Cuvîntul Nou, aprilie 1974 (Anul 7, nr. 1222-1246)

1974-04-18 / nr. 1236

ÎN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI înaltă preţuire hărniciei în muncă Oraşul Sfîntu Gheorghe a găz­duit ieri cea de-a doua manifes­tare prin care unei întreprinderi din judeţul nostru i se recunosc succesele, inclusiv la nivel de ramură. Este vorba, după cum relatam şi în ziarul de ieri, de inmînarea „Diplomei de unitate evidenţiată în întrecerea socia­listă" pentru rezultatele obţinu­te în anul 1973, colectivului din cadrul Direcţiei comerciale ju­deţene. De la bun început tre­buie să remarcăm faptul că, a­­cest eveniment, de semnificaţie majoră pentru munca şi viaţa colectivului de lucrători comer­ciali, a prilejuit o nouă şi con­cludentă evidenţiere a căilor şi mijloacelor de acţiune, a Stilului de muncă promovat, nu atît în ideea unui bilanţ de festivitate, ci, în principal, de subliniere a direcţiilor prioritare de genera­lizare a experienţei pozitive. în acest cadru, cunoaşterea şi apli­carea consecventă a hotărîrilor de partid şi de stat a fost rele­vată drept constantă de acţiune, premisă a ridicării necontenite a nivelului calitativ şi de eficien­ţă al activităţii comerciale. ... In anul 1973 sarcinile de plan au fost exemplar realizate la toţi indicatorii, mai mult, sen­sibil depăşite, inregistrindu-se faţă de 1972 importante creş­teri: 8,7 la sută în sectorul măr­furilor alimentare, 13,7 la sută în alimentaţia publică şi 10,5 la sută în sectorul de desfacere a produselor nealimentare. Dinco­lo de aceste date ce ilustrează înaltele ritmuri ale creşterii can­titative, se situează evidentele îmbunătăţiri aduse în aprovizio­narea şi servirea populaţiei, în lărgirea, organizarea şi funcţio­narea reţelei, în modernizarea acesteia. Sunt semnificative, în acest sens, cîteva aspecte: 58,3 la sută din desfacerile de produ­se alimentare s-au realizat prin autoservire; au fost organizate, în 1973, 15 expoziţii de prezen­tare şi desfacere, oferta unităţi­lor de alimentaţie publică îmbo­­găţindu-se cu 26 noi preparate; preocuparea pentru promovarea formelor moderne de desfacere a HERMAN ROSNER După înm­înarea „Diplomei de unitate evidenţiată in întrece­rea socialistă“ colectivului Di­recţiei comerciale judeţene. ■—mm—______________________________________________________________________________________________________________________________L_________ (Continuare în pag. a 3-a) in biografia maistrului Tibe­­riu Micola nu se găsesc pen­tru un reporter nişte lucruri neobişnuite­, cel puţin aşa de­clară el. Îmi spune deschis: „Am o biografie ca şi atîţia alţi oameni. Am Învăţat, am muncit, acum am din nou de gind să mă apuc de Învăţat. O meserie nu se Însuşeşte o­­dată pentru totdeauna. Dacă aş fi judecat aşa rămâneam un simplu operator chimist — ceea ce să o recunoaştem nu e o meserie chiar de lepădat — insă mi-am zis că trebuie să fac mai mult. Acum ciţiva ani lucram undeva prin Moldova, la un mare combinat, cind am auzit pentru prima dată de con­strucţia Fabricii de amidon de la Tirgu Secuiesc. Se tot vor­bea că ar fi foarte modernă, chiar cea mai modernă din ţară, că s-ar căuta specialişti, lată ce-mi trebuie, mi-am zis­,­­ şi am venit. Aici să te văd ce poţi, cum ai să le descurci. Uti­lajele erau noi, multe necunos­cute mie, procesul tehnologic însă îI cunoşteam. Aveam 24 de ani şi eram sigur că mă voi descurca onorabil". îmi vorbeşte liniştit, aşezat, ca un om care ştie ce vrea. Mă roagă să-l însoţesc prin fabrică, că doar are şi alte lucruri de făcut. Ne oprim la hidrocicloa­­ne, la tabloul de comandă, îl admir sincer. Oamenii 11 as­cultă, îi urmează dispoziţiile. Trebuie să fie tare bine să simţi că la numai 27 de ani răspunzi de bunul mers al producţiei unei atlt de moder­ne Întreprinderi. 11 Întreb cum e. Dacă se simte copleşit de responsabilitate. Nu mă deza­măgeşte. Cel mai tânăr maistru amidonar de­ la Tirgu Secuiesc, nu poate răspunde decit într-un singur fel. „Simt responsabili­tatea, dar de ce să fiu­ copleşit? Îmi cunosc bine meseria, li ştiu bine şi pe operatorii cu care lucrez, aşa că n-am de ce mă tem­e. E drept că mai sunt şi necazuri, mai apar lucruri pe care n-ai cum să le prevezi. Cu calm, cu luciditate şi un pic de efort In plus am scos-o Întotdeauna la capăt", il isco­desc să-mi spună dacă ar mai pleca In altă parte, şliu eu, la vreo altă fabrică şi mai nouă. Mă priveşte surprins’, glndind probabil că vreau să-l pun la încercare. Cred că puţin s-a şi supărat. „Adică de ce să plec ? A ..., prima dată a fost cu totul altceva. V-am explicat. De fabrica asta m-am legat cu trup şi suflet. Am pornit-o a­­mîndoi o dată la drum. O simt apropiată ca pe un părinte. Simt că şi pe umerii mei apasă ceva din destinele ei. Faptul ca ne îndeplinim lună de lună planul, că 11 depăşim, de ase­menea, lună de lună este pen­tru noi amidonarii, un temei de mulţumire pe care nu vrem să-l înlocuim cu nimic altce­va“■ HORIA C. DELIU Dialog despre responsabilitate LA FABRICA DE SPIRT DIN OZUN Noi succese în întrecere In întîmpinarea zilei de 1 Mai şi a celor două mari evenimente din viaţa poporu­lui nostru — a XXX-a ani­versare a Eliberării şi Con­gresul al XI-Iea al P.C.R. —• cei ce muncesc la Fabrica de spirt din Ozun adaugă cu fie­care zi, noi şi noi succese în palmaresul întrecerii socia­liste. Planul la producţia globală şi marfă pe primul trimestru al anului, a fost depăşit cu aproape 10 la sută, depăşire ce... depăşeşte substanţial chiar angajamentul asumat de colectiv. Producţia pe cel de-al doilea pătrar al anului, a „demarat“ şi ea cu succes. Prevederile de plan pe prima decadă la aceiaşi indicatori au fost de asemenea depăşite. Faptul se datorează în primul rînd hărniciei muncitorilor, care, în perioada de remont au asigurat reparaţii de foar­te bună calitate. Din rindul lor amintim pe Szabó Imre, Zsaizson Bela, Ion Anthal şi Buzsi Francisc. (I.v.) Primele rezultate... ... Constituie şi primele suc­cese în acţiunea de contrac­tare­ a linii — acţiune aflată acum in plină desfăşurare şi la noi în Dobîrlău. Pînă în prezent, s-au încheiat :en­­trade pentru 542 kg de lină. Printre cei care au contribuit mai mult, îi amintim pe I°n Florea (57 kg.), Nicolae Vere­­guţ (35 kg), Nicolae Marin (55 kg), Ion Stoica (30 kg) NICOLAE BANCIU, corespondent Proletari din toate ţările, uniti­vu­l Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1236 JOI, 18 APRILIE 1974 4 pagini, 30 bani Sosirea la Varşovia VARŞOVIA 17 — Corespon­dentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite: Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la a­­miază, la Varşovia. Pe aeroportul Okend­e, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi persoa­nele oficiale care îl însoţesc au fost salutaţi de tovarăşii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Stanislaw Gucwa, mareşa­lul Seimului, de alţi conducători de partid şi de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasa­dorul Republicii Socialiste Ro­mânia la Varşovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost înmînate buchete de flori. Electricianul ZOLYA FERENC la pupitrul de comandă al noii st­aţii de apă din Baraolt. Foto: BARTHA ÁRPÁD ! Aici, Centrul de radioficare Tirgu Secuiesc. Transmitem emisiunea locală... înmulţirea vertiginoasă a apa­ratelor de radio şi a televizoare­lor a avut drept consecinţă scă­derea proporţională a numărului abonaţilor la reţeaua de radiofi­care. Astăzi, Centrul de radiofi­care din Tirgu Secuiesc are 580 de abonaţi, din care, 280 în co­muna Turia. Deci, un număr re­­strîns de ascultători, mai ales da­că ţinem seama de creşterea populaţiei din localitate. Dar, ce li se oferă acestor ascultători în cele două emisiuni săptămînale — de marţi şi vineri —, de cite 30 de minute fiecare? După obişnuitul buletin de ştiri — în majoritate privind manifestările culturale ale ora­şului — urmează un interviu, o informare sau o masă rotundă (cu o singură persoană!), iar in încheiere — muzică! Majoritatea acestor „referate" sunt susţinute, prin rotaţie, de mereu aceleaşi persoane. Deşi sunt dezbătute teme de actualitate (ex. „Campania agri­colă de primăvară", „îndeplinirea angajamentelor asumate", „Reali­zările trimestrului I“, „Disciplina în producţie", „Lupta împotriva risipei" etc.) modul de abordare este încă prea general. Am reproşa colectivului redac­ţional al centrului de radiofica­re de aici, o slabă preocupare pentru popularizarea fruntaşilor, atît d­in industrie, cit şi din a­­gricultură, a iniţiativelor şi an­gajamentelor, absenţa unor te­­me-dezbatere cu tinerii pe mar­ginea normelor de etică şi echi­tate socialistă, vizînd educaţia prin şi pentru muncă, în special a elevilor. Lunar, sunt prezentate de că­tre bibliotecara Bende Katalin, GABRIEL FLORESCU (Continuare In pag. a 3-a) r I­L PARIS. — Corespon­dentul Agerpres, Paul Diaconescu, transmite : La Universitatea din Aix­­e­n-Provence a avut loc primul colocviu franco­­romăn de dialectologie. In cadrul manifestării, la care au participat nu­meroşi cercetători fran­cezi şi români, au fost prezentate comunicări urmate de dezbateri in­teresante, şi utile. Co­locviul a fost însoţit de manifestări culturale, printre care o seară de poezie românească şi expoziţia arheologică „Vestigii daco-romane", ANKARA.­­ Marţi, Senatul Turciei a apro­bat un amendament la Constituţie, care restabi­leşte drepturile politice ale foştilor membri ai conducerii Partidului Democrat turc, care s-a aflat la putere între 1950 şi 1960, cînd a fost înlă-,­turat printr-o lovitură de stat. In 1961, membrii a­­cestui partid au fost am­nistiaţi, fără însă a be­neficia de drepturi par­lamentare, BRUXELLES. — Co­respondentul Agerpres, iV. Popescu-Bogdăneşti, transmite: Prin specta­colele prezentate, zilele acestea în unele locali­tăţi belgiene de ansam­blul folcloric „Carpaţi“, din Cimpulung-Muscel, a fost inaugurată seria manifestărilor consacrate în Belgia celei de-a 30-a aniversări a eliberării României de sub domi­naţia fascistă. In acest cadru sub înaltul patronaj al primului mi­nistru belgian, al Amba­sadei române la Bruxel­les, al Asociaţiei cultu­rale Belgia—România, prin prezenţa unor emi­nente personalităţi ale vieţii politice şi cultura­le belgiene, în localita­ n lini • TEL AVIV. — Comite­tul Director al Partidului Israelian al Muncii — principala formaţiune politică reprezentată cabinetul demisionar Goldei Meir — a hotărît să formeze o nouă coa­liţie guvernamentală, ca­re să conducă ţara pînă la viitoarele alegeri par­lamentare ce ar urma să aibă loc în toamna cestui an, relatează genţiile de presă, odată s-a căzut de acord ca cei 600 membri ai Comitetului Central al partidului să se reuneas­că, sîmbătă, pentru desemna pe viitorul al guvernului. I­ lea Dison se desfăşoară, în cursul acestei săptă­­mâni, o suită de presti­gioase acţiuni având ca scop cunoaşterea Româ­niei, a tradiţiilor ei, a realităţilor contempora­ne româneşti.­ ­Din maia internationala m­ai a­a-Tot­a-1 şef Tovarăşul Nicolae Ceauşescu participă la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia Plecarea din Capitală. Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comi­tetului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­ministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Dumitru Po­pescu, Gheorghe Rădulescu, Le­­onte Răutu,­ Gheorghe Stoica, Ilie Verdeţ, Ştefan­­Voitec, Cor­nel Burtică, Miron Constantines­­cu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai­­instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost de faţă Wladyslaw Wojtasik, ambasadorul R.P. Po­lone la București, și membri ai ambasadei. Popularizarea fruntaşilor­­ şi a experienţei înaintate Rezultatele obţinute în agri­cultura judeţului nostru sunt bu­ne, dar foarte diferenţiate de la o cooperativă agricolă de pro­ducţie la alta, de la o fermă la alta; ba chiar şi in cadrul bri­găzilor sunt mari diferenţieri de producţii, diferenţieri ce se da­­toresc în exclusivitate modului în, care muncesc oamenii, price­perii şi pasiunii lor. Num­ai ast­fel, se pot explica nivelele dife­rite ale producţiei, diferenţierile în câştigurile oamenilor, puterni­ca întărire economică a unor cooperative agricole de produc­ţie. O metodă mai bună de lucru, o reţetă de furajare, un mod de stimulare a oamenilor sunt cău­tări de ani de zile ale unor con­duceri de cooperative, sunt re­zultate ale unor experienţe veri­­­ficate in practică, care uneori au avut (poate) şi efecte negative. In mod firesc, ne punem între­barea: Este cunoscută în judeţ experienţa unităţilor fruntaşe, sunt cunoscuţi oamenii care ob­ţin rezultate bune? Ştie zooteh­nistul din Brăduţ, unde produc­ţia de lapte e de circa 2 litri pe cap de vacă furajată, cum mun­ceşte cel din Sinzieni, unde pro­ducţia e de patru ori mai mare? Fără îndoială că generalizarea experienţei unor cooperative fruntaşe, a unor oameni cu re­zultate bune in producţie, ar a­­vea un efect pozitiv asupra tu­turor unităţilor fruntaşe. Direcţia generală pentru agri­cultură, industrie alimentară şi ape, ori de cite ori este nevoie organizează pentru inginerii a­­gronomi, zootehnişti sau pentru medicii veterinari schimburi de experienţă. La C.A.P. Reci s-a organizat un schimb de experienţă privind prepararea şi păstrarea semisilo­­zului. De un real folos pentru preşedinţi şi ingineri a fost şi Consfătuirea cartofului organiza­tă la Tirgu Secuiesc. Cu această ocazie s-au prezentat cele mai noi tehnologii, inginerii din uni­tăţile fruntaşe au împărtăşit co­legilor din experienţa lor etc. Din păcate, schimburile de ex­perienţă ce se organizează în judeţul nostru se limitează nu­mai la cadrele de conducere. Nu s-a organizat încă nimic pentru brigadieri şi cooperatori. Se sim­te nevoia informării acestora cu metodele de muncă ale fruntaşi­lor, cu modul in care se acţio­nează în alte părţi pentru mai buna organizare a muncii. Se I­. TOMA I.F.E.T. Tirgu Secuiesc, uni­tate economică de presti­giu a industriei covasnene. (Continuare în pag. a 3-a) I INFORMA­Tde litru dumneavoastr­­ £­ ­ VINZAREA CU PLATA IN­­­­ RATE A AUTOTURISMELOR ! DACIA 1300 Pentru a crea condiţii ca un număr tot mai mare de cetăţeni să-şi poată procura autoturisme proprietate per­sonală, guvernul a aprobat vînzarea cu plata in rate de autoturisme Dacia 1300 tutu­ror salariaţilor, membrilor cooperatori, pensionarilor şi altor persoane fizice. La cumpărarea maşinii, per­soanele cu venituri lunare pi­na la 5.000 lei vor achita un avans minim de 30 la sută, iar cele cu venituri de peste 5.000 lei — de 50 la sută. Di­ferenţa dintre avans şi pre­ţul de vînzare a autoturisme­lor, la care se adaugă o do­­bîndă anuală de 5 la sută, se va plăti in cel mult 36 rate lunare. I IN ATENŢIA PĂRINŢILOR !­­ De la Direcţia judeţeană 5 sanitară suntem­ informaţi că­­ în curînd se va deschide, în­­ oraşul Sfîntu Gheorghe (stra-­­­da Banki Donath), o nouă­­ creşă săptămînală. Cererile­­ pentru înscriere se pot depu-­­ ne zilnic între orele 7—15 la­­ administraţia Spitalului ju- ţ deţean şi la Creşa nr. 2 din­­ strada 16 Februarie, nr. 23. j iiBiBiHiniaBiHiiBiHininiiiBien? 1 1 I * ! e şi s«l 18 APRILIE 1974 GURA DE EXPLOATARE CORONGUŞ — Deplasarea brigăzilor ştiinţifice orăşeneşti (ora 18). COVASNA (Casa de cultură) — Clubul femeilor (ora 16). TIRGU SECUIESC (Club) — Program artistic prezentat de I.I.L. „Poliprod“ Tirgu Secuiesc (ora 19). SFÎNTU GHIEORGHE (Club II.C.M.) — Expunere: „Politica ex­ternă a P.C.R." (ora 18). AITA MARE (Căminul cultural) — Ora femeii : „Sfatul medi­cului". (ora 18). HAGHIG (Club) — Expunere: „Crearea Frontului Unic Mun­citoresc“ (ora 20). BĂŢANII MARI (Cabinet) — Masă rotundă : „Locul intelectua­lilor în viaţa economică, social-culturală a comunei" (ora 20).

Next