femei au fost, toate au plecat. Să presupunem că argumente­le invocate de responsabilul res­taurantului sunt reale, că sunt mulţi consumatori care nu res­pectă curăţenia. Ne punem însă în mod firesc întrebarea : de ce la bucătărie tronează dezordinea şi murdăria ? Restaurantul nu poate avea şi o altă „carte de vizită“ ? Ce fac oare factorii de răspundere, cum de nu sunt traşi la . . . răspundere ? Am dori ca aceste semnale ale ziarului să constituie şi pentru Direcţia comercială a judeţului un prilej de autoanaliză. Să-i de­termine pe cei ce se ocupă de aceste localuri publice să-şi schimbe optica. Să nu se urmă­rească numai realizarea de ve­nituri, ci localul public să-şi gă­sească locul şi rolul său în bu­na servire a consumatorilor, nn desfăşurarea unui comerţ civili­zat şi „nealterat“ de concepţiile învechite ale unor salariaţi. Con­siderăm că este de datoria Direc­ţiei comerciale să ia toate măsu­rile de remediere a acestor defi­cienţe în respectarea ordinii şi curăţeniei în localurile publice, întrucît nu s-au semnalat aseme­nea neajunsuri şi în alte locali­tăţi ale judeţului AURELIA LOJINSCHI ANUL VI. Nr. 1094 „Să­­ ne cunoaştem­­ patria Aceasta este una din acţiu­nile care stau în atenţia Co­mitetului orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă din întorsura Buzăului. Ast­fel, în ultimele luni s-au or­ganizat excursii la platforma industrială Tîrgu Secuiesc, la Muzeul Doftana, Bucureşti, Porţile de Fier, Buzău,­ Cluj, Băile Herculane, Sibiu, Bra­şov, Sfîntu Gheorghe, excur­sii care şi-au adus o însem­nată contribuţie la educaţia patriotică a oamenilor muncii de pe meleagurile buzoiene. Directorul casei de cultură din localitate, Gheorghe Bularca, ne-a comunicat că aceste excursii au constituit doar un început, pentru că astfel de acţiuni se vor desfăşura în număr din ce în ce mai mare. (1 Sfatul medicului ÎMBOLNĂVIRI PRIN APA DE FINTÎNĂ Apa joacă un rol foarte impor­tant în viaţa omului şi a colec­tivităţii. Importanţa fiziologică a apei în procesele metabolice şi digestive, importanţa ei ca vec­tor al unor serii de substanţe minerale şi microelemente nece­sare organismului, este cunoscu­tă. Nu mai puţin important este rolul apei în întreţinerea igie­nei personale, a locuinţei, a salu­brităţii centrelor populate, în e­­ducaţia fizică şi călirea organis­mului, în prepararea alimentelor etc. O apă care nu îndeplineşte ce­rinţele igienico-sanitare, poate a­­vea insă repercusiuni grave asu­pra stării de sănătate a popu­laţiei. Proprietăţile fizice şi con­ţinutul chimic nefavorabil al a­­pei, prezenţa în apă a microorga­nismelor patogene, pot constitui­­calea de transmitere a multor boli. O apă cu un conţinut ridicat de nitraţi, poate provoca o îm­bolnăvire numită methemoglobi­­nemie. Simptomatologia intoxica­ţiei cu nitraţi se caracterizează prin cianoză, la care se adaugă dispn­ee, extremităţi reci, uneori colaps. Pot să apară şi fenomene digestive, ca vărsături, diaree. Methemoglobinemia prin apa de fîntină apare atunci când la pre­pararea ceaiului, a laptelui din lapte praf, sau a Eledonului se întrebuinţează apă care conţine nitraţi. Nitraţii sunt elemente mi­nerale, provenite din sol sau prin mineralizarea substanţelor organice. Concentraţia nitraţi­­lor din apă poate să fie crescută în mod natural în apele subtera­ne, care străbat straturi de sol bogate în aceste săruri şi in teri­toriile fertilizate unde se practi­că o agricultură intensivă. Ac­ţiunea lor se manifestă îndeosebi asupra sîngelui, dînd methemo­­globinemie, în special , la copiii mici (sugari) din primul an de viaţă, hrăniţi artificial. Sub ac­ţiunea florei microbiene din in­testin, nitraţii sunt reduşi in ni­­triţi, care dau, cu hemoglobina, methemoglobină. Methemoglobinemia se întâlneş­te exclusiv în localităţile unde se foloseşte apa de fîntină tip rural, bogată în nitraţi, ca ur­mare a condiţiilor nesatisfăcă­toare de salubritate sau a ferti­lizării solurilor cu îngrăşăminte cav­nice. în judeţul nostru au apărut astfel de îmbolnăviri în localită­ţile Sînzieni, Vîrghiş, Ozun, Pe­­triceni,, Ojdula, Ghelinţa, Catali­na, Mărcuşa, Telechia, Dalnic, Chichiş, Hăghig, Aita Mare şi Căpeni, dar şi în oraşele Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Bara­­olt şi Covasna unde s-a consumat apă de fîntină (strada Ciucului, Simeria), şi nicidecum apă fur­nizată de instalaţii centrale (con­ducte de apă ale oraşelor men­ţionate mai sus, care sunt con­trolate sistematic de către orga­nele sanitare). Centrul sanitaro-antiepidemie judeţean a făcut cercetări prin examene de laborator a conţinu­tului in nitraţi­a tuturor surselor de alimentare cu apă din jude­ţul Covasna. Pe baza rezultate­lor examenelor la nivelul fiecă­rei circumscripţii sanitare există o evidenţă a fîntînilor care pot fi folosite în alimentarea sugari­lor şi care nu pot fi folosite din cauza conţinutului mare de nitraţi. Pentru profilaxia methe­­moglobinemiei, gravidele au da­toria să indice organelor sanitare fîntină din care vor folosi apa, iar acestora să li se recomande apa unei fîntîni care nu conţine nitraţi , aceasta cu atît mai mult cu cît trecerea la alimentaţia ar­tificială a sugarilor se deplasează tot mai mult către virstele mici ! Preocuparea Centrului sanita­­ro-antiepidemic al judeţului Co­vasna în acest domeniu a fost a­­preciată şi de Institutul de igie­nă din Bucureşti, care deplasîn­­du-se în comuna Sînzieni în a­­ceste zile a efectuat cercetări va­loroase, menite să prevină aceste îmbolnăviri în viitor. Prin pre­zentul articol, mulţumim confe­renţiarului dr. Sergiu Mănescu, tovarăşului Ion Petre, doctor în ştiinţe chimice, şi celor două a­­sistente ale laboratorului de igie­na apei de la Institutul de igienă Bucureşti, pentru activitatea de­pusă. Mulţumim tuturor mame- ■ lor din comuna Sînzieni care au dus copiii la dispensarul medi­cal pentru consultaţii şi totodată mulţumim tuturor cadrelor me­­dico-sanitare din circumscripţia Sînzieni, care au adus un aport preţiois la mobilizarea şi la des­făşurarea acestei acţiuni : dr. Butalan Ioan, dr. Stoica George­­ta, Kicsid Gizella, Raid­u Vasili­­ca, Szász Ana, Kovács Ioan, Lu­kács Bertalan și Csu­dör Magda­lena. Dr. SZÖTS DANIEL, medic primar

Next