Cuvîntul Nou, februarie 1981 (Anul 14, nr. 2808-2831)

1981-02-02 / nr. 2808

Proletari din foarte târde curufi-vâ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R­ şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, NR. 2808, LUNI, 2 FEBRUARIE, 19814 pagini, 30 bani Potenţialul tehnico-economic este Plecarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Timişoara, « I •­­ pentru a intimpina pe înalţii soli ai poporului iugoslav Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timişoara, unde urmează sâ se întilnească cu tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Repu­blicii Socialiste Federative Iu­goslavia, care, va efectua, îm­preună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie in Republica Socialistă Româ­nia, în zilele de 1 şi 2 februa­rie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salu­tat de tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. La sosirea pe aeroportul Ti­mişoara, secretarul general al partidului a fost întîmpinat de primul secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor loca­le de partid şi de stat. Numeroşi oameni ai muncii aflaţi la aeroport fac o entu­ziastă primire secretarului ge­neral al partidului. Ei aclamă îndelung, dind glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au mani­festat în acelaşi timp, satisfac­ţia faţă de noua întîlnire la ni­vel înalt româno-iugoslavă, faţă de caracterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltă­rii şi aprofundării în continua­re a legăturilor de prietenie, solidaritate şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, lărgirii şi întăririi aces­tor raporturi tradiţionale in fo­losul şi spre binele celor două state socialiste vecine, al pro­gresului şi prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a pă­cii şi socialismului. A.C.R. - 1981 A.C.R., trei iniţiale, care, după cum bine se ştie, se „traduc" aşa : Automobil Cub Român. Care dintre automobiliştii covăsneni nu au trecut prin faţa sediului (e drept cam modest) al A.C.R. din municipiul Sfîntu Gheorghe, fără să arunce măcar o privire în vitrina noutăţilor? Ce au însemnat ultimii ani pentru A.C.R. din judeţul Covasna? Iată o în­trebare la care am primit răspuns din partea secreta­rului filialei A.C.R Sfîntu Gheorghe, tovarăşul Köicze Francisc, care ne spunea, printre altele : „Dacă la în­ceput, A.C.R. din judeţul nos­tru dispunea de o bază ma­terială de dimensiuni mo­deste, staţie de asistenţă tehnică insuficient dotată cu aparate şi utilaje, situaţia s-a schimbat în mod evi­dent". Pentru a creiona mai su­gestiv preocupările conduce­rii A.C.R. de a dezvolta con­tinuu baza materială, să consemnăm că a fost extins spaţiul de lucru în atelierul de reparaţii, astfel ca a­­cum pot intra, spre a fi re­parate, trei maşini # deo­camdată se fac revizii anua­le, lucrări de reparaţii pen­tru autoturismele membrilor A.C.R. # în atelier lucrea­ză mecanicii auto : Gyen­ge Emeric, Donáth Lajos, Csáki Ferenc, Bán Sándor, DOREL ANDRAS (Continuare Irt pag. 2-3) Atenţia şi grija sunt atributele care stau la baza supra­vegherii instalaţiei din secţia dextroză a Întreprinderii de amidon Tirgu Secuiesc.­­• La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Repu­blicii Socialiste Federative Iugoslavia, va efectua, impreuna cu to­varăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie in Republica Socialistă România, in zilele de 1 şi 2 fe­bruarie 1981. O SĂPTÂMÎNĂ DE MUNCĂ PE PLATFORMA INDUSTRIALA DIN SFÎNTU GHEORGHE mult mai mare, lipseşte însă organizarea Cu toate că în cincinalul 197' 1980 porducţia Combina­tului de prelucrare a lemnului Covasna a crescut cu un ritm mediu anual de 8 la sută, rea­lizarea planului n-a atins ni­velul stabilit. Aceasta este si­­tuaţia-bilanţ. Recenta adunare a reprezentanţilor oamenilor muncii a concluzionat următoa­rele cauze: lipsa eficienţei în conducerea economică; numă­rul mare de muncitori indirect productivi ; nerespectarea pro­gramelor de producţie; folosi­rea necorespunzătoare a tim­pului de lucru etc. Spiritul au­tocritic, concret şi constructiv al dării de seamă pe bază de bilanţ a fost accentuat in dis­cuţii. Este adevărat că fiecare vorbitor a fost critic şi autocri­tic. Curios este totuşi un lucru. Cum de s-a trezit aşa, peste noapte, autorăspunderea? Cum de nu s-a manifestat ea şi pî­­nă acum? Minusurile in produc­ţie, mai ales în realizarea ce­lei fizice, datorate lipsei de PREDA NIŢA (Continuare In pag 2—3» O gospodărie de excepţie In cuvîntarea ţinută la şedin­ţa de lucru pe probleme de a­­gricultură, ce a avut loc la Braşov, secretarul general al partidului, a subliniat necesita­tea creşterii producţiilor anima­liere în gospodăriile populaţiei, astfel ca pe lingă asigurarea autoconsumului, să se livreze mari cantităţi la fondul centra­lizat al statului. La indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-au adoptat o serie de măsuri care vizează stimularea creşte­rii animalelor în gospodăriile populaţiei. Astfel, s-au majorat preţurile de contractare şi a­­chiziţii, se execută ample lu­crări de îmbunătăţire a pajiş­tilor, se asigură suprafeţe pen­tru păşunat şi în perimetrul pă­durilor, se diversifică producţia utilajelor de mică mecanizare, în judeţul nostru, unde există o bogată tradiţie în creşterea animelor, îndeosebi a bovinelor, sunt foarte mulţi crescători de animale foarte pricepuţi, cu rezultate dintre cele mai bune. Din păcate, experienţa acesto­ra nu este popularizată aşa cum ar trebui, iar întreprinde­rile beneficiare de contracte, în speţă întreprinderea pentru industrializarea cărnii şi în­treprinderea pentru in­dustria­liza­rea laptelui, nu au acordat un sprijin eficient a­cestor crescători de animale. Merită subliniat că Oficiul ju­deţean de reproducţie şi selec­ţie a animalelor a luat, din gospodăriile populaţiei, peste 100 de vaci, cu o valoare ge­netică ridicată, cu producţii de lapte dintre cele mai mari. Este necesar ca toţi factorii in­teresaţi să se preocupe în dea- D TOMA (Continuare mn pag 2­3) Transport, borcane şi... comerţ Ce legătură au astea trei... chestii, din titlu?! Au legătu­­ră I. .. Nu, nici la Braşov miei la Piatra-Olt, nici la Vereşti . .. Că nu-i vorba de cale fera­tă !.. . Dar au legătură in VASILE ARTENIE (Continuare in pag. a 4-a) BIBLIOTECA — COKftSU — St­. GHEORGHIi_ „La Tirgu Secuiesc oamenii nu-s mai curioşi decit în alte părţi şi nu se amestecă în vor­bă dacă nu sunt întrebaţi. Aşa s-au deprins. Se pare, totuşi, că cineva a abdicat de la a­­ceastă înţelegere tacită, permi­­ţîndu-şi să ne istorisească un caz cunoscut, doar de un cerc restrîns de localnici,­­ cerîndu-ne, totodată părerea. Adică ce e de făcut spre a înceta neînţe­legerile iscate într-o familie. Dar cum să te amesteci şi să intervii într-o problemă care nu te priveşte? Aşa că a trebuit să aşteptăm un timp ca să se limpezească, vorba proverbului, apele, și să ne dumirim cam despre ce este vorba. Am pro­cedat bine, am procedat rău? Vom vedea ...“ Interlocutorul nostru, unul din membrii Clubului familiei din Tîrgu Secuiesc, era sincer a­­fectat de cele ce aflase în le­gătură cu familia lui B. Andrei. Considerind că este un caz ca­re merită să fie supus judecăţii lucide a opiniei publice, ne-a solicitat să dăm curs rugămin­ţii sale de a face cunoscută situaţia amintitei familii. Cum s-au petrecut lucrurile? Neca­zul a venit pe neaşteptate,­­ ne-au declarat vecinii din bloc. „A fost de ajuns o singură scîn­­teie ca apoi totul să se trans­forme într-un infern“ — au în­cercat să dea amănunte cîţiva. „Nu poţi să te iei după cele ce se afirmă, a fost de părere altcineva". „Chiar aşa. Uneori se vorbeşte şi fără temei". — Un temei există, a sublini­at gazda, adică soţia lui B. Andrei. în clipa aceasta sunt în măsură să afirm "că soţul meu, om cu tîmplele ninse, s-a , în­drăgostit de o tînără ... care putea să-i fie fiică ! Eu zic, că ruşinea-i de partea lui. Vecinii spun, dimpotrivă, să-i fie ruşine ei. lată pricina neînţelegerilor noastre. Am crezut că fac bine, dacă iau o fată în gazdă. Cum am necazuri cu reumatismul, am plecat la băi, la Agigea. De unde aveam să știu că bărbatul meu se va face de risc acum în pragul virstei? — Vorbe d’ale ei, sare bărba­tul. E geloasă că i-am adus fetei flori, că i-am cumpărat u­­nele mărunţişuri. Zice că mă port într-adins aşa cu fata. Cum s-o bruschez? Şi-apoi de ce s-o alungăm din casă? N-avem nici un motiv, atîta timp cît ne plăteşte cinstit chiria. Am discutat pe-ndelete şi cu tînăra în cauză, cu factorii de răspundere din unitatea unde lucrează ea. In cele din urmă ne-am făcut o părere despre această poveste, aşa-zis „în­curcată". Vine o vreme cind oamenii devin mai sensibili, mai suspicioşi în unele situaţii. Se pare că toată gîlceava care s-a iscat în familia lui B. Andrei are la bază una din aceste slăbiciuni şi că, de fapt, totul se va sfîrşi cu bine, dacă tînă­ra respectivă, zicem goi, se va muta la un cămin de nefami- liști sau va primi o garsonieră. AURELIA LOJINSCHI De vină-i „virsta critică ? 0)7 ° o i y£J o\jto © Uruve­ rAuAs fccrirvuuuzL

Next