Cuvîntul Nou, august 1982 (Anul 15, nr. 3273-3297)

1982-08-02 / nr. 3273

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XV, crt. 3273, LUNI, 2 AUGUST, 1982 4 PAGINI, 50 SÂNI Prioritar — obiectivele cu termen în acest an!­ 9 Planul de investiţii pe 1982 reprezi­ntă 18,0 la sută la total şi 20 la sută la con­­strucţii-montaj din planul cincinal 1981—1985 # Semestrului II îi revine un plan care reprezintă 53,9 la sută la total şi, respectiv, 57,6 la sută la­ construcţii-montaj din planul anual . In semestrul II­ constructorii şi beneficiarii au 9 obiective prioritare de pus în funcţiune . Printre capacităţile cu termen în acest semestru sunt cele 116 planificate şi alte 10 restante din primul fi Tpt acum trebuie pregătite condiţiile de finanţare a celor 29 de obiective cu sarcină de începere în acest an # Pregătirea frontului de iarnă 9 Atingerea parametrilor aprobaţi la capacităţi­le puse în funcţiune. Anul acesta este o etapă hotărîto­are în realizarea programului de investiţii, atît din punctul de vedere al ponderii pe care o de­ţine în total cincinal — 18,6 la sută la total şi 20 la sută la construcţii-montaj — cît şi din punct de vedere al asigurării în termenul planificat al capacităţilor pentru care a fost prevăzută, şi deci prinsă în balanţele mate­riale, producţia industrială pentru ultimii ani ai cincinalului. Cu toate că pe total judeţ în primul semestru planul la construcţii-montaj a fost realizat şi chiar uşor depăşit, iar la to­tal a rămas sub plan, o ser­ie de 10 capacităţi nu au fost puse încă în funcţiune. Acest lucru presupune o amplă mobilizare a forţelor constructorilor şi beneficiarilor la întreprinderea de maşini-agregat şi suban­­samble auto, întreprinderea avicolă de stat din Sfintu Gheorghe, S.C.P.C.P- Leţ, Ferma de vaci Brăduţ. ■Luna iulie NU a fost la nivelul exigenţe­lor. Planul nu a fost realizat nici valoric şi nici fizic. Astfel, avînd în vedere că planul pe semestrul doi este superior celui din pri­mul şi că la cele 116 capacităţi planificate pentru această perioadă se mai adaugă şi cele 10 restante trebuie ca fiecare comanda­ment de investiţii să mobilizeze toate forţe­le, să ia măsuri de organizare a forţelor pe şantiere şi asiguînd frontul de montaj să­ se treacă la montarea utilajelor. In acelaşi timp, trebuie avute în vedere cele nouă capacităţi prioritare, în realizarea şi punerea lor în funcţiune, pentru a s­e asi­gura întocmai programul de producţie în a­­nul viitor. Concomitent cu aceasta este ne­cesar să fie asigurate pînă cel tîrziu la 15 august condiţiile legale admiterii la­ finanţa­re a celor 29 de obiective prevăzute să în­ceapă în acest an­ Concomitent cu realizarea obiectivelor in­dustriale o atenţie deosebită trebuie acordată construcţiei de locuinţe, atît pentru finaliza­rea celor prevăzute pe acest an, cît şi pregă­tirea fondului de iarnă. Trebuie ca în peri­oada de vară să fie executate acele lucrări care pe timpul friguros necesită cheltuieli suplimentare şi, îndeosebi, consum de com­bustibili şi energie pentru încălzire. In două mari unităţi industriale din judeţ sunt necesare măsuri mai ferme pentru a a­­sigura atingerea parametrilor aprobaţi la ,,Instalaţia de brichetare a lignitului“ de la întreprinderea minieră Căpeni de la Baraolt şi la „Completări la profilul de fabricaţie la I P.L. Covasna — fabrica de mobilă din pa­nouri texturatee — aparţinând Combinatului de prelucrare a lemnului din Sfintu Gheor­ghe. PREDA NIŢA Se lucrează intens la extinderea zonei de forare in zona Ghelinţa. Foto: KOVÁCS LÁSZLÓ * R . Se pare că situaţia căminelor de nefamilişti rămine o problemă mereu nerezolvată, mereu ac­tuală, oricind pasibilă de formulări critice. Aceas­ta ar fi, inversând oarecum logica unei anche­te, concluzia care se desprinde în ur­ma raidului pe care l-am întreprins săptămîna trecută la căminele de nefamilişti apar­ţinând întreprinderii de maşini-agregat şi suban­­samble auto Sfintu Gheorghe. „Martor“ al acestei investigaţii ne-a fost tovarăşa Codruţa Burete, se­­cretar-adjunct al comitetului U.T.C. din­ întreprin­dere. Acestea fiind zise, să derulăm „filmul” con­statărilor. Pe strada Pescarilor, unde se află unul dintre căminele întreprinderii, prima impresie a dezordi­nii începe chiar din exteriorul clădirii: cîteva zeci de grilaje aşteaptă de multişor să fie montate­ Contrastul este accentuat de existenţa unor ronduri de flori cît se poate de îngrijite, împrejmuite, afla-« te în faţa celorlalte cămine, ale LA.M.E. şi C.P.L. Odată intraţi în cămin, suprizele se ţin: lanţ. To­varăşa Ana Lupean, administratoarea căminului, ne spune că lucrările de reparaţii interioare, exe­cutate de I.J.G.C.L., au fost începute prin decembrie, iar în şase ..luni s-a reuşit .iperformanţa“ termină­rii celor trei nivele superioare. De două luni însă, constructorii au lăsat baltă lucrarea. Baltă la pro­priu şi la figurat, deoarece in multe locuri, datori­tă defecţiunilor de la instalaţiile sanitare, apa s-a adunat prin băi, a readus la suprafaţă igrasia. Aşa se face că, practic, zugrăvitul ar putea reîncepe şi acolo unde s-a terminat doar de cîteva luni. Iată unde duce neglijenţa: în loc să se repare mai întîi instalaţiile sanitare, s-a început cu zugrăvitul. ANCHETĂ PRIN CĂMINELE DE NEFAMILIŞTI Lanţul dezinteresului :­ ­ Trecem apoi prin cîteva camere. Chiar dacă este un cămin pentru băieţi, nu ne-am fi aşteptat să găsim atîta dezordine, atita dezinteres al acestor tineri faţă de aspectele igienei. Nu mai are rost să lungim vorba înşiruind toate aspectele constatate, ar fi o listă mult prea lungă. De parcă cele expuse pînă acum n-ar fi fost de ajuns, ne sunt prezentate cîteva cazuri de tineri pentru­ care noţiunea de con­vieţuire într-o colectivitate n-are — se pare — nici un sens- Viorel Costea, Aurel Munteanu, Biró Ar­­c­adiu, Borbély Ioan sínt exemplele cele mai tipice ale celor ce confundă căminul cu un restaurant unde sínt permise, pe lingă consumul băuturilor al­coolice, tulburarea liniștii, injuriile, bătăile, mur­dăria­ * Din strada Pescarilor mergem pe strada Váradi József, nr. 80, unde se găseşte un alt cămin al I.M. A.S.A. însoţiţi de administratoarea Silvia Andrei vizităm şi­ aici cîteva apartamente. Chiar dacă u­­nele camere sunt, de bine, de râu, ceva ar fi cu­rate (nu insă cum ar trebui, mai ales la fete), sta­rea jalnică în care se găsesc bucătăriile pot indig­na pe oricine. Reşouri aruncate de-a valma, gră­mezile de resturi menajere, sticle şi borcane arun­cate pe unde se nimereşte, toate oferă un tablou jalnic. Fiind atenţionaţi de nenumărate ori să păs­treze ordinea, tinerii promit de fiecare dată, însă, tot ele atîtea ori îşi­„uită“ promisiunea­­­Plinind punct primei părţi a anchetei, promitem să revenim pe tema căminelor de nefamilişti, a­­bordînd un alt aspect al problemei: cum se preo­cupă organizaţiile de­ tineret pentru educarea aces­tor tineri, ce au încercat să facă spre a curma ac­tuala stare de lucruri. G. FLORESCU c REALIZAREA EFECTIVELOR DE MNIME Este cunoscut că, alături de continua creştere a producţiei vegetale şi animale, una din sarcinile majore care au stat şi stau în faţa conducerilor unităţilor agricole este şi a­­ceea a realizării efectivelor de animale — condiţie esenţială pentru dezvoltarea permanen­tă a sectoarelor zootehnice ale fiecărei unităţi. La nive­lul judeţului, de pildă, la sfîrşitul primului semestru al acestui an (la bovine) se în­registra o­ nerealizare de cî­­teva sute de capete, restanţele înregistrîndu-se la Trustul I.A.S. In cooperativele agrico­le de producţie, în aceeaşi pe­rioadă se semnalează o uşoa­ră depăşire (la total efective) şi un minus la efectivele mat­că, cele mai mari rănit nori în urmă existând în C.U.A.S.C. Sfintu Gheorghe şi Bodoc. Cauzele principale care au dus la această situaţie fiind indicele ridicat de mortalitate şi sacrificările de necesitate. Dintre unităţile care nu şi-au realizat efectivele planificate menţionăm cîteva — cu res­tanţe mai mari — şi anume: cooperativele agricole de pro­ducţie din Vîrghiş, Zăbala, O­­zun, Cernat şi Poian. Menţio­năm că efectivele planificate ar fi fost realizate dacă mor­talitatea și sacrificările de necesitate s-ar fi in­cadrat în limitele normale. Spunem a­­ceasta intrucît, în primul se­mestru, numai în cooperative­le agricole de producţie au murit sau au fost sacrificate din necesitate 2.085 bovine, din care 845 viţei de 6 luni. Menţionăm, de asemenea, că în unele unităţi (C.A.P­­Băţanii Mari şi C.A.P. Aita Seacă) datorită preocupărilor atente şi responsabile ale con­ducerilor unităţilor şi ale spe­cialiştilor, mortalităţile, ca şi sacrificările de necesitate au fost foarte reduse. La obţine­rea acestor rezultate au dus, cum era şi firesc, atît furaja­rea corespunzătoare, cît şi în­grijirea atentă şi asistenţa sa­­nitar-veterinară, acordate ani­malelor. Dată fiind importanţa reali­zării efectivelor de animale în fiecare unitate agricolă este necesar ca în continuare să se ia măsuri ferme pentru reducerea mortalităţii şi a sacrificărilor de necesitate. A­­ceasta se poate realiza, în primul rînd, pri­ntr-o furajare corespunzătoare a animalelor, condiţia esenţială fiind recol­tarea şi depozitarea la timp şi în cele mai bune condiţii a furajelor. O altă cale de reducere a mortalităţii şi sacrificărilor de necesitate este acordarea unei atente asistenţe sanitar-vete­­rinare, locul de muncă al şe­filor de fermă şi al med­ici­lor veterinari trebuind să-l consti­tuie taberele de vară. Menţionăm, de asemenea, că, întrucât indicele de morta­litate la viţei este destul de ridicat, conducerile unităţilor agricole trebuie să ia de ur­genţă măsuri pentru crearea unor condiţii de microclimat corespunzătoare pentru viţei, pentru supravegherea atentă a acestora- MIHAI MOLDOVEANU In fruntea întrecerii In aceste zile, cînd în­tregul popor se pregăteşte să întîmpine marea sărbă­toare naţiona­lă de la 23 Au­gust, cu rezul­tate de presti­giu in muncă, îşi înscriu par­ticiparea ş­i harnicii me­canizatori din cadrul Între­prinderii jude­ţene de gospo­dărire a apelor, unitate distin­să cu diploma de fruntaşă pe ţară. După cum ne informează colabo­ratoarea noastră, inginera Maria Stoica, şefa resortu­lui întreţinere şi exploata­re, sunt în curs de execu­ţie două mari lucrări de regularizare şi îndiguire pe rîul Olt (Sinpetru — Racoş şi pîrîul Dobîr­­lău) pentru ca­re au fost alo­cate 16,5 mili­oane lei. Prin buna organizare a muncii, prin e­­xecutarea unor lucrări de bu­nă călita­­t­e, mecani­zatorii Florea Văduva, Iuliu Bart­a, Ale­xandru Mocanu, Pavel A­­petrei, se situează în frun­tea întrecerii socialiste. (A­L.) IN ACEST NUMĂR: 9 CURIER MEDICAL , SEMNALE DE RECIePȚIONAT 9 REBUS (In pag. a 4-a) 9 SPORT (In pag. 2­3)

Next