Cuvîntul Nou, septembrie 1983 (Anul 16, nr. 3608-3633)

1983-09-15 / nr. 3620

ANUL XVI, Nr. 3620 lic plina şi unanimă aprobare a măsurilor adoptate de Comitetul Politic Decutiv al C.C. al P.C.R. ,DE MUNCA NOASTRĂ DEPINDE BUNĂSTAREA NOASTRĂ" De munca noastră depinde bunăstarea­ noastră — iată un adevăr puternic reliefat încă o­ dată prin prevederile Decre­tului privind­ majorarea retri­buţiei personalului muncitor, începind cu luna septembrie a acestui an Şi pe bună drep­tate, nu toţi cere, nu poţi pre­tinde stotului majorări ,de re­tribuţie fără să dai nimic în schimb, iar ceea ce trebuie să dăm noi, cu toţii, în schimb, esti­ munca noastră exprimată în produse mai multe, de ca­litate superio­ară, competitive. Referindu-mă concret, la si­tuaţia nou­­­ă, a petroliştilor, care beneficiem, datorită di­ficultăţilor re­­are le com­­por­tă specificul muncii noastre prim­e primit de această ma­jorare, trebuie să remarc că răspunsul colectivului nostru la recenta majorare este unirea tuturor eforturilor, a inteligenţei creatoare pen­tru creşterea continuă a productivităţii muncii, pen­tru găsirea unor soluţii tehnice care să ducă la creşte­rea substanţială a producţiei de ţiţei, sarcină de cea mai mare importanţă pe care secre­tarul general al pa-Udului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pus-o în faţa petroliştilor din întreaga ţară. Se cuvine amintit şi faptul că actualul decret prevede o cointeresare mai puternică a personalului muncitor in a lucra mai mult şi mai bine, întrunit partea variabilă din retribuţie a cres­cut faţă de trecutele majorări, ceea ce înseamnă că se pune un acenet mai mare pe mun­ca, pe eforturile fiecăruia, pe rezultatele muncii fiecărui om. Lucrînd mai bine, mai mult, ciştigăm, aşadar, mai mult. Aş dori, să mulţumesc în numele tuturor tovarăşilor mei, partidului şi statului, per­sonal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pentru grija permanentă pe care o manifes­tă faţă de clasa noastră mun­citoare, cu deosebire faţă de cei ce muncesc în condiţii grele, cum­­sîntem noi, petro­lişt­i, îl asigurăm, totodată, pe iubitul nostru conducător, că vom şti să muncim, să trăim şi să luptăm în spirit revoluţionar pentru a răspun­de prin fapte de muncă gri­jii şi aprecierii pe care ne-o arată, pentru a înălţa Româ­nia pe cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. IOAN I AM­A­NOI, send­or-șef. Schela de Forăj Ghelința Un nou an şcolar - o nouă treaptă in ridicarea calităţii invătămintului covasnean (Urmare din pag . Deschiderea noului an de învăţămînt în judeţul I­nves­­tia are loc în condiţiile exis­tenţei unei reţele şcolare mo­derne, diversificate care asi­gură­ tineretului posibilităţi ne­limitate de instruire şi educa­ţie. Beneficiind astăzi de pes­te 1.300 săli de clasă, 6­3 la­boratoare, ateliere, cabinete, peste 3.00­0 locuri în internate în care îşi desfăşoară activita­tea aproape 3.000 cadre didac­tice şi zeci de mii de elevi, şcoala covăsneană, sub condu­cerea organelor şi organizaţii­lor de partid, a organizaţiilor de tineret şi copii, trebuie să militeze, în continuare, pentru îmbunătăţirea conţinutului pro­cesului Instructiv - educativ, pentru pregătirea multilatera­lă a tineretului. Concomitent, va trebui accentuat caracterul practic-aplicativ al instruirii, acordînd o atenţie sporită pre­gătirii tinerilor pentru cît mai buna însuşire a unei me­serii, devenind astfel, odată cu absolvirea şcolii, buni spe­cialişti necesari ramurilor de bază ale economiei judeţului, întreaga activitate de mode­lare a omului de tip nou va trebui să devină un punct de referinţă în­­ cadrul fiecărei colectivităţi şcolare, cadrele didactice având datoria de a forma din elevii de astăzi tinerii revoluţionari de mâine. „Să împletim educarea gene­rală — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cu spiritul pa­triotic, al dragostei faţă d­e trecutul glorios de luptă a! po­porului nostru, care in cele mai grele timpuri a ştiut să înfrîngă orice greutăţi, să-şi a­­s­ture existenţa, dezvoltarea economică şi socială, formarea statului naţional, trecerea la făurirea socialismului şi să înainteze ferm spre comu­nism1­. In acest context, fie­care lecţie — indiferent de disciplină —, fiecare activitate organizată în unităţile de în­văţămînt trebuie să devină a­­devârate şcoli ale educaţiei­­patriotice, ale sădirii dragos­tei faţă de patrie, partid şi popor, faţă de cuceririle cu adevărat revoluţionare obţi­nute de naţiunea noastră în­deosebi în­­ultimii 18 ani ai istoriei sale. Cunoscând toate aceste sar­cini, beneficiind de con­diţii optime pentru a-şi desfăşura activitatea, suntem­ convinşi, că şi­oala covăsneană îşi va în­deplini la înalte cote de exi­gență menirea, va ridica cali­tatea înt­regului proces in­structi­v-educativ. Ipresec liste I (Urmare din pag 1) care acţiona în oraşul lor. Spaima nu a durat, însă, prea mult; „gaşca" erau, de fapt, Rîpă şi Andronic. Care sunt judecaţi­­şi condamnaţi la cite cinci ani închisoare. Graţiaţi, cei doi părăsesc Braşovul şi vin la Sfîntu Gheorghe. Nu, ca să muncească, semn că a­­fi înţeles clemenţa legii. Nu se încă­drează în muncă, ci continuă isprăvile nocturne , furturile din autoturisme. E rindul nostru, de astă dată, să ne păzim cu străşnicie ma­şinile, ori­cît Şi oricum le-ai păzi, însă, cei doi Îşi văd de treabă, fură nu numai diver­se lucruri din interiorul auto- SA STAI SI SĂ TOT CUGEII !... turismelor, ci şi roţi, bare de protecţie etc. Intre 2—18 fe­bruarie 1083 comit şapte spar­geri de autoturisme. Numai că oamenii au început să fie ceva mai atenţi cu propriile maşini, drept pentru care ho­ţii sunt prinşi, intr-o bună zi, asupra faptului. Au urmat socotelile, dar, în final,­­s-au cam complicat. Rî­pă Daniel şi Mircea Andro­nic au fost condamnaţi la ci­te patru ani de închisoare, dar la aceşti ani s-au mai adăugat şi pedepsele anterioare graţia­te, astfel­ că ei vor ispăşi cîte opt ani şi trei luni, respectiv, opt ani şi opt luni închisoare. Să tot şezi şi să tot cugeţi.. ■ 17,50 I jurnal ■ Actua­l Tinere I ci.pteci Iar­che I oamor I ţiei­­c ■ (părţi; I I 20,01 I zaur ;­­ bucuri * '83 . 2 s _ CU Ritmul transportului şi livrărilor-mai bine corelat cu cel al recoltatului (Urmare din pag 1) mind ca în numărul viitor să revenim cu al­tele. Primul popas l-am făcut pe rampa Staţiei C.F.R. Moacşa, unde se află două baze de preluare, una a I.L.F., la care se aduce cartofii pentru con­sum şi cealaltă a C.S.L. Tîrgu Secuiesc, unde se preiau car­tofii pentru sămînţă. La a­­ceste baze sunt arondate C.A.P Dalnic, I.A.S. Cîm­­pu Frumos, C.A.P. Cernat, C.A.P. Moacşa, Reci şi Ferma , Dalnic a I.A.S. Catalina. Stăm de vorbă cu şeful bazei de preluare a I.L.F., tovarăşul Oláh Badi József, care ne in­formează că activitatea se desfăşoară în condiţii bune. Pînă la 12 septembrie, prin a­­ceastă bază au fost preluate, în total, 1.741 tone cartofi, din care au fost livrate la benefi­ciar 1.583 tone. Aşadar, stocul existent pe rampă este de cir­ca 150 tone. Nu sunt însă pro­bleme, pentru că zilnic nir­­mănd de vagoane comandat este asigurat, iar încărcarea cartofilor se face meca­nizat,­­ deci foarte opera­tiv, cu ajutorul unui „ifron". In schimb, la cealal­­ta bază, cea a C.S.L., lucrurile stau cu totul altfel, adică de­loc bine. Cel puţin aceasta era situaţia in ziua raidului nos­tru. Pe rampă se­ aflau în saci circa 200 tone cartofi penr­­ru sămînţă. Exista şi un va­gon dar nu se încărca. „Vagonul a fost pus la dis­poziţie, ne spune şeful staţiei C.F.R. Moacşa, tovarăş­ul Flo­­rescu Laurenţiu, încă de ieri (12 septembrie — n.n.), de la ora 11, dar deocamdată nu s-au încărcat decît 30 de saci. Ne­ asigurăm, după cum ve­deţi vagoanele necesare însă acestea nu sunt încărcate ope­rativ. De ce ? Pentru că nu sunt oameni care să facă a­­ceastă operaţie. De ieri, după­­amiază, şeful bazei de prelua­­­­r­e, Fazakas Gheorghe îi tot caută, dar după cum vedeţi e aproape ora 10 dimineaţa şi nu i-a găsit încă. Aşa­ că ne ve­dem obligaţi să dirijăm vago­nul la baza de preluare a cartofilor pentru consum, a I.L.F.“. Am consemnat, de aseme­nea, faptul că nici banda de încărcat nu funcţionează cum tr­ebuie. Ce se poate face în această situaţie ? O soluţie propune tot tovarăşul Flores­­cu. Ţinînd seama de faptul că stocul de cartofi pentru să­­mînţă neexpediat este al fer­mei Dalnic a I.A.S. Catalina, conducerea acestei ferme ar trebui să trimită grabnic câţi­va oameni care să ajute la în­cărcarea sacilor de cartofi. Să sperăm că cei în cauză sunt pe recepţie. Totuşi tre­buie spus că sarcina asigu­rării oamenilor pentru încăr­catul vagoanelor revine con­ducerii bazei, respectiv a C.S.L. Tîrgu -Secuiesc. Oricum este inadmisibil ca vagoanele C.F.R. să staţioneze acum cind este atîta nevoie de ele, ore sau chiar zile în şir, din pri­cina proastei organizări a în­cărcatului. La C.A.P. Moacşa, unde fa­cem următorul popas, din ce­le 240 hectare cultivate cu cartofi, pînă marţi seara au fost recoltate 150 hectare. „In 8­0 zile bune de lucru — ne-a spus inginerul şef al u­­nităţii, tovarăşul Gyergyai Károly — cu o viteză medie de circa 10—12 hectare, rea­lizată cu cele 3 M.S.C.-l, sperăm­­ să terminăm recolta­tul pe întreaga suprafaţă“. . Dacă aici recoltatul merge în general bine, nu acelaşi lu­­­­cru se poate spune şi despre transportul cartofilor din cîmp, stocul existent în ziua raidului fiind de 400 tone. C.A.P. Moacșa dispune de mij­loace de transport auto ale I.T.A. și proprii, care totalizea­ză o capacitate de peste 70 tone pe o cursă, dar zilnic se trans­portă doar 150- 180 tone car­tofi. Facem o socoteală sim­plă: împărţim tonele trans­portate la capacitatea mijloa­celor de transport şi rezultă că acestea fac, în medie, mai puţin de trei curse. Ceea ce desigur nu este permis şi nu se poate justifica în nici un fel, ţinînd seama de faptul că distanţele la care se transpor­tă nu sînt mari, începînd de alaltăieri mijloacelor de trans­port auto li s-au adăugat şi 24 atelaje, aşa încît dacă toa­te mijloacele menţionate vor fi folosite la capacitate, zilnic se pot transporta cel puţin 300-330 tone cartofi, ceea ce în­seamnă că stocul existent în cîmp poate fi lichidat în ma­ximum două zile. Aceasta im­pune însă creşterea număru­lui de curse pe fiecare mijloc de transport folosit aici, la minimum 3—4 curse pe zi, precum şi asigurarea încărca­tului şi descărcatului cartofi­lor într-un timp cît mai scurt, evitîndu-se astfel­­staţionarea prelungită, nejustificată a mij­loacelor de transport. SITUAȚIA LUCRĂRILOR AGRICOLE LA 14 SEPTEMBRIE 1083 DATA DE Ca­r deţean spitale cui iese, ize fie Cr, t pârtiei 116-ja * taţi ii Jsau ca a mese * tombr 1 Scoţ I Urea î sprijin I tare ir I sau în * Atît I cît şi I pantei J Cruce I că con I drele l ' . nătate I în mo­r ganiza Initare ce Roi I rtffico a I Dur; I ani. I Acte ■ scriere­­ de abs I sau a * I copia ■ re, ad ■ muncă I dosar I' Aces ■ pentru I* cipiul cretari I Judete I din or s I rftwâbte' ■ Roşie. I Dese , «X • ■; s ' x - $ ...vw ; < ; Ţ ■ww; ’/ ■' z • 1.A& ' V, \ : W-/ , ' : ;Ş-' A>x%; ■V-t- vW N J. ” V<' ' ■</ :/' * ' x; r X *?’ 1 v-í Pe rampa stației C.F.R. .Moacşa cartofii pentru sămînţă ca­re aşteaptă să fie încărcaţi în vagoane. Deocamdată insa nu se grăbeşte nimeni s-a facă... Foto: GERGLLY BELA Prea multe mijloace de transport auto in curtea C.A.P. Cernat, in loc să fie pe câmp, sau in drum spre bazele de preluare a cartofilor CONSILIUL i r ~U =■ • -as S £ S '3 o . £ 3 aS S 1 1 o C =5 -x v-Baraolt 76 ft 47 Bodoc 67 1174 34 Covasna 59 2053 26 Sfîntu Gheorghe 61 2160 55 Tîrgu Secuiesc 70 11348 37 Sinzieni 78 3192 16 Media pe C.A.P. 68 17927 36 Media pe I.A.S.­­78 3758 55 CUVÎI I­velul ■ Sfîntu­­l a dat ■ în salt­a lui lui­l_

Next