Cuvîntul Nou, februarie 1984 (Anul 17, nr. 3738-3762)
1984-02-28 / nr. 3761
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVII, Nr. 3761, MARII, 28 FEBRUARIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI în munca pe care o desfăşoară constructorii au nevoie şi de sprijin Chiar de la prima privire, conţinutul programului de producţie pe 1984 al întreprinderii Judeţene de Construcţii-Montaj apare mult mai cuprinzător comparativ cu anul trecut. In prim-plan sunt, desigur, cele 1300 apartamente, care urmează să întregească peisajul arhitectonic al principalelor aşezări ale judeţului. Din cîte am reţinut, mai mult de jumătate din ele vor fi ridicate în municipiul Sfîntu Gheorghe, restul în Tîrgu Secuiesc, Covasna, Baraolt, întorsura Buzăului. Pe agenda de lucru a celor de la I.J.C.M. nu figurează însă numai construcţiile de locuinţe, ci şi mai multe obiective economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, la care, de asemenea, lucrările vor fi încheiate în cursul acestui an. Aşadar, un program încărcat, care ii solicită din plin pe constructori. Privind lucrurile prin prisma volumului de muncă ce va fi depusă şi ţinînd seama de actualul potenţial tehnic şi uman al întreprinderii, materializarea sarcinilor cuprinse în fila de plan pe 1984 n-ar trebui să ridice probleme deosebite. To- NICOLAE STOIAN (Continuare In pag. 2—3) eforturi susţinute pentru finalizarea unei importante acţiuni — Interviu cu tovarăşul IOAN LACATUŞU, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular municipal Sfîntu Gheorghe — — Stimate tovarăşe primvicepreşedinte, ar fi multe de discutat despre problemele înscrise pe agenda de lucru a municipalităţii. V-aş ruga insă, ca de această dată să ne rezumăm la o singură chestiune, cea privitoare la contractările de animale. După apariţia Programului unic s-au organizat echipe mixte, formate din lucrători ai consiliului popular, deputaţi, gospodari de frunte, din cele două sate aparţinătoare şi din municipiu, precum şi lucrători ai I.J.V.L.F., ai întreprinderii de Industrializare a Cărnii şi mai ales din cadrul C.P.A.D.M. Şi tovarăşul preşedinte al consiliului popular municipal, şi eu, şi ceilalţi tovarăşi din comitetul executiv au lucrat efectiv, pe teren, în această perioadă. Seara ne întîlnim cu membrii echipelor, centralizăm rezultatele, întărim unele echipe. Am organizat şi întîlniri cu acei crescători care au un număr mai mare de animale. La contractarea bovinelor şi ovinelor au lucrat echipe specializate. Duminica trecută, spre exemplu, a fost o zi de lucru obișnuită la contractări și cu DAN MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2—3) IN ACEST NUMĂR : 9 AVEŢI CUVINTUL IN... CUVINTUL NOU (in pag. 2—3) 9 VIAŢA INTERNATIONALA (în pag. a 4-a) „Mă voi strădui să cresc cu mai multe animale1" Pe strada Şcolii din Breţcu se află gospodăria lui Fors László. O gospodărie mare, bine aranjată, în care se cresc multe animale. Dar să-l lăsăm pe Foriş László să o prezinte. „Am şase vite mari,— vaci cu lapte şi tăuraşi, — 12 oi, patru porci şi multe păsări. Nu ştiu alţii cum sînt, dar mie îmi plac cel mai mult bovinele şi caii. Am şi doi cai şi-un mînz de toată frumuseţea. Şi vacile îmi sînt bune. Realizez singur aproape întreaga cantitate de furaje ce îmi trebuie. — Ce veţi contracta în acest an ? — Cunosc Programul unic. M-am gîndit să contractez mai multe bovine. Acum, în grajd nu am decit doi tăuraşi pe care vreau să-i livrez la o greutate mai mare de 400 kg. Numai aşa voi putea să cîştig mai mult. Aţi spus despre mine că sînt un bun gospodar. Aşa o fi, dar acum mie nu prea îmi convine că am, după părerea mea, prea puţine animale. Aş putea creşte mai multe, dar nu tot terenul pe care îl am este cultivat aşa cum se cuvine unui gospodar de frunte, şi asta nu din cauza mea. Am înţelenit o parte din pămînt căci îmi distrug mistreţii culturile. Am început să-l împrejmuiesc, dar încă nu am procurat toate lemnele. Ar trebui să fim ajutaţi mai mult în această privinţă, pentru a ne proteja culturile. Nu este numai in interesul meu, ci şi al întregii obşti. Mai sunt şi alţii în situaţia mea. — Aveţi o suprafaţă destul de mare de teren. Cum vă descurcaţi cu îngrăşămintele? — Le am la mine în curte. Avînd animale multe, mi-am făcut o platformă de gunoi de grajd, şi în fiecare an îmi fertilizez o anume suprafaţă. — Aveţi o gospodărie mare? Vă mai ajută cineva la treburile ei. — Singur nu aş face faţă. Mă ajută cei patru copii ai mei şi soţia. Sunt bucuros că toţi copiii mei sînt muncitori, că iubesc animalele, că nu s-au rupt de pămîntul care ne-a crescut. E şi firesc să fie aşa, căci de mici i-am învăţat cu munca, cu respectul faţă de pămînt şi de oameni, îmi doresc să fiu sănătos şi să pot lucra, să pot creşte mult mai multe animale. O. TOMA ECONOMISIREA ENERGIEI TERMICE ESTE IA FII DE ACUTA Economisirea energiei termice este la fel de acută ca şi la energia electrică. Un fapt este cert: economisind energie termică economisim şi energie electrică. Toate instalaţiile de producere, transport şi distribuire a energiei termice funcţionează pe bază de energie electrică şi fiecare gigacalorie înseamnă şi consum de energie electrică. La întreprinderea Textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe au fost obţinute succese deosebite în ceea ce priveşte reducerea consumurilor specifice de energie termică. Faţă de anul 1980, în 1983, reducerile la consumul de energie termică pot fi considerate spectaculoase, lucru care nu a putut fi posibil decit prin lucrări de mare amploare, cum este cea în curs de realizare — trecerea de pe abur pe apă fierbinte. Aburul trebuie utilizat în aşa fel incit energia conţinută în el să fie extrasă it mai complet, iar condensul să fie reintrodus în cazane. Din acest motiv aburul netehnologic utilizat pentru încălzire, după terminarea lucrării va fi trecut în mai multe trepte prin schimbătoare de căldură, care pînă acum s-a pierdut, şi va fi utilizat la prepararea apei calde menajere. Tot în acest scop s-a renunţat la utilizarea aburului viu la încălzirea flotelor în jighere. In final, cînd va fi terminată lucrarea de trecere pe apă caldă se estimează obţinerea unei economii anuale de 400 tone combustibil. Rezervele de economisire la I.T. „Oltul“ nu sunt însă epuizate. Un domeniu de perspectivă este cel al punerii în valoare a resurselor secundare. Ca principiu, au fost inventariate toate sursele generatoare de energie termică secundară. Să amintim ramele de uscat, de termofixat la care cantități importante de energie termică sunt evacuate în atmosferă. Prin contractarea unui studiu de punere în valoare a resurselor secundare cu I.P.I.U. se vor monta recuperatoare de căldură la ramele „Krantz“ pentru a asigura preîncălzirea aerului proaspăt folosit de utilaj. Se cuvine să precizăm menţinerea sub urmărire permanentă a programului de măsuri privind respectarea acestora, fapt pentru care, lună de lună, la I.T. „Oltul“, economisindu-se energie termică se economiseşte şi energie electrică. poniţa Datele recensământului pe acest an arată o creştere importantă a numărului de ovine în judeţ. Foto: KOVÁCS LÁSZLÓ 9 O.J.T. Covasna organizează o croazieră pe Marea Neagră cu motonava „Uzbekistan“, pe ruta Constanţa — Odessa — Yalta — Soci —■ Batumi — Suhumi — Constanţa, în perioada 17—25 aprilie a.c. Preţul informativ este de 5745 lei. (H.C.D.) O informaţie utilă: magazinul de închiriat materiale sportive din Sfîntu Gheorghe este deschis zilnic intre orele 8,30—17,00, sîmbăta de la 8,30 —14,00, iar duminica — închis. (M. Crișan). sir MOBILIZATORUL EXEMPLU AL LUI BENEDEK ANDREI ŞI NICOLAE SEVAN Pe preşedintele consiliului popular Vilcele, e greu să-l găseşti in aceste zile intr-un loc anume şi, mai cu seamă, la sediu. Acţiunea de contractări şi achiziţii de animale şi de produse agroalimentare din gospodăriile populaţiei, se află şi în această comună în toiul desfăşurării şi, firesc, tovarăşul Utó Béla îşi are acum biroul în toată comuna, acolo, unde e nevoie de el, îndrumând şi participînd efectiv la activitatea celor patru echipe organizate in acest scop. Dar pentru că totuşi toate drumurile pleacă de la consiliul popular, in primele ore ale dimineţii, avem norocul să-l „prindem“ înainte de a porni spre satul aparţinător Vîlcele. Nu stăm prea mult de vorbă pentru că vorba multă, nu e bună, mai ales acum cînd timpul trebuie folosit din plin. Consemnăm totuşi cîteva date. Notăm așadar, că pînă joi, 23 februarie, din 110 bovine planificate fuseseră contractate 84, din 420 ovine 356, din 2100 hl lapte de vacă peste 1300 și din 280 hl lapte de oare 280 hectolitri Il întrebăm pe primar cum apreciază aceste rezultate? — Acum accentul îl punem pe contractarea laptelui de vacă şi a porcinelor. Cred că realizările din acest an, atît la contractări, dar mai cu seamă la livrare, la fondul de stat se vor situa cel puţin la nivelul planului. — Pe ce vă întemeiaţi această afirmaţie? — In primul rînd, pe oameni, pe gospodarii noştri, care pot spune fără teama de a greşi, că au înţeles in marea lor majoritate, că a se a- A. GOLCIU (Continuare in pag 2—3)