Cuvîntul Nou, iunie 1981 (Anul 14, nr. 2909-2934)
1981-06-29 / nr. 2933
PAG. 4 CUVÎNTUL NOU TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A FĂCUT ŞI VIZITĂ DE LUCRU LA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE DE LA TUNDULEA (Urmare din pag. 1) sentimente de stimă şi preţuire. La începutul vizitei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate de către specialiştii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini şi ai Institutului de cercetări, proiectări şi inginerie tehnologică pentru mecanizarea agriculturii două tipuri de semănători realizate la indicaţiile sale. Prima este o semănătoare de cereale, cu 48 de tuburi de introducere a seminţelor, asigurîndu-se astfel o mare densitate de plante la hectar; cea de-a doua este astfel concepută încît permite însămînţarea directă în mirişti — fără arături — a celei de-a doua culturi, destinată în principal, furajării animalelor. Secretarul general al partidului a indicat, să se studieze cu atenţie randamentul celor două tipuri de semănători, iar distanţa dintre tuburi să se stabilească în funcţie de soiul de cereale ce se cultivă, de destinaţia culturii şi de zona pedoclimatică. Se vizitează apoi lanuri de grîu, porumb, floarea-soarelui unde are loc o aprofundată dezbatere a problemelor referitoare la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în agricultură. Sunt prezentate, mai întîi, cele mai noi creaţii de linii de grîu de toamnă şi de primăvară, cu potenţial de producţie superior. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind tot ce s-a realizat pînă acum în această direcţie, a recomandat oamenilor de ştiinţă şi celorlalţi specialişti să persevereze în realizarea unor soiuri de grîu şi orz cu spicul mare, încărcat cu multe boabe, rezistente la cădere, cu calităţi nutritive superioare, asigurîndu-se, şi pe această cale, sporirea simţitoare a producţiei de grîu şi orz la hectar. Secretarul general al partidului a apreciat, de asemenea, preocuparea amelioratorilor de a obţine şi extinde în cultura mare soiuri de grîu productive, care se acomodează bine şi dau randament sporit în zonele cu pămînturi podzolice, sărace sau pe soluri nisipoase —destul de întinse în ţara noastră —, precum şi în acele părţi ale ţării unde cad multe ploi se menţine o temperatura mai scăzută. Următorul popas este facil la cîmpul pentru ameliorarea porumbului. Directorul institutului prezintă noii hibrizi aflaţi în studiu şi pregătiţi pentru a fi omologaţi. Se analizează stadiul de vegetaţie a plantelor pe o tarla în care specialiştii au asigurat, in condiţii de irigaţie, o densitate de 200.000 plante la hectar. Cultura este viguroasă, sănătoasă şi anunţă o producţie record la hectar. Alături, altă tarla, avînd o densitate de 150.000 plante la hectar. Prin intermediul acestei culturi, cu o asemenea densitate, specialiştii urmăresc să obţină şi ştiuleţi care, în stadiul de lapte-ceară, să fie recoltaţi odată cu restul culturii, asigurîndu-se prin aceasta o îmbunătăţire calitativă deosebit de importantă a acestui furaj. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu încurajează pe cultivatoriicercetători în aceste căutări lăudabile, indicîndu-le să asigure ca aceste încercări să devină practică obişnuită în unităţile mari cultivatoare de porumb pentru siloz. Pe celelalte tarlale prezentate secretarului general al partidului, cultivate în condiţii de irigaţie, se experimentează, de asemenea, soiuri noi şi productive de porumb pentru siloz, dar cu densităţi mai mici, fără a se situa însă sub 60.000 de plante la hectar. Toate aceste culturi urmează să asigure şi ştiuleţi. Şi în acest caz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca specialiştii de la Fundulea să stabilească densitatea optimă a plantelor de porumb pentru nutreţ care apoi să fie recomandată pentru cultura mare, ţinîndu-se seamă însă de condiţiile diferite de sol şi de climă existente în ţara noastră. Insolele de floarea-soarelui, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le vizitează în continuare, specialiştii prezintă mai multe soiuri din această apreciată plantă pentru ulei. Se precizează că institutul de la Fundulea cercetează şi experimentează de mai mulţi ani un număr de soiuri de floarea-soarelui, care, în stadiul final, ar trebui să se caracterizeze prin înălţime mică, producţie mare şi un conţinut ridicat de ulei în seminţe. Aceste calităţi sunt impuse atît de necesitatea de a se asigura în întrogime întreţinerea şi recoltarea cu mijloace mecanizate, cît şi de cerinţele mereu în creştere de consum ale populaţiei, de materii prime ale industriei prelucrătoare. Cele 50.000 de plante la hectar, cate s-au asigurat, în medie, pe terenurile experimentale de la Fundulea, buna întreţinere şi irigarea culturilor sunt condiţii care, aşa cum apreciază specialiştii, în condiţiile actuale ale dezvoltării agriculturii noastre socialiste, pot fi asigurate şi de unităţile mari cultivatoare de floarea-soarelui din ţară . Pe parcursul vizitei, secretarul general al partidului, a purtat, ca de fiecare dată, un dialog viu, fructuos cu oamenii de ştiinţă ai acestui important institut de cercetări agricole din ţară. In lumina programelor-directivă în domeniul cercetării ştiinţifice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se acţioneze cu perseverenţă în vederea creării de noi soiuri şi hibrizi mai productivi, să se stabilească tehnologii adecvate noilor cerinţe, să grăbească generalizarea în practică a rezultatelor cercetărilor şi experimentărilor, astfel incit şi cercetarea agricolă să răspundă tot mai bine marilor comandamente pe care noua etapă de dezvoltare a patriei noastre le ridică în faţa acestei ramuri de mare importanţă a economiei naţionale, cu rol direct şi deosebit de important în ridicarea nivelului de trai al poporului. Mulţumindu-i din inimă pentru noua sa vizită, pentru aprecierile făcute şi indicaţiile date, colectivul de specia-* lişti şi cercetători ai institutului l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, la fel ca şi pînă acum, îşi vor pune întreaga pricepere şi pasiune pentru a asigura soiuri de cereale şi plante tehnice de mare productivitate. (Urmare din Cas 1) prevederi legale, din păcate foarte des încălcate de vizitatori. Astfel în art. 1 al H.C.M. nr. 152/1975 se consideră infracţiune: a) aruncarea gunoaielor... pe diguri şi baraje, în canale şi bazine de acumulare, precum şi în zonele de protecţie ale acestora, stabilite prin normative; e) circulaţia pe diguri ori traversarea acestora cu autovehicule sau animale; h) tăierea arborilor, tufelor şi puieţilor din perdele de protecţie. Pentru cei care se comportă civilizat şi care, probabil, nu văd rostul acestor precizări, amintim că, in fiecare luni, deci după o zi de vîrf, doi paznici curăţă de murdării, timp de o jumătate de zi, împrejurimile lacului după cum nu vor crede, poate, că unii posesori de maşini au smuls stîlpii de susţinere ai barierelor care opreau accesul maşinilor în zonele interzise. Se cuvine să amintim şi pescarilor cîteva elemente de comportament printre care obligativitatea de a Civilizaţie şi etică pescărească plăti taxa zilnică cuvenită (20 de lei pentru membrii A.J.V.P.S. Covasna şi 50 de lei pentru membrii altor asociaţii) şi că, în caz contrar, pe lingă confiscarea echipamentului sportiv, vor fi sancţionaţi prin excluderea din asociaţie; le mai amintim că legea pescărească interzice pescuitul de noapte, ca şi depăşirea cantităţii ele 3 kg peşte prins, etica pescărească exclude , pescuitul cu viermuşi şi, îndeosebi, momirea locului cu viermuşi. Cerem deci tuturor vizitatorilor lacului, pescari sau simpli turişti, respectarea cu stricteţe a eticii pescăreşti, o comportare civilizată, astfel încît ieşirea la Reci să însemne pentru toţi o zi de reală odihnă — ne referim aici, de pildă, la necesitatea renunţării la a mai folosi bărcile cu motor! — pentru ca toţi aceşti pescari şi turişti să beneficieze aici de o zonă curată, liniştită, plăcută. ANUL XIV, Nr. 2933 întreţinerea coifurilor la Valea Crişului (Urmare din pag. 1) fi plivite pînă sîmbătă seara. In cîmp in zona Köves, se află în prezent 25—26 de oameni". Tovarăşa Imreh Gizella este de acord că plivitul cartofilor trebuie şi poate fi încheiat pînă în seara zilei de sîmbătă, dar susţine că mai sunt doar trei hectare neplivite. La faţa locului constatăm că galbenul compact domină o suprafaţă aflată undeva între 3 şi 15 hectare. Mari pete galbene se întind însă şi pe suprafeţele pe care lucrarea se consideră a fi încheiată. Şi acesta mi se pare lucrul cel mai grav. Ce facem acum ? O luăm de la început? Am numărat, în lanurile de cartofi din zona Köves, 15 oameni. „Ceilalţi trebuie să vină, ne spune tovarăşa Imreh Gizella. Aseară au fost chemaţi la consiliul popular şi li s-a atras atenţia. Sunt în jur de 40 de familii care nu şi-au respectat obligaţia de a plivi suprafaţa ce le-a fost repartizată". Cu sfecla treburile merg mai bine. Culturi bine îngrijite, prăşite, rărite, după toate regulile. 20 de oameni mai lucrează încă la prăşiţa a treia. F, vorba doar de 2—3 hectare din cele 115, care au fost însămînţate cu sfeclă. După ploile din ultima vreme a răsărit şi cicoarea. La Calnic a început prăşitul mecanic, iar luni va începe şi prăşitul manual. Treabă de o zi pentru fiecare familie, căreia i-au fost repartizate cei 15 ani de cicoare. Au fost recoltate 20 de hectare de trifoi.Pînă joi seara 75 de tone de trifoi şi 20 tone de fin au fost depozitate. Mai trebuie cosit şi uscat final de pe 176 de hectare. Zilnic se cosesc şi se usucă 30— 40 de tone. La transport sunt folosite 12 atelaje şi 8 remorci. Din prima coasă se scontează pe 600—650 tone. Fîneţele montane mai pot încă aştepta. A început lucrarea de combatere a gindacului din Colorado și tratamentul de prevenire a bolilor. Lucrarea se desfășoară mecanizat, într-un ritm bun. Ce facem însă cu plivitul? Cele... 3—15 hectare, admitem că pot fi terminate în 2 zile, dar ce se întîmplă cu cele care au fost raportate ca încheiata? Petele galbene sunt prea multe şi prea mari. Şi de-ar fi doar răpită. * Discutăm telefonic cu tovarăşa Imreh Elisabeta, secretara Comitetului comunal de partid Valea Crişului, care ne spune: ,,Conducerea C.A.P. nu a împărţit suprafeţele de cartofi în mod echitabil, pe familii. Sunt şi femei casnice şi mulţi navetişti care nu pot veni la cîmp din motive obiective. Conducerea C.A.P. nu se ocupă suficient de problemele agriculturii, ale campaniei. Noi nu putem face totul. Am discutat cu oamenii, dar mulţi au, intr-adevăr, probleme. Area voinţă am constatat doar la Mihály József şi László András. Eu doresc să apară in ziar adevărul". Ne raliem intru totul dorinţei tovarăşei Imreh Elisabeta. Organizarea încă nu a atins un nivel care permite derularea ritmică a sarcinilor (Urmare din pag 1) lor refolosibile. E adevărat, in unele secţii s-a făcut cite ceva — la „Scule de filetat" au fost reutilizate capetele de bare din oţel —, prea puţin însă în comparaţie cu ceea ce se putea face. Lipsa unor materiale, dublată de un oarecare deficit de forţă de muncă, în speţă muncitori calificaţi, şi-a pus amprenta şi asupra utilizării capacităţilor de producţie. Datorită neprogramării, s-au pierdut 530 de mii ore maşină, indicele de utilizare a timpului de lucru la maşinile unelte de bază — 78,9 la sută — fiind cu mai bine de 6 procente sub sarcina minimă. I.M.A.S.A. produce la această oră o gamă largă de sortimente care include, intre altele, cutiile de viteze, de distribuţie şi prizele de putere, destinate echipării autovehiculelor, tarozii, filierele, sculele speciale, confecţiile metalice . .. Multe din aceste produse s-au făcut cunoscute in întreaga ţară, sunt solicitate de un număr mare de beneficiari. Era normal, deci, să se treacă la producerea lor in cantităţi sporite. Creşterea volumului fabricaţiei nu se face însă, nu trebuie să se facă, în detrimentul calităţii. Sunt produse la care încă se stă foarte prost la acest capitol, cele mai multe probleme ridicîndu-le cutiile de viteze şi de distribuţie, înmulţindu-se tipurile de autovehicule, lărgindu-se considerabil aria livrărilor, aceste agregate sunt acum foarte diversificate, atît în ce priveşte construcţia, cît şi gradul de rezistenţă în condiţii climaterice şi de relief diferite. Aceasta nu explică insă în nici un caz rebuturile care ies de pe banda de montaj. Numai în primele cinci luni ale anului au trebuit remaniate peste 1 300 cutii de viteze şi 160 cutii de distribuţie, ca să nu mai spunem că unele dintre subansamblele livrate, datorită defecţiunilor, sunt readuse în întreprindere. Evident, se cheltuie inutil cu transportul, sunt necesare operaţii suplimentare, care costă, se pierde timp... In concluzie, pentru recuperarea restanţelor acumulate, pentru realizarea volumului şi calităţii producţiei anului 1981 e nevoie de mai multă preocupare în vederea înlăturării deficienţelor, îmbunătăţirii muncii în fiecare compartiment, eficientizării întregii activități. Familia Dr. Coveşan Ioan, anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, Angela Dimboiu. înhumarea va avea loc în ziua de 30 iunie 1981, ora 17, în cimitirul ortodox Sfîntu Gheorghe. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Sfîntu Gheorghe, strada Presei nr 8/A, cod 4000, telefoane: secretariat 113 88, corespondenţi, probleme cetăţeneşti: 111 90, interior 163. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul : Tipografia Sfintu Gheorghe.