Cuvîntul Nou, februarie 1981 (Anul 14, nr. 2808-2831)
1981-02-02 / nr. 2808
Proletari din foarte târde curufi-vâ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R şi al Consiliului popular judeţean ANUL XIV, NR. 2808, LUNI, 2 FEBRUARIE, 19814 pagini, 30 bani Potenţialul tehnico-economic este Plecarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Timişoara, « I • pentru a intimpina pe înalţii soli ai poporului iugoslav Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timişoara, unde urmează sâ se întilnească cu tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, care, va efectua, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie in Republica Socialistă România, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. La sosirea pe aeroportul Timişoara, secretarul general al partidului a fost întîmpinat de primul secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi oameni ai muncii aflaţi la aeroport fac o entuziastă primire secretarului general al partidului. Ei aclamă îndelung, dind glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au manifestat în acelaşi timp, satisfacţia faţă de noua întîlnire la nivel înalt româno-iugoslavă, faţă de caracterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării şi aprofundării în continuare a legăturilor de prietenie, solidaritate şi colaborare dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, lărgirii şi întăririi acestor raporturi tradiţionale in folosul şi spre binele celor două state socialiste vecine, al progresului şi prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a păcii şi socialismului. A.C.R. - 1981 A.C.R., trei iniţiale, care, după cum bine se ştie, se „traduc" aşa : Automobil Cub Român. Care dintre automobiliştii covăsneni nu au trecut prin faţa sediului (e drept cam modest) al A.C.R. din municipiul Sfîntu Gheorghe, fără să arunce măcar o privire în vitrina noutăţilor? Ce au însemnat ultimii ani pentru A.C.R. din judeţul Covasna? Iată o întrebare la care am primit răspuns din partea secretarului filialei A.C.R Sfîntu Gheorghe, tovarăşul Köicze Francisc, care ne spunea, printre altele : „Dacă la început, A.C.R. din judeţul nostru dispunea de o bază materială de dimensiuni modeste, staţie de asistenţă tehnică insuficient dotată cu aparate şi utilaje, situaţia s-a schimbat în mod evident". Pentru a creiona mai sugestiv preocupările conducerii A.C.R. de a dezvolta continuu baza materială, să consemnăm că a fost extins spaţiul de lucru în atelierul de reparaţii, astfel ca acum pot intra, spre a fi reparate, trei maşini # deocamdată se fac revizii anuale, lucrări de reparaţii pentru autoturismele membrilor A.C.R. # în atelier lucrează mecanicii auto : Gyenge Emeric, Donáth Lajos, Csáki Ferenc, Bán Sándor, DOREL ANDRAS (Continuare Irt pag. 2-3) Atenţia şi grija sunt atributele care stau la baza supravegherii instalaţiei din secţia dextroză a Întreprinderii de amidon Tirgu Secuiesc.• La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, va efectua, impreuna cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie in Republica Socialistă România, in zilele de 1 şi 2 februarie 1981. O SĂPTÂMÎNĂ DE MUNCĂ PE PLATFORMA INDUSTRIALA DIN SFÎNTU GHEORGHE mult mai mare, lipseşte însă organizarea Cu toate că în cincinalul 197' 1980 porducţia Combinatului de prelucrare a lemnului Covasna a crescut cu un ritm mediu anual de 8 la sută, realizarea planului n-a atins nivelul stabilit. Aceasta este situaţia-bilanţ. Recenta adunare a reprezentanţilor oamenilor muncii a concluzionat următoarele cauze: lipsa eficienţei în conducerea economică; numărul mare de muncitori indirect productivi ; nerespectarea programelor de producţie; folosirea necorespunzătoare a timpului de lucru etc. Spiritul autocritic, concret şi constructiv al dării de seamă pe bază de bilanţ a fost accentuat in discuţii. Este adevărat că fiecare vorbitor a fost critic şi autocritic. Curios este totuşi un lucru. Cum de s-a trezit aşa, peste noapte, autorăspunderea? Cum de nu s-a manifestat ea şi pînă acum? Minusurile in producţie, mai ales în realizarea celei fizice, datorate lipsei de PREDA NIŢA (Continuare In pag 2—3» O gospodărie de excepţie In cuvîntarea ţinută la şedinţa de lucru pe probleme de agricultură, ce a avut loc la Braşov, secretarul general al partidului, a subliniat necesitatea creşterii producţiilor animaliere în gospodăriile populaţiei, astfel ca pe lingă asigurarea autoconsumului, să se livreze mari cantităţi la fondul centralizat al statului. La indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-au adoptat o serie de măsuri care vizează stimularea creşterii animalelor în gospodăriile populaţiei. Astfel, s-au majorat preţurile de contractare şi achiziţii, se execută ample lucrări de îmbunătăţire a pajiştilor, se asigură suprafeţe pentru păşunat şi în perimetrul pădurilor, se diversifică producţia utilajelor de mică mecanizare, în judeţul nostru, unde există o bogată tradiţie în creşterea animelor, îndeosebi a bovinelor, sunt foarte mulţi crescători de animale foarte pricepuţi, cu rezultate dintre cele mai bune. Din păcate, experienţa acestora nu este popularizată aşa cum ar trebui, iar întreprinderile beneficiare de contracte, în speţă întreprinderea pentru industrializarea cărnii şi întreprinderea pentru industrializarea laptelui, nu au acordat un sprijin eficient acestor crescători de animale. Merită subliniat că Oficiul judeţean de reproducţie şi selecţie a animalelor a luat, din gospodăriile populaţiei, peste 100 de vaci, cu o valoare genetică ridicată, cu producţii de lapte dintre cele mai mari. Este necesar ca toţi factorii interesaţi să se preocupe în dea- D TOMA (Continuare mn pag 23) Transport, borcane şi... comerţ Ce legătură au astea trei... chestii, din titlu?! Au legătură I. .. Nu, nici la Braşov miei la Piatra-Olt, nici la Vereşti . .. Că nu-i vorba de cale ferată !.. . Dar au legătură in VASILE ARTENIE (Continuare in pag. a 4-a) BIBLIOTECA — COKftSU — St. GHEORGHIi_ „La Tirgu Secuiesc oamenii nu-s mai curioşi decit în alte părţi şi nu se amestecă în vorbă dacă nu sunt întrebaţi. Aşa s-au deprins. Se pare, totuşi, că cineva a abdicat de la această înţelegere tacită, permiţîndu-şi să ne istorisească un caz cunoscut, doar de un cerc restrîns de localnici, cerîndu-ne, totodată părerea. Adică ce e de făcut spre a înceta neînţelegerile iscate într-o familie. Dar cum să te amesteci şi să intervii într-o problemă care nu te priveşte? Aşa că a trebuit să aşteptăm un timp ca să se limpezească, vorba proverbului, apele, și să ne dumirim cam despre ce este vorba. Am procedat bine, am procedat rău? Vom vedea ...“ Interlocutorul nostru, unul din membrii Clubului familiei din Tîrgu Secuiesc, era sincer afectat de cele ce aflase în legătură cu familia lui B. Andrei. Considerind că este un caz care merită să fie supus judecăţii lucide a opiniei publice, ne-a solicitat să dăm curs rugăminţii sale de a face cunoscută situaţia amintitei familii. Cum s-au petrecut lucrurile? Necazul a venit pe neaşteptate, ne-au declarat vecinii din bloc. „A fost de ajuns o singură scînteie ca apoi totul să se transforme într-un infern“ — au încercat să dea amănunte cîţiva. „Nu poţi să te iei după cele ce se afirmă, a fost de părere altcineva". „Chiar aşa. Uneori se vorbeşte şi fără temei". — Un temei există, a subliniat gazda, adică soţia lui B. Andrei. în clipa aceasta sunt în măsură să afirm "că soţul meu, om cu tîmplele ninse, s-a , îndrăgostit de o tînără ... care putea să-i fie fiică ! Eu zic, că ruşinea-i de partea lui. Vecinii spun, dimpotrivă, să-i fie ruşine ei. lată pricina neînţelegerilor noastre. Am crezut că fac bine, dacă iau o fată în gazdă. Cum am necazuri cu reumatismul, am plecat la băi, la Agigea. De unde aveam să știu că bărbatul meu se va face de risc acum în pragul virstei? — Vorbe d’ale ei, sare bărbatul. E geloasă că i-am adus fetei flori, că i-am cumpărat unele mărunţişuri. Zice că mă port într-adins aşa cu fata. Cum s-o bruschez? Şi-apoi de ce s-o alungăm din casă? N-avem nici un motiv, atîta timp cît ne plăteşte cinstit chiria. Am discutat pe-ndelete şi cu tînăra în cauză, cu factorii de răspundere din unitatea unde lucrează ea. In cele din urmă ne-am făcut o părere despre această poveste, aşa-zis „încurcată". Vine o vreme cind oamenii devin mai sensibili, mai suspicioşi în unele situaţii. Se pare că toată gîlceava care s-a iscat în familia lui B. Andrei are la bază una din aceste slăbiciuni şi că, de fapt, totul se va sfîrşi cu bine, dacă tînăra respectivă, zicem goi, se va muta la un cămin de nefami- liști sau va primi o garsonieră. AURELIA LOJINSCHI De vină-i „virsta critică ? 0)7 ° o i y£J o\jto © Uruve rAuAs fccrirvuuuzL