Cuvîntul Nou, iunie 1981 (Anul 14, nr. 2909-2934)

1981-06-29 / nr. 2933

PAG. 4 CUVÎNTUL NOU TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A FĂCUT ŞI VIZITĂ DE LUCRU LA INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE DE LA TUNDULEA (Urmare din pag. 1) sentimente de stimă şi preţui­re. La începutul vizitei, tova­răşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate de către specialiştii Ministerului Indus­triei Construcţiilor de Maşini şi ai Institutului de cercetări, proiectări şi inginerie tehno­logică pentru mecanizarea a­­griculturii două tipuri de se­mănători realizate la indica­ţiile sale. Prima este o semă­nătoare de cereale, cu 48 de tuburi de introducere a se­minţelor, asigurîndu-se astfel o mare densitate de plante la hectar; cea de-a doua este ast­fel concepută încît permite însămînţarea directă în mi­rişti — fără arături — a ce­lei de-a doua culturi, destina­tă în principal, furajării ani­malelor. Secretarul general al parti­dului a indicat, să se studieze cu atenţie randamentul celor două tipuri de semănători, iar distanţa dintre tuburi să se stabilească în funcţie de soiul de cereale ce se cultivă, de destinaţia culturii şi de zo­na pedoclimatică. Se vizitează apoi lanuri de grîu, porumb, floarea-soare­­lui unde are loc o aprofunda­tă dezbatere a problemelor referitoare la dezvoltarea cer­cetării ştiinţifice în agricul­tură. Sunt prezentate, mai întîi, cele mai noi creaţii de linii de grîu de toamnă şi de pri­măvară, cu potenţial de pro­ducţie superior. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind tot ce s-a realizat pînă acum în această direc­ţie, a recomandat oamenilor de ştiinţă şi celorlalţi specia­lişti să persevereze în reali­zarea unor soiuri de grîu şi orz cu spicul mare, încărcat cu multe boabe, rezistente la cădere, cu calităţi nutritive superioare, asigurîndu-se, şi pe această cale, sporirea sim­ţitoare a producţiei de grîu şi orz la hectar. Secretarul ge­neral al partidului a apre­ciat, de asemenea, preocupa­rea amelioratorilor de a obţi­ne şi extinde în cultura mare soiuri de grîu productive, ca­re se acomodează bine şi dau randament sporit în zonele cu pămînturi podzolice, sărace sau pe soluri nisipoase —des­tul de întinse în ţara noastră —, precum şi în acele părţi ale ţării unde cad multe ploi se menţine o temperatura mai scăzută. Următorul popas este faci­l la cîmpul pentru ameliorarea porumbului. Directorul insti­tutului prezintă noii hibrizi a­­flaţi în studiu şi pregătiţi pentru a fi omologaţi. Se a­­nalizează stadiul de vegetaţie a plantelor pe o tarla în care specialiştii au asigurat, in condiţii de irigaţie, o densi­tate de 200.000 plante la hec­tar. Cultura este viguroasă, sănătoasă şi anunţă o produc­ţie record la hectar. Alături, altă tarla, avînd o densitate de 150.000 plante la hectar. Prin intermediul acestei cul­turi, cu o asemenea densita­te, specialiştii urmăresc să ob­ţină şi ştiuleţi care, în stadiul de lapte-ceară, să fie recol­taţi odată cu restul culturii, asigurîndu-se prin aceasta o îmbunătăţire calitativă deose­bit de importantă a acestui furaj. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu încurajează pe cultivatorii­­cercetători în aceste căutări lăudabile, indicîndu-le să asi­gure ca aceste încercări să devină practică obişnuită în unităţile mari cultivatoare de porumb pentru siloz. Pe celelalte tarlale prezen­tate secretarului general al partidului, cultivate în condi­ţii de irigaţie, se experimen­tează, de asemenea, soiuri noi şi productive de porumb pen­tru siloz, dar cu densităţi mai mici, fără a se situa însă sub 60.000 de plante la hectar. Toate aceste culturi urmează să asigure şi ştiuleţi. Şi în acest caz, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă ca specialiştii de la Fundulea să stabilească densitatea op­timă a plantelor de porumb pentru nutreţ care apoi să fie recomandată pentru cultura mare, ţinîndu-se seamă însă de condiţiile diferite de sol şi de climă existente în ţara noas­tră. In­solele de floarea-soare­­lui, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le vizitează în con­tinuare, specialiştii prezintă mai multe soiuri din această apreciată plantă pentru ulei. Se precizează că institutul de la Fundulea cercetează şi ex­perimentează de mai mulţi ani un număr de soiuri de floarea-soarelui, care, în sta­diul final, ar trebui să se ca­racterizeze prin înălţime mi­că, producţie mare şi un con­ţinut ridicat de ulei în semin­ţe. Aceste calităţi sunt impu­se atît de necesitatea de a se asigura în întrogime întreţi­nerea şi recoltarea cu mijloa­ce mecanizate, cît şi de ce­rinţele mereu în creştere de consum ale populaţiei, de ma­terii prime ale industriei pre­lucrătoare. Cele 50.000 de plante la hectar, cate s-au a­­sigurat, în medie, pe terenu­rile experimentale de la Fun­dulea, buna întreţinere şi iri­garea culturilor sunt condiţii care, aşa cum apreciază spe­cialiştii, în condiţiile actuale ale dezvoltării agriculturii noastre socialiste, pot fi asi­gurate şi de unităţile mari cul­tivatoare de floarea-soarelui din ţară . Pe parcursul vizitei, secre­tarul general al partidului, a­ purtat, ca de fiecare dată, un dialog viu, fructuos cu oame­nii de ştiinţă ai acestui impor­tant institut de cercetări agri­cole din ţară. In lumina pro­­gramelor-directivă în dome­niul cercetării ştiinţifice, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se acţioneze cu per­severenţă în vederea creării de noi soiuri şi hibrizi mai productivi, să se stabilească tehnologii adecvate noilor ce­rinţe, să grăbească generaliza­rea în practică a rezultatelor cercetărilor şi experimentări­lor, astfel incit şi cercetarea agricolă să răspundă tot mai bine marilor comandamente pe care noua etapă de dezvol­tare a patriei noastre le ridi­că în faţa acestei ramuri de mare importanţă a economiei naţionale, cu rol direct şi deo­sebit de important în ridica­rea nivelului de trai al po­porului. Mulţumindu-i din inimă pentru noua sa vizită, pentru aprecierile făcute şi indicaţii­le date, colectivul de specia-* lişti şi cercetători ai institu­tului l-au asigurat pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu că, la fel ca şi pînă acum, îşi vor pune întreaga pricepere şi pa­siune pentru a asigura soiuri de cereale şi plante tehnice de mare productivitate. (Urmare din Cas 1­) prevederi legale, din păcate foarte des încălcate de vi­zitatori. Astfel în art. 1 al H.C.M. nr. 152/1975 se con­sideră infracţiune: a) arun­carea gunoaielor... pe di­guri şi baraje, în canale şi bazine de acumulare, pre­cum şi în zonele de protec­ţie ale acestora, stabilite prin normative; e) circula­ţia pe diguri ori traversarea acestora cu autovehicule sau animale; h) tăierea ar­borilor, tufelor şi puieţilor din perdele de protecţie. Pentru cei care se compor­tă civilizat şi care, proba­bil, nu văd rostul acestor precizări, amintim că, in fiecare luni, deci după o zi de vîrf, doi paznici cu­răţă de murdării, timp de o jumătate de zi, împrejuri­mile lacului­ după cum nu vor crede, poate, că unii posesori de maşini au smuls stîlpii de susţinere ai ba­rierelor care opreau­ accesul maşinilor în zonele inter­zise. Se cuvine să amintim şi pescarilor cîteva elemente de comportament printre care obligativitatea de a Civilizaţie şi etică pescărească plăti taxa zilnică cuvenită (20 de lei pentru membrii A.J.V.P.S. Covasna şi 50 de lei pentru membrii altor asociaţii) şi că, în caz con­trar, pe lingă confiscarea e­­chipamentului sportiv, vor fi sancţionaţi prin exclude­rea din asociaţie; le mai amintim că legea pescă­rească interzice pescuitul de noapte, ca şi depăşirea cantităţii ele 3 kg peşte prins, etica pescărească ex­clude , pescuitul cu viermuşi şi, îndeosebi, momirea lo­cului cu viermuşi. Cerem deci tuturor vizi­tatorilor lacului, pescari sau simpli turişti, respecta­rea cu stricteţe a eticii pes­căreşti, o comportare civi­lizată, astfel încît ieşirea la Reci să însemne pentru toţi o zi de reală odihnă — ne referim aici, de pildă, la necesitatea renunţării la a mai folosi bărcile cu mo­tor! — pentru ca toţi aceşti pescari şi turişti să benefi­cieze aici de o zonă curată, liniştită, plăcută. ANUL XIV, Nr. 2933 întreţinerea coifurilor la Valea Crişului (Urmare din pag. 1) fi plivite pînă sîmbătă seara. In cîmp in zona Köves, se a­­flă în prezent 25—26 de oa­meni". Tovarăşa Imreh Gizella este de acord că plivitul carto­filor trebuie şi poate fi înche­iat pînă în seara zilei de sîm­bătă, dar susţine că mai sunt doar trei hectare neplivite. La faţa locului constatăm că galbenul compact domină o suprafaţă aflată undeva în­tre 3 şi 15 hectare. Mari pete galbene se întind însă şi pe suprafeţele pe care lucrarea se consideră a fi încheiată. Şi acesta mi se pare lucrul cel mai grav. Ce facem acum ? O luăm de la început? Am numărat, în lanurile de cartofi din zona Köves, 15 oameni. „Ceilalţi trebuie să vină, ne spune tovarăşa Im­­reh Gizella. Aseară au fost chemaţi la consiliul popular şi li s-a atras atenţia. Sunt în jur de 40 de familii care nu şi-au respectat obligaţia de a plivi suprafaţa ce le-a fost reparti­zată". Cu sfecla treburile merg mai bine. Culturi bine îngrijite, prăşite, rărite, după toate re­­gulile. 20 de oameni mai lu­crează încă la prăşi­ţa a treia. F, vorba doar de 2—3 hectare din cele 115, care au fost în­­sămînţate cu sfeclă. După ploile din ultima vre­me a răsărit şi cicoarea. La Calnic a început prăşitul me­canic, iar luni va începe şi prăşitul manual. Treabă de o zi pentru fiecare familie, că­reia i-au fost repartizate cei 15 ani de cicoare. Au fost recoltate 20 de hectare de trifoi.Pînă joi sea­ra 75 de tone de trifoi şi 20 tone de fin au fost depozitate. Mai trebuie cosit şi uscat fi­nal de pe 176 de hectare. Zil­nic se cosesc şi se usucă 30— 40 de tone. La transport sunt folosite 12 atelaje şi 8 remorci. Din prima coasă se scontează pe 600—650 tone. Fîneţele montane mai pot încă aştep­ta. A început lucrarea de com­batere a gindacului din Colo­rado și­ tratamentul de preve­nire a bolilor. Lucrarea se des­fășoară mecanizat, într-un ritm bun. Ce facem însă cu plivitul? Cele... 3—15 hectare, admitem că pot fi terminate în 2 zile, dar ce se întîmplă cu cele care au fost raportate ca încheiata? Petele galbene sunt prea mul­te şi prea mari. Şi de-ar fi doar răpită. * Discutăm telefonic cu tova­răşa Imreh Elisabeta, secreta­ra Comitetului comunal de partid Valea Crişului, care ne spune: ,,Conducerea C.A.P. nu a împărţit suprafeţele de car­tofi în mod echitabil, pe fami­lii. Sunt şi femei casnice şi mulţi navetişti care nu pot veni la cîmp din motive obiective. Conducerea C.A.P. nu se ocu­pă suficient de problemele agriculturii, ale campaniei. Noi nu putem face totul. Am discutat cu oamenii, dar mulţi au, intr-adevăr, probleme. Area voinţă am constatat doar la Mihály József şi László An­drás. Eu doresc să apară in ziar adevărul". Ne raliem intru totul dorin­ţei tovarăşei Imreh Elisabeta. Organizarea încă nu a atins un nivel care permite derularea ritmică a sarcinilor (Urmare din pag 1) lor refolosibile. E adevărat, in unele secţii s-a făcut cite ceva — la „Scule de filetat" au fost reutilizate capetele de bare din oţel —, prea puţin însă în com­paraţie cu ceea ce se putea face. Lipsa unor materiale, du­blată de un oarecare deficit de forţă de muncă, în speţă mun­citori calificaţi, şi-a pus am­prenta şi asupra utilizării capa­cităţilor de producţie. Datorită neprogramării, s-au pierdut 530 de mii ore­ maşină, indicele de utilizare a timpului de lucru la maşinile unelte de bază — 78,9 la sută — fiind cu mai bine de 6 procente sub sarcina minimă. I.M.A.S.A. produce la aceas­tă oră o gamă largă de sorti­mente care include, intre alte­le, cutiile de viteze, de distri­buţie şi prizele de putere, des­tinate echipării autovehiculelor, tarozii, filierele, sculele specia­le, confecţiile metalice . .. Mul­te din aceste produse s-au fă­cut cunoscute in întreaga ţară, sunt solicitate de un număr mare de beneficiari. Era normal, deci, să se treacă la producerea lor in cantităţi sporite. Creşterea volumului fabricaţiei nu se face însă, nu trebuie să se facă, în detrimentul calităţii. Sunt pro­duse la care încă se stă foarte prost la acest capitol, cele mai multe probleme ridicîndu-le cu­tiile de viteze şi de distribuţie, înmulţindu-se tipurile de auto­vehicule, lărgindu-se considera­bil aria livrărilor, aceste agre­gate sunt acum foarte diversi­ficate, atît în ce priveşte con­strucţia, cît şi gradul de rezisten­ţă în condiţii climaterice şi de relief diferite. Aceasta nu ex­plică insă în nici un caz rebu­turile care ies de pe banda de montaj. Numai în primele cinci luni ale anului au trebuit re­maniate peste 1 300 cutii de viteze şi 160 cutii de distribuţie, ca să nu mai spunem că unele dintre subansamblele livrate, datorită defecţiunilor, sunt re­aduse în întreprindere. Evident, se cheltuie inutil cu transportul, sunt necesare operaţii suplimen­tare, care costă, se pierde timp... In concluzie, pentru recupera­rea restanţelor acumulate, pen­tru realizarea volumului şi ca­lităţii producţiei anului 1981 e nevoie de mai multă preocupa­re în vederea înlăturării defi­cienţelor, îmbunătăţirii muncii în fiecare compartiment, eficienti­­zării întregii activități. Familia Dr. Coveşan Ioan, anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a scum­pei noastre mame, Angela Dimboiu. înhumarea va avea loc în ziua de 30 iunie 1981, ora 17, în cimitirul ortodox Sfîntu Gheorghe. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Sfîntu Gheorghe, strada Presei nr 8/A, cod 4000, telefoane: secretariat 1­13 88, corespondenţi, probleme cetăţeneşti: 111 90, interior 163. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii. Tiparul : Tipografia Sfintu Gheorghe.

Next