Cuvîntul Nou, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 1094-1119)
1973-11-01 / nr. 1094
Pag. 2 Adunările de alegeri,ample forumuri de analiză, puncte de reper pentru viitoarea activitate — Eveniment cu profunde semnificaţii în viaţa organizaţiilor U.T.C., adunările de dări de seamă şi alegeri care se desfăşoară în prezent, antrenează tinerii la o largă dezbatere a activităţii. Dată fiind importanţa unui asemenea eveniment v-am ruga tovarăşe secretar, ca pentru început să ne precizaţi la ce nivel au loc adunări cu o asemenea tematică ? — Moment de rodnic bilanţ al activităţii în perioada scursă de la alegerile precedente, adunările de dări de seamă şi alegeri din acest an au loc în organizaţiile conduse de birouri, în cele conduse de comitete ce nu au în subordine alte organizaţii, cu alte cuvinte, la nivelul verigilor de bază ale structurii organizatorice. Practic in aceste adunări se analizează activitatea tuturor organizaţiilor U.T.C. Ce caracter au dezbaterile ? — In aceste adunări, uteciştii au posibilitatea de a realiza o sinteză a experienţei pozitive acumulate, să evidenţieze în spirit critic o serie de neajunsuri care, din păcate, mai pot fi semnalate în multe locuri. De asemenea, prin materialele întocmite prin discuţiile purtate, aceste adunări au menirea de a stabili un complex larg de măsuri urmărind implicarea tot mai responsabilă a tinerei generaţii în preocupările majore ale oamenilor muncii din judeţ. Cu alte cuvinte aceste adunări au un pronunţat caracter de lucru. Specificul muncii fiecărei organizaţii U.T.C. va fi hotaritor în ceea ce priveşte conţinutul problemelor analizate... — Desigur. Astfel, în organizaţiile U.T.C. din economie accentul va cădea pe analiza rezultatelor obţinute pina in prezent în întrecerea „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“ In şcoli vor fi dezbătute sarcinile rezultate din Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iulie a.c. Cum este şi normal, toate adunările se desfăşoară sub permanenta îndrumare a Interviu cu GÁL LÁSZLÓ, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. organizaţiilor de partid. In general aceste adunări se vor opri cu precădere asupra influenţei pe care organizaţiile pot şi trebuie să o aibă asupra tinerilor. — Tot în aceste adunări se pun în discuţie şi problemele tinerilor ... — Categoric. Dar nu numai că se pun în discuţie, dar se caută şi căi potrivite pentru soluţionarea lor. — Este cunoscut faptul că perioada de desfăşurare a acestor adunări este 1 octombrie — 15 decembrie. Care este în acest moment stadiul desfăşurării adunărilor de dări de seamă şi alegeri ? — Conform analizelor noastre, pe care le întreprindem decadal, în prezent adunările de dare de seamă şi alegeri s-au desfăşurat în aproape trei cincimi din numărul total al organizaţiilor. — Cum apreciaţi pînă în momentul de faţă nivelul dezbaterilor prilejuite de aceste adunări ? — Partecipîmd , direct la multe adunări, analizînd informările primite din partea aparatului nostru salariat, consider că adunările desfăşurate au atins nivelul de exigenţă dorit. Dezbaterile au fost la obiect, pe probleme, măsurile propuse de tineri viabile. A acţionat însă în mai mică măsură spiritul autocritic. — Au existat şi cazuri cînd adunările s-au amînat ? — Da, dar în puţine locuri. Aş aminti 7 organizaţii la Covasna. Amînarea, hotărită de Comitetul orăşenesc U.T.C. a fost justificată, respectivele adunări , fiind slab pregătite, participarea tinerilor nesatisfăcătoare. — Despre organele nou alese, ce ne puteţi spune ? — In majoritatea cazurilor tinerii s-au orientat just, în organele noastre U.T.C. fiind aleși adevăraţii lideri ai tinerilor. — în încheiere, v-am ruga să ne precizaţi tovarăşei secretar, ce anume a asigurat şi va asigura şi în continuare succesul adunărilo, de dări de seamă şi alegeri. — Sintetic vorbind, am putea aminti : temeinica pregătire aadunărilor, asigurarea unui larg cadru democratic de manifestare a opiniilor, condiţie esenţială în stimularea spiritului de responsabilitate şi exigenţă şi, nu in ultimă instanţă, stabilirea unor programe de activitate cît se poate de concrete IOAN POPA Gînduri şi fapte 'A/'-N . A.'-. . ■ . •' ■■ A - Mereu în căutare de soluţii în trecerea lansată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist sub mobilizatoarea lozincă „Tineretul — factor activ in realizarea cincinalului înainte de termen“, antrenează de la o zi la alta din ce în ce mai mult eforturile creatoare ale tinerilor din judeţul nostru. La întreprinderea de şuruburi din Tîrgu Secuiesc am întîlnit unul dintre tinerii pentru care realizarea dezideratului pus de partid în faţa tineretului se traduce printr-o intensă activitate creatoare, printr-o continuă nelinişte în faţa problemelor ridicate de producţie. Tihamir Finta, tînărul de 25 de ani cu care mi-a făcut cunoştinţă inginerul Csaba Gyergyai, este C.T.C.-ist. Are, cum s-ar spune, pe linie de producţie, sarcina de a controla nivelul calitativ al produselor. Dacă intr-un anume fel i-ar fi indiferent ce se întâmplă în fabrică, acest tînăr şi-ar vedea liniştit de treabă. Ar controla zilnic, împreună cu colegii săi, piesele realizate, ar semnala refuzurile, ar vorbi poate în adunări de necesitatea ridicării calităţii produselor. Ar fi cotat desigur ca un tînăr conştiincios. Dar Tihamir Finta, nu se poate mulţumi cu atît. Strungarul din el nu poate fi indiferent la ce se întâmplă în secţie. Şi astfel, problemele celor de pe maşini devin şi problemele sale. Cărora le caută şi reuşeşte să le găsească rezolvări. Aşa s-a născut ideea modificării tehnologiei de prelucrare a piuliţelor ovalizate. Aşa s-au născut propunerile pentru modificarea dispozitivelor de prelucrare. Pe baza ideilor sale tehnologicul a proiectat şi apoi s-au executat o serie de verificatoare pentru controlul calităţii produselor încă în stadiul de fabricaţie. Astfel de idei, realizarea lor au făcut ca în ultima vreme refuzurile calitative să înregistreze scăderi în procent de pînă la 25 la sută. Tihamir Finta, unul dintre cei mai buni C.T.C.-işti din întreprindere, e mereu printre oameni, alături de muncitorii ce execută produsele pe care el are datoria să le controleze. Văzîndu-i printre maşini, oamenii ştiu că acest om, tînăr încă, e mereu în căutare de soluţii pentru ca munca lor să se materializeze tot mai mult în produse cu nivel calitativ ridicat. Muncitorii îl ştiu printre ei. Şi se simt mai siguri de sine. P.I. Fiecare cuvînt al lăcătușului István Csata tînărul Janos Boer. — un sfat pentru Intr-un raport, prezentat spre dezbatere ultimei plenare a Comitetului judeţean U.T.C. care a avut loc recent, organizaţia U.T.C. a .Fabricii de confecţii „Secuiana“ este citată printre organizaţiile a căror activitate este necorespunzătoare, ca o organizaţie aflată în necunoştinţă de cauză atunci cînd este vorba de problemele cu care se confruntă unitatea. Motivul unor asemenea aprecieri ? O cifră, 14 la sută din tinerii unităţii nu-şi îndeplinesc normele. Luînd cuvîntul în cadrul respectivei plenare, secretara comitetului U.T.C. din fabrică, Magdalena Porkalab, a căutat, ce-i drept fără rezultat, să găsească o parte din cauzele care au generat o asemenea situaţie. Dorind să cunoaştem realitatea, cum s-ar spune, de la sursă, ne-am deplasat zilele trecute la fabrică. Analizînd situaţia cu conducerea fabricii am reuşit să depistăm o primă cauză : felul defectuos în care se achită de sarcinile pe linie de producţie unele dintre tinere Verificînd în continuare situaţia îndeplinirii nomelor in cursul acestui an, am ajuns la a doua concluzie : realizarea sarcinilor de plan pe tinere prezintă fluctuaţii aproape inexplicabile, în cazul a foarte multe dintre tinere, în unele luni situaţiile statistice au consemnat neîndeplinire de plan. Aceleaşi statistici consemnau însă şi reversul situaţiei : depăşiri substanţiale de pînă la 20 la sută în alte luni, în cazul aceloraşi tinere. Un exemplu : Ella Vatay, din produl III, n-a reuşit să-şi realizeze sarcinile de plan , în lunile ianuarie, februarie, martie şi iunie pentru ca în celelalte luni, de la începutul anului şi pînă acum, planul lunar să fie depăşit în procente de pînă la 113 la sută. Am încercat să aflăm chiar de la Ella Vatay cauza unei asemenea situaţii. Şi paradoxal, am aflat că în lunile citate la început ar fi vorba de ,,o greşeală de calcul“. Tot de „o greşeală, de calcul“ ne-a vorbit şi Terez Kovács din acelaşi prod care în ultima lună şi-a realizat planul în procent de 70 la sută, in restul lunilor realizarea pla-7 nului oscilînd între 70 şi 101 la sută. Dat fiind că din discuţiile cu tinerele sub normă n-am reuşit să depistăm cauzele unei astfel de situaţii, am apelat la ajutorul uneia dintre tinerele fruntaşe. E vorba de Veronica Dimeny, o fată care a reuşit ca de la începutul anului şi pînă acum să-şi depăşească lunar planul în medie cu 10 la sută. „Cred — îmi declara ea — că principalul motiv care face ca unele dintre colegele mele să nu-şi realizeze sarcinile de plan lunare, ar fi nefolosirea corespunzătoare a timpului de lucru. Se mai stă de vorbă, unele se mai plimbă. Şi în tot acest timp maşina stă. De unde să iasă astfel producţie? în ceea ce mă priveşte, în timpul celor 8 ore de lucru nu mă mişc de la maşină. Şi rezultatele le-aţi văzut“. Aşadar, cauza cauzelor : irosirea timpului de lucru. Ea atestă, cum este şi lesne de bănuit, un nivel scăzut de conştiinţă. în faţa unei asemenea situaţii te întrebi firesc : ce-au făcut organizaţiile de sindicat şi tineret ? Secretara comitetului U.T.C., dealtfel bună cunoscătoare a situaţiei, ne-a vorbit de cîteva dintre acţiunile întreprinse. Şi mai ales, de discutarea unor asemenea cazuri în adunările U.T.C. Cum însă situaţia nu se prea schimbă, cei vizaţi obişnuindu-se probabil cu astfel de „discuţii“, organizaţia U.T.C. credem că ar fi cazul să mai apeleze şi la alte metode. Ne gîndim la popularizarea celor aflate sub normă prin staţia de radioficare, printr-un „reflector al tineretului“. Utilă credem că ar fi şi trimiterea unor scrisori către comitetele comunale U.T.C. de unde provin respectivii tineri, scrisori care să fie publicate la gazetele de perete comunale. Şi încă ceva : chemarea celor vizate în faţa biroului comitetului U.T.C. Şi poate astfel, acestea nu se vor mai „scuza“ invocind posibile „greşeli de calcul“. Intr-un cuvînt, ar fi cazul să se acţioneze pentru că onoarea unui colectiv care munceşte nu poate fi lăsată pe seama indiferenţei unora. VAL COZMIN La Fabrica de confecţii „Secuiana“ Nefolosirea timpului de lucru, 14 la sută din tineri sub posibile „greşeli“... Agenda U.T.C. In colaborare cu Consiliul judeţean al Organizaţiei Pionierilor, Comitetul judeţean U.T.C. organizează în ziua de 18 noiembrie o acţiune cu un pronunţat caracter educativ. Este vorba de vizitarea unor importante instituţii de cultură din Capitală (Muzeul de istorie al R.S.R., Muzeul de istorie al partidului etc.). Cu acest prilej, un număr din cei peste 800 de tineri participanţi la această excursie tematică, vor primi, în cadru festiv, carnetul roşu de membru al organizaţiei de tineret. In cursul acestei luni se va încheia faza de masă a concursurilor profesionale „Mîini măiestre“ şi „Trofeul minerului“. Antrenînd un larg număr de tineri, aceste concursuri au marcat o importantă creştere a nivelului de pregătire profesională a unor însemnate categorii de tineri. Cîştigătorii lor, reprezentanţi ai judeţului nostru, vor participa în cursul următoarelor luni la faza pe ţară. „ Şedinţa lărgită a Biroului Comitetului judeţean U.T.C., care va avea loc sîmbătă, 3 noiembrie, va analiza stadiul realizării angajamentelor judeţului în munca patriotică, căutindu-se totodată soluţii pentru depăşirea angajamentelor asumate. ..3% Tot sîmbătă, 3 noiembrie, activul U.T.C. din judeţ va participa la o dezbatere pe teme de educaţie moral-cetăţenească. La reuşita acestei dezbateri va contribui şi participarea unor invitaţi din aparatul de stat. Mîndria de a fi constructor Cărămidă pe cărămidă şi parcă din pămint se naşte un bloc, o nouă uzină, sau o siluetă modernă de fabrică. Printre cei ce zi de zi Înfăptuiesc aceste adevărate minuni se numără şi Antal Lajos, tînărul despre care Îşi propun să vorbească aceste rinduri. L-am întîlnit aici, pe unul din şantierele oraşului Sibiu Gheorghe. In urmă cu un an 11 puteai întîlni printre cei ce absolveau Şcoala profesională de construcţii. Obţinuse atunci, la examenul de absolvire, media 7,38. Ce l-a determinat să se facă zidar ? Poate zilele, cinci copil fiind, dădea o mină de ajutor tatălui său, zidar de meserie. Poate dorinţa de a contribui la realizarea a ceva care să rămină. Poate clipele cinci stind în cumpănă, gîndindu-se la viitoarea meserie, a renunţat să devină lăcătuş mecanic optind pentru o meserie căreia-i bănuia tainele, frumuseţile. Poate toate acestea la un loc. La terminarea şcolii a fost repartizat în echipa lui Iosif Albert. Dar i s-a dat să facă altceva decit zidărie. Şi nu i-a plăcut. A cerut să fie mutat in altă parte. Şi a ajuns astfel în echipa lui Mihály Fekete, unde s-a reîntîlnit cu vechi colegi de clasă din profesională. A trecut un an de atunci. A Învăţat o mulţime de lucruri noi. Şi-a dat seama că de fapt abia acum învaţă adevărata , meserie. Colegului său de echipă, ceva mai in vîrstă, Tibor Kocsi datorează multe din cele Învăţate. Tînărul acesta, care te impresionează plăcut prin modestia ce-l caracterizează, ştie că la succesele obţinute de echipă contribuie şi ei. „Băiatul acesta — îmi spunea şeful de echipă Fekete Mihály — are o mină de aur. O să iasă din ei un zidar clasa întîi". Privindu-l, înţeleg că mîndria constructorilor, hărnicia şi priceperea lor pot fi cel mai bine apreciate privind ceea ce ei fac zi de zi. GÉZA VADAI CUV1NTUL NOU Au devenit aproape proverbiale lamentările localnicilor din întorsura Buzăului la adresa restaurantului şi a cofetăriei. Vine omul să servească o cafea, îşi aduce copilul să mănânce o prăjitură proaspătă cu cremă de ciocolată sau vanilie, şi cînd colo dă peste nişte oameni cu nasul roşu de băutură stind roată în jurul măsuţelor, gesticulînd, vorbind tare de parcă ar vrea să se ia la întrecere Dacă se-ntimnlă să treacă pe acolo cineva străin de localitate, rămîne stupefiat în faţa „spectacolului“ ce i se înfăţişează. Pe jos mucuri de ţigară, hîrtii, beţe de chibrituri şi alte mărunţişuri. Pe sus, rotocoale de fum să le „tai cu cuţitul“, uşi şi ferestre murdare. Nu ştii cum să-ţi întorci privirea şi să ieşi mai degrabă din această unitate (şi unde mai pun că nu-s nici 2 ani de cind a fost dată în folosinţă ! ?), într-o atare situaţie, nefiind în localitate preşedintele cooperativei de consum i-am invitat să ne însoţească într-un scurt raid pe tovarăşii Ion Sora merceolog principal şi Nicolae Gabor secretarul organizaţiei de partid, care se declaraseră la început neîncrezători în aprecierile noastre, dar au trebuit să recunoască pînă la urmă realitatea. S-au putut convinge, de pildă, că oamenii consumau la cofetărie mai mult băuturi alcoolice decit răcoritoare sau prăjituri, că spre ruşinea conducerii cooperativei grupul social nu funcţionează, că ceştile de cafea sîn soioase, că mesele-s murdare. Ne-am aruncatprivirea in vitrina frigorifică. Cîteva prăjituri cu un aspect necomercial stăteau acolo de cine știe cînd — Ni se trimit foarte puţine prăjituri şi în sortimente reduse, se explică una din vânzătoare. — Mai bine ar adăuga și faptul că nu se vînd din pricina mirosului de fum de ţigară, intervine unul din consumatori.. Am trecut mai departe să vizităm restaurantul, în speranţa că vom, întilni o atmosferă mai primitoare, dar „peisajul“ era şi mai „mozaicat“. Personalul de aici ni se plinge de lipsa de edu „Cartea de vizită“ a localurilor publice din întorsura Buzăului caţie a consumatorilor , că nu respectă curăţenia, că ajung să bea pînă nu mai ştiu de ei. Dar cum să-l obişnuieşti pe om să te respecte pe tine, ospătar, dacă nu porţi un halat alb, bine apretat, curat, cum să mi-ţi arunce în faţă cuvinte jignitoare cînd îl laşi să consume băuturi în cantităţi foarte mari, cum să nu arunce pe jos mucuri de ţigări dacă pe mese nu găseşte o scrumieră .. ? Degeaba se plînge şeful restaurantului că oamenii se comportă necivilizat, dar ce a făcut să le poată imprima un anumit respect faţă de localul în care pătrund ? Cînd i se „servesc“ lipsurile de care se face răspunzător un şef de unitate, tovarăşul Constantin Voinea îşi află apărarea în, faptul că nu are femeie de serviciu, că aici cîte femei au fost, toate au plecat. Să presupunem că argumentele invocate de responsabilul restaurantului sunt reale, că sunt mulţi consumatori care nu respectă curăţenia. Ne punem însă în mod firesc întrebarea : de ce la bucătărie tronează dezordinea şi murdăria ? Restaurantul nu poate avea şi o altă „carte de vizită“ ? Ce fac oare factorii de răspundere, cum de nu sunt traşi la . . . răspundere ? Am dori ca aceste semnale ale ziarului să constituie şi pentru Direcţia comercială a judeţului un prilej de autoanaliză. Să-i determine pe cei ce se ocupă de aceste localuri publice să-şi schimbe optica. Să nu se urmărească numai realizarea de venituri, ci localul public să-şi găsească locul şi rolul său în buna servire a consumatorilor, nn desfăşurarea unui comerţ civilizat şi „nealterat“ de concepţiile învechite ale unor salariaţi. Considerăm că este de datoria Direcţiei comerciale să ia toate măsurile de remediere a acestor deficienţe în respectarea ordinii şi curăţeniei în localurile publice, întrucît nu s-au semnalat asemenea neajunsuri şi în alte localităţi ale judeţului AURELIA LOJINSCHI ANUL VI. Nr. 1094 „Să ne cunoaştem patria Aceasta este una din acţiunile care stau în atenţia Comitetului orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă din întorsura Buzăului. Astfel, în ultimele luni s-au organizat excursii la platforma industrială Tîrgu Secuiesc, la Muzeul Doftana, Bucureşti, Porţile de Fier, Buzău, Cluj, Băile Herculane, Sibiu, Braşov, Sfîntu Gheorghe, excursii care şi-au adus o însemnată contribuţie la educaţia patriotică a oamenilor muncii de pe meleagurile buzoiene. Directorul casei de cultură din localitate, Gheorghe Bularca, ne-a comunicat că aceste excursii au constituit doar un început, pentru că astfel de acţiuni se vor desfăşura în număr din ce în ce mai mare. (1 Sfatul medicului ÎMBOLNĂVIRI PRIN APA DE FINTÎNĂ Apa joacă un rol foarte important în viaţa omului şi a colectivităţii. Importanţa fiziologică a apei în procesele metabolice şi digestive, importanţa ei ca vector al unor serii de substanţe minerale şi microelemente necesare organismului, este cunoscută. Nu mai puţin important este rolul apei în întreţinerea igienei personale, a locuinţei, a salubrităţii centrelor populate, în educaţia fizică şi călirea organismului, în prepararea alimentelor etc. O apă care nu îndeplineşte cerinţele igienico-sanitare, poate avea insă repercusiuni grave asupra stării de sănătate a populaţiei. Proprietăţile fizice şi conţinutul chimic nefavorabil al apei, prezenţa în apă a microorganismelor patogene, pot constituicalea de transmitere a multor boli. O apă cu un conţinut ridicat de nitraţi, poate provoca o îmbolnăvire numită methemoglobinemie. Simptomatologia intoxicaţiei cu nitraţi se caracterizează prin cianoză, la care se adaugă dispnee, extremităţi reci, uneori colaps. Pot să apară şi fenomene digestive, ca vărsături, diaree. Methemoglobinemia prin apa de fîntină apare atunci când la prepararea ceaiului, a laptelui din lapte praf, sau a Eledonului se întrebuinţează apă care conţine nitraţi. Nitraţii sunt elemente minerale, provenite din sol sau prin mineralizarea substanţelor organice. Concentraţia nitraţilor din apă poate să fie crescută în mod natural în apele subterane, care străbat straturi de sol bogate în aceste săruri şi in teritoriile fertilizate unde se practică o agricultură intensivă. Acţiunea lor se manifestă îndeosebi asupra sîngelui, dînd methemoglobinemie, în special , la copiii mici (sugari) din primul an de viaţă, hrăniţi artificial. Sub acţiunea florei microbiene din intestin, nitraţii sunt reduşi in nitriţi, care dau, cu hemoglobina, methemoglobină. Methemoglobinemia se întâlneşte exclusiv în localităţile unde se foloseşte apa de fîntină tip rural, bogată în nitraţi, ca urmare a condiţiilor nesatisfăcătoare de salubritate sau a fertilizării solurilor cu îngrăşăminte cavnice. în judeţul nostru au apărut astfel de îmbolnăviri în localităţile Sînzieni, Vîrghiş, Ozun, Petriceni,, Ojdula, Ghelinţa, Catalina, Mărcuşa, Telechia, Dalnic, Chichiş, Hăghig, Aita Mare şi Căpeni, dar şi în oraşele Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Baraolt şi Covasna unde s-a consumat apă de fîntină (strada Ciucului, Simeria), şi nicidecum apă furnizată de instalaţii centrale (conducte de apă ale oraşelor menţionate mai sus, care sunt controlate sistematic de către organele sanitare). Centrul sanitaro-antiepidemie judeţean a făcut cercetări prin examene de laborator a conţinutului in nitraţia tuturor surselor de alimentare cu apă din judeţul Covasna. Pe baza rezultatelor examenelor la nivelul fiecărei circumscripţii sanitare există o evidenţă a fîntînilor care pot fi folosite în alimentarea sugarilor şi care nu pot fi folosite din cauza conţinutului mare de nitraţi. Pentru profilaxia methemoglobinemiei, gravidele au datoria să indice organelor sanitare fîntină din care vor folosi apa, iar acestora să li se recomande apa unei fîntîni care nu conţine nitraţi , aceasta cu atît mai mult cu cît trecerea la alimentaţia artificială a sugarilor se deplasează tot mai mult către virstele mici ! Preocuparea Centrului sanitaro-antiepidemic al judeţului Covasna în acest domeniu a fost apreciată şi de Institutul de igienă din Bucureşti, care deplasîndu-se în comuna Sînzieni în aceste zile a efectuat cercetări valoroase, menite să prevină aceste îmbolnăviri în viitor. Prin prezentul articol, mulţumim conferenţiarului dr. Sergiu Mănescu, tovarăşului Ion Petre, doctor în ştiinţe chimice, şi celor două asistente ale laboratorului de igiena apei de la Institutul de igienă Bucureşti, pentru activitatea depusă. Mulţumim tuturor mame- ■ lor din comuna Sînzieni care au dus copiii la dispensarul medical pentru consultaţii şi totodată mulţumim tuturor cadrelor medico-sanitare din circumscripţia Sînzieni, care au adus un aport preţiois la mobilizarea şi la desfăşurarea acestei acţiuni : dr. Butalan Ioan, dr. Stoica Georgeta, Kicsid Gizella, Raidu Vasilica, Szász Ana, Kovács Ioan, Lukács Bertalan și Csudör Magdalena. Dr. SZÖTS DANIEL, medic primar