Cuvîntul Nou, septembrie 1983 (Anul 16, nr. 3608-3633)
1983-09-15 / nr. 3620
ANUL XVI, Nr. 3620 lic plina şi unanimă aprobare a măsurilor adoptate de Comitetul Politic Decutiv al C.C. al P.C.R. ,DE MUNCA NOASTRĂ DEPINDE BUNĂSTAREA NOASTRĂ" De munca noastră depinde bunăstarea noastră — iată un adevăr puternic reliefat încă o dată prin prevederile Decretului privind majorarea retribuţiei personalului muncitor, începind cu luna septembrie a acestui an Şi pe bună dreptate, nu toţi cere, nu poţi pretinde stotului majorări ,de retribuţie fără să dai nimic în schimb, iar ceea ce trebuie să dăm noi, cu toţii, în schimb, esti munca noastră exprimată în produse mai multe, de calitate superioară, competitive. Referindu-mă concret, la situaţia nouă, a petroliştilor, care beneficiem, datorită dificultăţilor reare le comportă specificul muncii noastre prime primit de această majorare, trebuie să remarc că răspunsul colectivului nostru la recenta majorare este unirea tuturor eforturilor, a inteligenţei creatoare pentru creşterea continuă a productivităţii muncii, pentru găsirea unor soluţii tehnice care să ducă la creşterea substanţială a producţiei de ţiţei, sarcină de cea mai mare importanţă pe care secretarul general al pa-Udului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pus-o în faţa petroliştilor din întreaga ţară. Se cuvine amintit şi faptul că actualul decret prevede o cointeresare mai puternică a personalului muncitor in a lucra mai mult şi mai bine, întrunit partea variabilă din retribuţie a crescut faţă de trecutele majorări, ceea ce înseamnă că se pune un acenet mai mare pe munca, pe eforturile fiecăruia, pe rezultatele muncii fiecărui om. Lucrînd mai bine, mai mult, ciştigăm, aşadar, mai mult. Aş dori, să mulţumesc în numele tuturor tovarăşilor mei, partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pentru grija permanentă pe care o manifestă faţă de clasa noastră muncitoare, cu deosebire faţă de cei ce muncesc în condiţii grele, cumsîntem noi, petrolişti, îl asigurăm, totodată, pe iubitul nostru conducător, că vom şti să muncim, să trăim şi să luptăm în spirit revoluţionar pentru a răspunde prin fapte de muncă grijii şi aprecierii pe care ne-o arată, pentru a înălţa România pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. IOAN I AMANOI, sendor-șef. Schela de Forăj Ghelința Un nou an şcolar - o nouă treaptă in ridicarea calităţii invătămintului covasnean (Urmare din pag . Deschiderea noului an de învăţămînt în judeţul Investia are loc în condiţiile existenţei unei reţele şcolare moderne, diversificate care asigură tineretului posibilităţi nelimitate de instruire şi educaţie. Beneficiind astăzi de peste 1.300 săli de clasă, 63 laboratoare, ateliere, cabinete, peste 3.000 locuri în internate în care îşi desfăşoară activitatea aproape 3.000 cadre didactice şi zeci de mii de elevi, şcoala covăsneană, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de tineret şi copii, trebuie să militeze, în continuare, pentru îmbunătăţirea conţinutului procesului Instructiv - educativ, pentru pregătirea multilaterală a tineretului. Concomitent, va trebui accentuat caracterul practic-aplicativ al instruirii, acordînd o atenţie sporită pregătirii tinerilor pentru cît mai buna însuşire a unei meserii, devenind astfel, odată cu absolvirea şcolii, buni specialişti necesari ramurilor de bază ale economiei judeţului, întreaga activitate de modelare a omului de tip nou va trebui să devină un punct de referinţă în cadrul fiecărei colectivităţi şcolare, cadrele didactice având datoria de a forma din elevii de astăzi tinerii revoluţionari de mâine. „Să împletim educarea generală — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cu spiritul patriotic, al dragostei faţă de trecutul glorios de luptă a! poporului nostru, care in cele mai grele timpuri a ştiut să înfrîngă orice greutăţi, să-şi asture existenţa, dezvoltarea economică şi socială, formarea statului naţional, trecerea la făurirea socialismului şi să înainteze ferm spre comunism1. In acest context, fiecare lecţie — indiferent de disciplină —, fiecare activitate organizată în unităţile de învăţămînt trebuie să devină adevârate şcoli ale educaţieipatriotice, ale sădirii dragostei faţă de patrie, partid şi popor, faţă de cuceririle cu adevărat revoluţionare obţinute de naţiunea noastră îndeosebi înultimii 18 ani ai istoriei sale. Cunoscând toate aceste sarcini, beneficiind de condiţii optime pentru a-şi desfăşura activitatea, suntem convinşi, că şioala covăsneană îşi va îndeplini la înalte cote de exigență menirea, va ridica calitatea întregului proces instructiv-educativ. Ipresec liste I (Urmare din pag 1) care acţiona în oraşul lor. Spaima nu a durat, însă, prea mult; „gaşca" erau, de fapt, Rîpă şi Andronic. Care sunt judecaţişi condamnaţi la cite cinci ani închisoare. Graţiaţi, cei doi părăsesc Braşovul şi vin la Sfîntu Gheorghe. Nu, ca să muncească, semn că afi înţeles clemenţa legii. Nu se încădrează în muncă, ci continuă isprăvile nocturne , furturile din autoturisme. E rindul nostru, de astă dată, să ne păzim cu străşnicie maşinile, oricît Şi oricum le-ai păzi, însă, cei doi Îşi văd de treabă, fură nu numai diverse lucruri din interiorul auto- SA STAI SI SĂ TOT CUGEII !... turismelor, ci şi roţi, bare de protecţie etc. Intre 2—18 februarie 1083 comit şapte spargeri de autoturisme. Numai că oamenii au început să fie ceva mai atenţi cu propriile maşini, drept pentru care hoţii sunt prinşi, intr-o bună zi, asupra faptului. Au urmat socotelile, dar, în final,s-au cam complicat. Rîpă Daniel şi Mircea Andronic au fost condamnaţi la cite patru ani de închisoare, dar la aceşti ani s-au mai adăugat şi pedepsele anterioare graţiate, astfel că ei vor ispăşi cîte opt ani şi trei luni, respectiv, opt ani şi opt luni închisoare. Să tot şezi şi să tot cugeţi.. ■ 17,50 I jurnal ■ Actual Tinere I ci.pteci Iarche I oamor I ţieic ■ (părţi; I I 20,01 I zaur ; bucuri * '83 . 2 s _ CU Ritmul transportului şi livrărilor-mai bine corelat cu cel al recoltatului (Urmare din pag 1) mind ca în numărul viitor să revenim cu altele. Primul popas l-am făcut pe rampa Staţiei C.F.R. Moacşa, unde se află două baze de preluare, una a I.L.F., la care se aduce cartofii pentru consum şi cealaltă a C.S.L. Tîrgu Secuiesc, unde se preiau cartofii pentru sămînţă. La aceste baze sunt arondate C.A.P Dalnic, I.A.S. Cîmpu Frumos, C.A.P. Cernat, C.A.P. Moacşa, Reci şi Ferma , Dalnic a I.A.S. Catalina. Stăm de vorbă cu şeful bazei de preluare a I.L.F., tovarăşul Oláh Badi József, care ne informează că activitatea se desfăşoară în condiţii bune. Pînă la 12 septembrie, prin această bază au fost preluate, în total, 1.741 tone cartofi, din care au fost livrate la beneficiar 1.583 tone. Aşadar, stocul existent pe rampă este de circa 150 tone. Nu sunt însă probleme, pentru că zilnic nirmănd de vagoane comandat este asigurat, iar încărcarea cartofilor se face mecanizat, deci foarte operativ, cu ajutorul unui „ifron". In schimb, la cealalta bază, cea a C.S.L., lucrurile stau cu totul altfel, adică deloc bine. Cel puţin aceasta era situaţia in ziua raidului nostru. Pe rampă se aflau în saci circa 200 tone cartofi penrru sămînţă. Exista şi un vagon dar nu se încărca. „Vagonul a fost pus la dispoziţie, ne spune şeful staţiei C.F.R. Moacşa, tovarăşul Florescu Laurenţiu, încă de ieri (12 septembrie — n.n.), de la ora 11, dar deocamdată nu s-au încărcat decît 30 de saci. Ne asigurăm, după cum vedeţi vagoanele necesare însă acestea nu sunt încărcate operativ. De ce ? Pentru că nu sunt oameni care să facă această operaţie. De ieri, dupăamiază, şeful bazei de preluare, Fazakas Gheorghe îi tot caută, dar după cum vedeţi e aproape ora 10 dimineaţa şi nu i-a găsit încă. Aşa că ne vedem obligaţi să dirijăm vagonul la baza de preluare a cartofilor pentru consum, a I.L.F.“. Am consemnat, de asemenea, faptul că nici banda de încărcat nu funcţionează cum trebuie. Ce se poate face în această situaţie ? O soluţie propune tot tovarăşul Florescu. Ţinînd seama de faptul că stocul de cartofi pentru sămînţă neexpediat este al fermei Dalnic a I.A.S. Catalina, conducerea acestei ferme ar trebui să trimită grabnic câţiva oameni care să ajute la încărcarea sacilor de cartofi. Să sperăm că cei în cauză sunt pe recepţie. Totuşi trebuie spus că sarcina asigurării oamenilor pentru încărcatul vagoanelor revine conducerii bazei, respectiv a C.S.L. Tîrgu -Secuiesc. Oricum este inadmisibil ca vagoanele C.F.R. să staţioneze acum cind este atîta nevoie de ele, ore sau chiar zile în şir, din pricina proastei organizări a încărcatului. La C.A.P. Moacşa, unde facem următorul popas, din cele 240 hectare cultivate cu cartofi, pînă marţi seara au fost recoltate 150 hectare. „In 80 zile bune de lucru — ne-a spus inginerul şef al unităţii, tovarăşul Gyergyai Károly — cu o viteză medie de circa 10—12 hectare, realizată cu cele 3 M.S.C.-l, sperăm să terminăm recoltatul pe întreaga suprafaţă“. . Dacă aici recoltatul merge în general bine, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre transportul cartofilor din cîmp, stocul existent în ziua raidului fiind de 400 tone. C.A.P. Moacșa dispune de mijloace de transport auto ale I.T.A. și proprii, care totalizează o capacitate de peste 70 tone pe o cursă, dar zilnic se transportă doar 150- 180 tone cartofi. Facem o socoteală simplă: împărţim tonele transportate la capacitatea mijloacelor de transport şi rezultă că acestea fac, în medie, mai puţin de trei curse. Ceea ce desigur nu este permis şi nu se poate justifica în nici un fel, ţinînd seama de faptul că distanţele la care se transportă nu sînt mari, începînd de alaltăieri mijloacelor de transport auto li s-au adăugat şi 24 atelaje, aşa încît dacă toate mijloacele menţionate vor fi folosite la capacitate, zilnic se pot transporta cel puţin 300-330 tone cartofi, ceea ce înseamnă că stocul existent în cîmp poate fi lichidat în maximum două zile. Aceasta impune însă creşterea numărului de curse pe fiecare mijloc de transport folosit aici, la minimum 3—4 curse pe zi, precum şi asigurarea încărcatului şi descărcatului cartofilor într-un timp cît mai scurt, evitîndu-se astfelstaţionarea prelungită, nejustificată a mijloacelor de transport. SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE LA 14 SEPTEMBRIE 1083 DATA DE Car deţean spitale cui iese, ize fie Cr, t pârtiei 116-ja * taţi ii Jsau ca a mese * tombr 1 Scoţ I Urea î sprijin I tare ir I sau în * Atît I cît şi I pantei J Cruce I că con I drele l ' . nătate I în mor ganiza Initare ce Roi I rtffico a I Dur; I ani. I Acte ■ scriere de abs I sau a * I copia ■ re, ad ■ muncă I dosar I' Aces ■ pentru I* cipiul cretari I Judete I din or s I rftwâbte' ■ Roşie. I Dese , «X • ■; s ' x - $ ...vw ; < ; Ţ ■ww; ’/ ■' z • 1.A& ' V, \ : W-/ , ' : ;Ş-' A>x%; ■V-t- vW N J. ” V<' ' ■</ :/' * ' x; r X *?’ 1 v-í Pe rampa stației C.F.R. .Moacşa cartofii pentru sămînţă care aşteaptă să fie încărcaţi în vagoane. Deocamdată insa nu se grăbeşte nimeni s-a facă... Foto: GERGLLY BELA Prea multe mijloace de transport auto in curtea C.A.P. Cernat, in loc să fie pe câmp, sau in drum spre bazele de preluare a cartofilor CONSILIUL i r ~U =■ • -as S £ S '3 o . £ 3 aS S 1 1 o C =5 -x v-Baraolt 76 ft 47 Bodoc 67 1174 34 Covasna 59 2053 26 Sfîntu Gheorghe 61 2160 55 Tîrgu Secuiesc 70 11348 37 Sinzieni 78 3192 16 Media pe C.A.P. 68 17927 36 Media pe I.A.S.78 3758 55 CUVÎI Ivelul ■ Sfîntul a dat ■ în salta lui luil_