Cuvîntul Nou, decembrie 1979 (Anul 12, nr. 2446-2471)

1979-12-01 / nr. 2446

Organ al Comitetului Covasna al P­.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII. Nr. 2446, 1 DECEMBRIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI HOTÂRÎRILE congresului — CUTEZĂTOARE PLANURI DE VIITOR Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la Con­gresul al XII-lea s-a hotărît alocarea pentru agricultură a unui volum de investiţii în valoare de circa 155 miliar­de lei, cu 22 miliarde lei pes­te prevederile din proiectele de Directive. Dotarea cu trac­toare, combine şi alte maşini agricole, mecanizarea comple­xă a lucrărilor din zootehnie, realizarea integrală a progra­mului de îmbunătăţiri fun­ciare, efectuarea unui volum sporit de lucrări de desecări şi de combatere a eroziunii solului — iată doar cîteva o­­bie­ctive prioritare din agri­cultură, prevăzute a se reali­za în cincinalul 1981—1985. Judeţul nostru va beneficia de importante fonduri de in­vestiţii, care vor conduce la accentuarea procesului de dezvoltare intensivă şi mo­dernizare a producţiei vege­tale şi a zootehniei, prin a­­plicarea celor mai noi şi efi­ciente tehnologii. In primul rînd, se va îm­bogăţi şi diversifica parcul de maşini şi tractoare agri­cole, fapt ce va determina, aşa cum se subliniază în Ho­tărîrea Conferinţei organizaţi­ei judeţene Covasna a P.C.R., creşterea gradului de me­canizare a lucrărilor agricole, asigurînd ca acesta să fie de 100 la sută la cereale, cartofi, sfeclă de zahăr, in şi 80 la sută la culturile furajere. După cum lesne se poate ob­serva, în viitorul cincinal, lu­crările la două culturi de ba­ză ale judeţului — cartoful şi sfecla de zahăr — care, în prezent, cer un volum mare de forţă de muncă — vor fi complet mecanizate. De ase­menea, aşa cum a subliniat­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la cel de-al XII-lea Congres al par­tidului, buna dotare a agri- DUMITRU TOMA (Continuare In pag. 2—3) IN AGRICULTURĂ: UN AMPLU PROGRAM DE INVESTIȚII „Cea mai înaltă şcoală de educaţia comunistă“ , tovarăşa Gilia Ura­tu ne-am întîlnit chiar înainte de a pleca la Congresul al XII-lea al parti­dului. Era, firesc, emoţionată. Am revăzut-o apoi la cîteva zile după întoarcerea de la lucrările marelui forum al co­muniştilor, la care a partici­pat ca delegată. Am între­bat-o cu ce impresii, cu ce gînduri s-a întors în Barcani, comună unde de foarte pu­ţină vreme munceşte în cali- AURELIA LOJINSCHI (Continuare in pag. 2—3) . In obiectiv brigada condusă de PALLOCSKA LAJOS din cadrul Cooperativei „Construc­torul" Covasna, lucrînd la extinderea halei de țesătorie mecanică a Cooperativei „Avîntul“. Pro te fan or­ toate fen­e n­um ti vă ! Dezvoltarea in ritm inait a industriei - factor hotăritor in făurirea unei economii moderne Documentele celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român deschid drum larg spre o etapă nouă, superioară, în mărea­ţa operă de făurire a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. Cutezătoarele planuri de viitor care prefigurează o Românie a zilei de mâine mai frumoasă, mai prosperă, mai înfloritoare, călăuzesc eforturile întregului popor în înfăptuirea obiectivelor stabilite prin documentele adoptate de marele forum al comuniștilor. Obiectivul fundamental al cincinalului 1981—1985 îl constituie creşterea proporţio­nală şi armonioasă a tuturor ramurilor eco­nomiei naţionale, realizarea unui echilibru optim între diferite sectoare în vederea sa­tisfacerii necesităţilor de progres, a ridicării continue a nivelului de trai material şi spiri­tual al întregului popor. Un accent deosebit se pune, cum este şi firesc, pe dezvoltarea în ritm înalt a industriei, factor hotărîtor în făurirea unei economii moderne, în creşterea bazei tehnico-materiale a societăţii noastre. In Raportul prezentat la Congres de secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se arată că valoarea producţiei ce se va obţine în industrie la sfîrşitul cincina­lului următor este superioară celei realizate în 1980 cu 54—01 la sută la netă şi cu 47—54 la sută la globală, fiind preconizate ritmuri de creştere de 9—10 la sută şi, respectiv, 8—9 la sută. Semnificativ în ceea ce priveşte ritmul de dezvoltare este faptul că sporul de care aminteam este echivalent cu întrea­ga producţie a anului 1975 şi de 3 ori mai mare decît cea realizată la nivelul anului 1965. Principalele direcţii de acţiune pentru transpunerea în fapt a acestor prevederi le NICOLAE STOIAN (Continuare­­în pag. 2—3) 1 decembrie 1918 Statul naţional unitar român — operă istorică a poporului Patria îşi sărbătoreşte vîr­­sta unirii. La fiecare 1 de­cembrie, începînd cu 1918, cînd Adunarea Naţională a Românilor întrunită la Alba Iulia a pecetluit înfăptuirea năzuinţei de secole a între­gului popor — unirea Tran­silvaniei cu România. „Una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională, o victorie strălucită dobîndită de poporul român pe drumul afirmării sale ca naţiune de­­sine-stătătoare, încununare a aspiraţiilor de veacuri ale po­porului nostru pentru elibera­rea naţională, rezultat al lup­tei duse de cele mai înaintate forţe social-politice ale vremii — în cadrul cărora rolul ho­tărîtor l-au avut masele popu­lare — unirea din 1918 a re­prezentat o adevărată piatră de hotar în dezvoltarea Româ­niei moderne“ — astfel a a­­preciat tovarăşul Nicolae Ceauşescu măreţul eveniment. O asemenea operă rămîne veş­nic vie în conştiinţa urmaşi­lor. Pe temeiul legăturil­or intense şi multilaterale dez­voltate de-a lungul veacuri­lor între ţările române s-a clădit prima unire politică din 1600, realizată prin geniul po­litic al lui Mihai Viteazul, u­­nire care a hrănit mai apoi acest ideal, devenind un sim­bol strălucitor şi un însufle­­ţitor îndemn pentru genera­ţiile următoare. Mai tîrziu prin Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 se semna ac­tul de naştere a României moderne; era o primă etapă fundamentală în procesul de realizare a statului naţional unitar. Cucerirea independen­ţei prin luptă eroică şi grele sacrificii de­ sînge ale între­gului popor a permis, odată cu afirmarea tot mai viguroa­(Continuare In pag. 2—3) Un nou lot de apartamente date în folosinţă dintre cei care în luna noiembrie — luna Congresului partidului — şi-au sporit eforturile în vederea obţine­rii unor rezultate superioare, cantitativ şi calitativ, se numără şi constructorii de la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe. Ca urmare a unei mai bune organizări a muncii, a intensifică­rii ritmului de execuţie, recent aceştia au finalizat lucrări­le la un nou lot de locuinţe. In acest fel, numărul aparta­mentelor date în folosinţă de la începutul actualului cinci­nal se ridică la 8.300, ceea ce spune foarte mult în privinţa îmbunătăţirii condiţiilor de locuit ale populaţiei. In aceste momente, mobilizaţi de organizaţiile de bază, constructorii de pe toate şantierele din judeţ acţionează cu hotărîre pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe 1979. (N.S.) P în pag. 2­ 3 AVEȚI CUVINTUL |N |UA „Premieră" meteorologică a Bálványos, la o al­titudine de 1008 me­tri, specialiştii Insti­tutului de meteorologie şi­­hidrologie — Bucureşti au pus în funcţiune o moder­nă staţie meteorologică pentru controlul poluării de fond a atmosferei. Sta­ţia este automatizata şi fa­ce parte dintr-o reţea cre­ată în cadrul unui pro­gram elaborat de Organi­zaţia Mondială a Meteoro­logiei şi urmăreşte nu nu­mai fenomenele de polua­re locală, ci se integrează intr-o vastă reţea la sca­ră continentală şi mondia­lă. Funcţionînd automat, staţia efectuează un an­samblu de observaţii și de­terminări, cum ar fi prele­varea de probe de aer, înregistrarea parametrilor G. EIGFX (Continuare In pag 2—3' )

Next