Cuvîntul Nou, februarie 1976 (Anul 9, nr. 1342-1345)

1976-02-02 / nr. 1342

■f/ Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean­­VISU­L IX, Nr. 1312, LUNI, 2 FEBRUARIE, 1976 8 PAGINI 50 BANI . 32tru dum­neavoastr­ ă In cursul acestei săptămîni, se va deschide la magazinul „Că­­minul" o expoziţie cu articole de uz casnic .­­i informăm pe cei interesaţi, că în ziua de 5 februarie, „Clubul de turism" ju­deţean organizează o întîlnire­­dezbatere cu publicistul Emilian Cristea, maestru emerit al spor­tului , în acest trimestru va a­­pare noua carte de telefoane a judeţului. Sperăm că va fi „la zi" şi, mai ales, fără erori !­0 In foaierul mic al Casei de cultură a sindicatelor va avea loc vineri, 6 februarie, la ora 18, vernisajul expoziţiei tînăru­-l­ui artist plastic Virgil Horea . Cu toate că podul cel nou ,de la intrarea în oraşul de reşedin­ţă a judeţului nu a fost inaugu­rat refectuindu-se încă unele lu­crări­, fapt pentru care a şi fost montat un panou de interzicere a circulaţiei rutiere, se găsesc totuşi şoferi care o fac pe ... miopii ! Poate le deschide acum cineva ochii ! La unitatea „Au­toservice" din Sfintu Gheorghe, şedinţele se ţin uneori (ca de pildă in ziua de 10 ianuarie a.c.) in timpul programului, in vreme ce clienţii îşi spală sin­guri maşinile, cu­ toate că au plătit bon de lucru !! Oare, de­numirea de „Autoservice" vine de la auto ... servire ? CONGRESUL CONSILIILOR POPULARE Congresul consiliilor popu­lare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, care-şi va începe peste două zile lucră­rile în Capitală, constituie o expresie elocventă a perfec­ţionării şi adîncirii continue şi democraţiei noastre socia­liste fiind menit să sporească contribuţia organelor lo­cale al­­e puterii de stat şi a depu­taţilor la conducerea treburi­lor obşteşti, să asigure o par­ticipare largă a maselor de oa­meni ai muncii la înfăptuirea Programului de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral d­ezvoltate şi înaintare a Ro­mâniei spre comunism, elabo­rat de Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. Înaltul forum al deputaţilor, care-şi desfăşoară lucrările la începutul unui nou cincinal, prilejuieşte o analiză exigentă şi creatoare a sarcinilor şi răspunderilor ce revin consi­liilor populare, tuturor depu­taţilor, in noua etapă de dez­voltare a patriei, în înfăptui­rea politicii partidului şi sta­tului nostru, în conducerea în­tregii activităţi economico-so­­ciale. Redimensionînd activitatea consiliilor populare, congresul se înscrie ca un moment deo­sebit de semnificativ în aceas­tă vastă acţiune iniţiată de partid, de a facilita accesul maselor largi la decizie, de a învesti cu funcţii şi sensuri noi democraţia noastră socia­listă. Sunt tot atîtea motive pentru care oamenii muncii din judeţul Covasna, români şi maghiari, înfrăţiţi in mun­că şi idealuri, prin deputaţii care-i vor reprezenta în înal­tul forum, spre a-şi manifesta ataşamentul deplin faţă de po­litica internă şi externă a Par­tidului Comunist Român, anga­­jîndu-se ferm pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor cifre le revin în acest nou cin­cinal. Este binecunoscut faptul că, în societatea noastră socialis­tă, consultarea maselor in problemele majore ale dezvol­tării tării a devenit o meto­dă fundamentală de muncă. De aceea, in lumina hotârîrilor Congresului al XI-lea al par­tidului, apropiatul Congres al consiliilor populare se Înscrie, în structura societăţii noastre socialiste, ca un forum insti­tuţional de conducere a acti­(Continuare în pag. a 2-a) ADUNĂRILE generale ALE OAMENILOR MUNCII PERFECŢIONAREA PROFESIONALĂ ÎN PAS CU CERINŢELE ACTUALE Un colectiv care a încheiat cu rezultate bune un cincinal, care a sărbătorit nu de mult 5 ani de existenţă, s-a întru­nit pentru a hotărî ce are de făcut în noul an, în noul cin­cinal. In adunarea lor gene­rală, oamenii muncii de la în­treprinderea de şuruburi din Tirgu Secuiesc au analizat, cu exigenţă şi răspundere, rezul­tatele de pina acum, au făcut propuneri valoroase, care vin să susţină realizarea ritmului de 18,2 la sută ce-i va înre­gistra aici producţia globală în cincinalul revoluţiei tehni­­co-ştiinţifice. Rezultatele şi împlinirile de pînă acum sînt rodul muncii susţinute a orga­nelor şi organizaţiilor de par­tid care au condus cu com­petenţă şi autoritate întreaga activitate din întreprindere, au mobilizat întregul colectiv pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a sarcinilor de producţie, pentru înfăptui­rea indicaţiilor date de secre­tarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vizitei din septem­brie 1974. Relevînd sarcinile actualului plan cincinal, par­ticipanții la dezbateri au sub- N. PREDA (Continuare in pag. a 3-a) Instantaneu din secţia de galvanizare a I.A.E.A. Sfin­ţi. Gheorghe Foto: A. BARTN­A ÎN ACEST NUMĂR: CONGRESUL CONSILIILOR POPULARE — PUTERNICĂ MANIFESTARE A ROLU­LUI MASELOR POPULARE IN CONDUCEREA SOCIE­TĂȚII NOASTRE SOCIA­LISTE Brigada ziarului „CUVÎNTUL NOU" In raid CE SE GĂSEŞTE ÎN INCINTA BUFETELOR DE... INCINTĂ? In urmă cu mai bine de trei luni de zile, brigada ziarului nostru a abordat intr-un material problema bu­fetelor de incintă, unităţi cu un statut oarecum aparte, menite să aprovizioneze direct, în producţie, un mare număr de oameni ai muncii. Considerînd că e o temă de larg interes cetăţenesc, ne-am propus să revenim asupra acestui subiect. In cele ce urmează, va vom prezenta noi aspecte constatate la faţa locului de către reporterii noştri. CU 180 DE GRADE ... Cam aceasta este cotitura pe care a izbutit-o în in­tervalul de care aminteam: bugetul întreprinderii de ţigarete din Sfintu Gheorghe. Să vezi şi să nu crezi ! Railurile pline cu alimente, frigiderul „gemind" de pro­duse semipreparate, plinea proaspătă, sticle de suc, gemuri, compoturi. Am numărat chiar şi 5 (cinci !) sortimente de prăjituri. „Deci, critica ajuta ?“ — o in­­trebam pe gestionata Szabó Vilma, care de această da­­tă ne vede parcă altfel, cu alţi ochi. Are şi de ce. Bugetul arată bine, am zice, foarte bine, încît poate fi dat exemplu şi altor unităţi similare. Solicităm şi opi­niile a doi cumpărători: Rosa Rozalia — „Sînt foarte mulţumită de magazinul nostru. Mă aprovizionez şi pen­tru acasă, cîştigind astfel după­ amiaza un timp pre­ţios". Kertes Eugen — „După cum vedeţi şi dv., n-avem de ce să ne mai plîngem. Parcă n-ar fi vorba de a­­ceeaşi unitate !". Solicităm tovarăşei gestionare o explicaţie pentru a dezlega „misterul". „De circa o lună de zile ne-am a­­filiat la cantina-restaurant a vecinilor noştri (întreprin­derea textilă „Oltul" — n.n.). In felul acesta, primim zilnic toate produsele­­ pe care Ie solicităm. In plus, sunt produse proaspete, de calitate. Este adevărat în­să, că s-a îmbunătăţit şi colaborarea cu Direcţia co­ HORIA C. DELIU, G. FLORESCU, I. NEGULICI (Continuare în pag. a 6-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întâlnit, in cursul după-amiezii de miercuri, cu tovarăşul Felipe Gonzales, prim­­secretar al Partidului Muncitoresc Spaniol (P.S.C.E.), care, la invitaţia C­.C. al P.C.R. a făcut o vizită în ţara noastră în fruntea unei delegaţii a P.S.D ni.­­ A fost dat publicităţii Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România pentru convocarea Congresului deputaţi­lor consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, în ziua de 9 februarie 1976 . Vineri, 30 ianuarie 1976, în Sala Ateneului Român şi-a deschis lucrările cel­­de-al VI-lea Congres al cooperaţiei de consum. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a adresat par­ticipanţilor la Congres un Mesaj de salut din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a Guvernului Re­publicii Socialiste România. O ultimă revisie a motoarelor reparate la S.M.A. Tirgu Secuiesc Foto: A. BARTHA Cincinalul revoluţiei teh­n­ico-ştiinţifice — opţiunea naţiunii noastre Făurirea societăţii socialiste mu­l­tilateral dezvoltate nu este posibilă fără introducerea intensă şi consec­ventă a cuceririlor ştiinţifice şi teh­nice, fapt pentru care cincinalul 1976—1980 a fost denumit cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cincina­lul realizărilor tehnice de vîrf, al afirmării largi a cuceririlor celor mai avansate ale cunoaşterii, în toa­te ramurile şi sectoarele activităţii economice şi sociale din ţara noas­tră. Ca principal factor de progres al societăţii, revoluţia ştiinţifică şi tehnică implică toate domeniile ştiin­ţei şi tehnologiei, prin investigarea, preluarea şi introducerea operativă în producţie a tot ceea ce este nou şi valoros, a cuceririlor celor mai înaintate ale minţii şi practicii uma­ne. Integrat armonios în vastul pro­ces de dezvoltare a întregii ţări, a schimbărilor structurale în economia naţională şi în profil teritorial, ju­deţul­­Covasna va cunoaşte o amplă dezvoltare, urmînd să realizeze un ritm mediu anual de creştere a pro­ducţiei globale industriale de 24,1 la sută, pentru sporirea potenţialului in­ Ing. ŞTEFAN MOLNAR, directorul Cabinetului de organizare PREDA NIŢA (Continuare în pag. a 3-a) — !'!\\\hhhV.VA',V*VZv/X'.'.‘ struchina*i DRUMURI ALBE arva din incinta S.M.T.C.F.. ului din Intorsura Buzăului s-a terminat. Şoferii au plecat in cursa. Grăbiţi. Un contabil a întîrziat de la program şi este trimis acasă. Fără comentarii. In faţa discipli­nei, scuzele nu au valoare, preună cu Andrei Bogdan, ..., sectorului, plecăm spre parche­tul Beţaşul. Un prim popas­­-sectorul de exploatare Zăbrătău. Şeful sectorului tocmai vorbea cu directorul la telefon. — Noi ne facem planul la toa­te sortimentele, fiţi liniştit. Z­ ăm­şeful la A pus receptorul în furcă şi apoi, către Andrei Bogdan: — Nu pot urca maşinile la Piriul Marii, ce facem ! — Merg eu acolo, ducem un tractor să le ajute. Şi pentru o oră am deviat de la traseul stabilit iniţial. Din loc în loc drumul era marcat de beţe înfipte în zăpa­dă. Să ştie şoferii cam pe un­­de-i şanţul, să ştie buldozeristul cam pe unde.i drumul şi şan­ţul şi capetele de pod, cînd face deszăpezirea. — Dacă n-ar ninge în fieca­re zi ... Maşina se opreşte în dreptul unui om care lucra la întreţi­nerea drumului. —• Ar trebui să vină maşina cu zgură, zice omul după ce.i dăm şi ne dă bineţe. RADU SELEJAN (Continuare în pag. 4—5)

Next