Cuvîntul Nou, septembrie 1976 (Anul 9, nr. 1438-1463)

1976-09-01 / nr. 1438

Proletari din toa­te țâri­le, unitiva ! popular judeţean Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a­ Consiliului ANUL IX. Nr. 1438. MIERCURI, 1 SEPTEMBRIE 1976 4 PAGINI, 30 BANI LA RECOLTAREA CARTOFILOR ORICE PIERDERE TREBUIE ÎNLĂTURATĂ! Nu peste multă vreme, în unităţile agricole din judeţul nostru, va începe din plin re­coltarea cartofilor. Executarea la timp a acestei lucrări pre­supune o amplă concentrare de forţe mecanice şi manua­le, de mijloace de transport, precum şi o bună organizare a muncii. Cu mici excepţii, în unită­ţile agricole cooperatiste, pre­gătirile pentru recoltarea cartofilor s-au făcut din vre­me, comandamentele comu­nale pentru agricultură au stabilit modul în care se va acţiona în această perioadă, în care mai sunt de executat şi alte lucrări agricole. Pu­tem afirma că sunt create toa­te condiţiile materiale şi or­ganizatorice pentru ca recol­tarea cartofilor să se încheie intr-un timp record. O atenţie deosebită se cu­vine a se acorda reducerii la maximum, pe întreg fluxul recoltării, manipulării şi transportului, a pierderilor, pentru ca întreaga producţie să ajungă la beneficiari. Pierderi mari se pot produce, mai ales d­in cauza manipu­lării defectuoase a cartofilor. S-a dat indicaţia ca întreaga cantitate de cartofi recoltată intr-o zi, să fie, pină seara, transportată din cîmp. Acest lucru poate fi uşor de reali­zat printr-o bună programare a transporturilor, precum şi prin asigurarea de către I.L.F. a unei preluări ritmice. Pier­deri, se mai pot produce şi la încărcarea şi descărcarea cartofilor. Pentru transportul cartofilor la beneficiari, con­siderăm necesar ca organele C.F.R. să asigure vagoane a­­coperite sau dotate cu prela­te. La prima vedere s-ar pă­rea că pierderile pot fi mici, mai ales dacă sunt raportate la volumul mare de cartofi ma­nipulaţi. Se cuvine totuşi să facem un calcul sumar. Să luăm ca bază un hectar de DUMITRU TOM­A (Continuare în pag. 2—3) Constructorul Fotomontaj A. BARTHA • SISTEMATIZARE • ARHITECTURĂ • SISTEMATIZARE „Oraşul breslelor“ şi viitorul său urbanistic (11) Aşa cum arătam şi în prima secvenţă a „serialului“ nostru despre viitoarea înfă­ţişare urbanistică a oraşului Tirgu Secuiesc, centrul locali­tăţii nu­ va suferi modificări importante. Principala nouta­te a pieţei centrale o consti­tuie eliminarea circulaţiei au­tovehiculelor din acest peri­metru. în acest fel, pietonii vor avea „cale liberă" în tot centrul. In ce priveşte maşi­nile, de vor fi dirijate să circule pe sistemul de străzi ce înconjoară centrul. De no­tat că toate acestea vor fi modernizate. Construcţii noi, cel puţin în primele etape, nu vor fi înălţate în centru, ex­cepţie făcînd locul vechii ca­se­­Finta­în toate curţile ce pornesc radiar din centru spre peri­ferie, în locul­ caselor degra­date sau pe spaţii virane se vor construi case cu cile un singur nivel, respectîndu-se specificul clădirilor existente. Ţinîndu-se seama de conti­nua creştere numerică a popu­laţiei oraşului, se preconizea­ză amplasarea unei noi grădi­niţe în spatele sediului consi­liului popular. Tot pentru cei mai tineri cetăţeni ai oraşului, o şcoală, într-un spaţiu situat în spatele actualei remize P.C.I. Normal, acest lăcaş de invăţămint va beneficia de ateliere proprii, precum şi de o sală de sport. Dintre noutăţile comerciale ale centrului notăm construi­rea unui magazin (specificul său va fi stabilit ulterior­ în prima porţiune a străzii Pompierilor, la intersecţia cu strada Rem. arh. AURELIA CAT­AN­A, GABRIEL FLORESCU IN ACEST NUMĂR : • SECVENȚE CULTURALE* PE 3 COLOANE • PRECIZĂRI REFERITOARE LA ADMITEREA IN TREAPTA I DE LICEU (pag. 2—3) • DIN VIATA INTER­NATIONALA (Pag. a 4-a) Noroc bun­. ■! O formaţie de mineri, de la Virghiş­­, la intrarea în sat Foto: A. BARTH­A Calitatea Zilnic, mii de consumatori din judeţul nostru apreciază calitatea produselor întreprin­derii de industrializare a laptelui Covasna. Cele trei fabrici existente în Sfintu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc şi Baraolt, asigură produse lac­tate proaspete în cantităţile solicitate de comerţ, plus brînzeturi în mai multe sorti­mente. Din 1971, în Sfintu Gheorghe a intrat în funcţiu­ne o secţie de lapte praf, una de unt, şi, din acest an, una de îngheţată. Despre preocu­pările pe linia îmbunătăţirii continue a calităţii produselor lactate, am discutat cu tova­răşa Simon Matilda­, din partea biroului C.T.C. —­ Pornind de la faptul că o scăpare de-a noastră, în ceea ce priveşte calitatea pro­duselor, este constatată zilnic de „tonul“ de mii de consumatori, cit şi de la faptul că in lunile apri­lie — am mai avut unele pro­bleme, în întreprinderea noas­tră şi-a reluat activitatea ca-CALITATEA PRODUSELOR — O PROBLEMA DE DEMNITATE MUNCITOREASCA misia de degustare. sAceastă comisie se întruneşte zilnic şi efectuează degustarea pro­duselor ce urmează a fi ulte­rior livrate pieţei. Se previn astfel unele scăpări ale pro­belor de laborator, se apre­ciază munca desfășurată de colectivul care le-a produs. • Sărbătorile folclorice autentice, aşa cum s-au transmis ele din generaţie în generaţie, îşi găsesc tot mai mult loc­ în programe­le formaţiilor culturale de la sate, reînviind astfel tra­diţii de mare frumuseţe şi înţelepciune populară. In judeţul Maramureş, de pildă, s-au reluat multe asemenea serbări folclori­ce: la Brîncoveneşti cunos­cutul „Tirg al cireşelor", la Gurghiu „Tîrgul fete­lor", la Zau de Cimpie „Tîrgul peştelui", iar la Ruşii Munţi „Tîrgul portu­lui popular". A fost, , de asemenea, readus pe scenă la Hodac un străvechi obi­cei local, iar la Ideciu de Jos unul mai nou — „Tîr­gul băilor“- Acestea şi alte pitoreşti obiceiuri folclorice, perpetuate de la an la an, atrag, de fiecare dată, mii de oameni care învaţă, se desfată şi preiau seva în­ţelepciunii populare. ATITUDINI „LENEA E CUCOANA MARE...“ In ultima v­reme, am abor­dat in citeva articole un su­biect pe care-l reluăm si in acest material: fuga de muncă a unor indivizi obişnuiţi cu traiul parazitar, cu chiulul. Insistăm, nu pentru că numă­rul celor din această categorie ar fi ma­re, ci­(mai ales) fiind­că exemplele pe care le avem la înde­mină demonstrează, cit de invel­ra/i nu ale trindăviei sint ..eroii" despre care v-am vorbit. Cazul pe care vi-l supunem astăzi atenţiei insă, este oarecum de excepţie, de­oarece aparţine unui ..record­man". Cz­intos Franc,isc , din Siv­iu Gheorghe, define­a un ..record"­in felul său, fiind un soi de „incoruptibil“! De la ...chiul, bineînţeles ! Numai la anul acesta, C.F. a fost re­partizat să lucreze (n-o să cre­deţi) in . . .şase Întreprinderi, de utud­e a plecat de licoare dată după citeva zile. ..Nu mă pot acomoda" — susţine „pe­regrinul" nostru, cerind un pic de „Înţelegere“ din partea tu­turor. ,,Intelegeţi-mă, munca e grea, trebuie să-ţi­ placă, aşa că vedeţi, eu plec. . .“ La În­treprinderea de aparataj elec­­tric auto unde a fost trimis să se angajeze, nu i-a plăcut. Prea erau multe maşini! La I.C.M., aşijderea. In schimb, la I.A-S., erau prea puţine. . . Cu Cooperativa HĂRNICIA n-a vrut să se „Încurce", in v­reme ce la Întreprinderea de HORIA C DELIU (Continuare la pag. 2—3­ „Aurul verde“ al Com­andăului, porneşte in călătorie pe pla­nul înclinat­ producţiei — Ce modalităţi de acţiune la sprijinul creşterii calităţii produselor aţi propus ? — Arh introdus, acolo unde a fost posibil, autocontrolul calităţii. Acest lucru se efec­tuează la unt ,şi la produsele proaspete. La Fabrica d­in Sfintu Gheorghe am introdus acordul global. Se foloseşte un registru în care se con­semnează zilnic toate defici­enţele ivite în procesul teh­nologic. La sfîrşitul lunii se întruneşte o comisie care a­­nalizeaza rezultatele pe secţii. Cei care au obţinut cele mai bune rezultate, reieşite din registru, cit şi din buletinele şi registrele de calitate, plus PREDA NIȚA (Continuare în pag. 2—3)

Next