Cuvîntul Nou, februarie 1984 (Anul 17, nr. 3738-3762)

1984-02-28 / nr. 3761

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVII, Nr. 3761, MARII, 28 FEBRUARIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI în munca pe care o desfăşoară constructorii au nevoie şi de sprijin Chiar de la prima privire, conţinutul programului de producţie pe 1984 al între­prinderii Judeţene de Con­­strucţii-Montaj apare mult mai cuprinzător comparativ cu anul trecut. In prim-plan sunt, desigur, cele 1300 apar­tamente, care urmează să în­tregească peisajul arhitectonic al principalelor aşezări ale ju­deţului. Din cîte am reţinut, mai mult de jumătate din ele vor fi ridicate în municipiul Sfîntu Gheorghe, restul în Tîrgu Secuiesc, Covasna, Ba­­raolt, întorsura Buzăului. Pe agenda de lucru a celor de la I.J.C.M. nu figurează însă numai construcţiile de locu­inţe, ci şi mai multe obiecti­ve economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti, la ca­re, de asemenea, lucrările vor fi încheiate în cursul acestui an. Aşadar, un program încăr­cat, care ii solicită din plin pe constructori. Privind lu­crurile prin prisma volumului de muncă ce va fi depusă şi ţinînd seama de actualul po­tenţial tehnic şi uman al în­treprinderii, materializarea sarcinilor cuprinse în fila de plan pe 1984 n-ar trebui să ridice probleme deosebite. To- NICOLAE STOIAN (Continuare In pag. 2—3) eforturi susţinute pentru finalizarea unei importante acţiuni — Interviu cu tovarăşul IOAN LACATUŞU, prim-vicepreşe­­dinte al Consiliului popular municipal Sfîntu Gheorghe — — Stimate tovarăşe prim­­vicepreşedinte, ar fi multe de discutat despre problemele în­scrise pe agenda de lucru a municipalităţii. V-aş ruga in­să, ca de această dată să ne rezumăm la o singură ches­tiune, cea privitoare la con­tractările de animale.­­ După apariţia Progra­mului unic s-au organizat e­­chipe mixte, formate din lu­crători ai consiliului popular, deputaţi, gospodari de frunte, din cele două sate aparţină­toare şi d­in municipiu, pre­cum şi lucrători ai I.J.V.L.F., ai întreprinderii de Industriali­zare a Cărnii şi mai ales din cadrul C.P.A.D.M. Şi tovarăşul preşedinte al consiliului popu­lar municipal, şi eu, şi ceilalţi tovarăşi din comitetul execu­tiv au lucrat efectiv, pe te­ren, în această perioadă. Sea­ra ne întîlnim cu membrii e­­chipelor, centralizăm rezulta­tele, întărim unele echipe. Am organizat şi întîlniri cu acei crescători care au un număr mai mare de animale. La con­tractarea bovinelor şi ovine­lor au lucrat echipe speciali­zate. Duminica trecută, spre exemplu, a fost o zi de lucru obișnuită la contractări și cu­ DAN MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2—3) IN ACEST NUMĂR : 9 AVEŢI CUVINTUL IN... CUVINTUL NOU (in pag. 2—3) 9 VIAŢA INTERNATIO­NALA (în pag. a 4-a) „Mă voi strădui să cresc cu­ mai multe animale1" Pe strada Şcolii din Breţcu se află gospodăria lui Fors László. O gospodărie mare, bine aranjată, în care se cresc multe animale. Dar să-l lă­săm pe Foriş László să o pre­zinte. „Am şase vite mari,— vaci cu lapte şi tăuraşi, — 12 oi, patru porci şi multe pă­sări. Nu ştiu alţii cum sînt, dar mie îmi plac cel mai mult bo­vinele şi caii. Am şi doi cai şi-un mînz de toată frumuse­ţea. Şi vacile îmi sînt bune. Realizez singur aproape în­treaga cantitate de furaje ce îmi trebuie. — Ce veţi contracta în a­­cest an ? — Cunosc Programul unic. M-am gîndit să contractez mai multe bovine. Acum, în grajd nu am decit doi tăuraşi pe care vreau să-i livrez la o greutate mai mare de 400 kg. Numai aşa voi putea să cîştig mai mult. Aţi spus despre mi­ne că sînt un bun gospodar. Aşa o fi, dar acum mie nu prea îmi convine că am, du­pă părerea mea, prea puţine animale. Aş putea creşte mai multe, dar nu tot terenul pe care îl am este cultivat aşa cum se cuvine unui gospodar de frunte, şi asta nu din cauza mea. Am înţelenit o parte din pămînt căci îmi distrug mis­treţii culturile. Am început să-l împrejmuiesc, dar încă nu am procurat toate lemnele. Ar trebui să fim ajutaţi mai mult în această privinţă, pen­tru a ne proteja culturile. Nu este numai in interesul meu, ci şi al întregii obşti. Mai sunt şi alţii în situaţia mea. — Aveţi o suprafaţă destul de mare de teren. Cum vă descurcaţi cu îngrăşămintele? — Le am la mine în curte. Avînd animale multe, mi-am făcut o platformă de gunoi de grajd, şi în fiecare an îmi fertilizez o anume suprafaţă. — Aveţi o gospodărie ma­re? Vă mai ajută cineva la treburile ei. — Singur nu aş face faţă. Mă ajută cei patru copii ai mei şi soţia. Sunt bucuros că toţi copiii mei sînt muncitori, că iubesc animalele, că nu s-au rupt de pămîntul care ne-a crescut. E şi firesc să fie aşa, căci de mici i-am învă­ţat cu munca, cu respectul fa­ţă de pămînt şi de oameni, îmi doresc să fiu sănătos şi să pot lucra, să pot creşte mult mai multe animale. O. TOMA ECONOMISIREA ENERGIEI TERMICE ESTE IA FII DE ACUTA Economisirea energiei ter­mice este la fel de acută ca şi la energia electrică. Un fapt este cert: economisind e­­nergie termică economisim şi energie electrică. Toate insta­laţiile de producere, transport şi distribuire a energiei ter­mice funcţionează pe bază de energie electrică şi fiecare gi­gacalorie înseamnă şi consum de energie electrică. La în­treprinderea Textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe au fost obţinute succese deosebite în ceea ce priveşte reducerea consumurilor specifice de e­­nergie termică. Faţă de anul 1980, în 1983, reducerile la consumul de energie termică pot fi considerate spectaculoa­se, lucru care nu a putut fi posibil decit prin lucrări de mare amploare, cum este cea în curs de realizare — tre­cerea de pe abur pe apă fier­binte. Aburul trebuie utilizat în aşa fel incit energia conţi­nută în el să fie extrasă it mai complet, iar condensul să fie reintrodus în cazane. Din acest motiv aburul netehnolo­­gic utilizat pentru încălzire, după terminarea lucrării va fi trecut în mai multe trepte prin schimbătoare de căldură, care pînă acum s-a pierdut, şi va fi utilizat la prepararea apei calde menajere. Tot în acest scop s-a renunţat la u­­tilizarea aburului viu la în­călzirea flotelor în jighere. In final, cînd va fi terminată lu­crarea de trecere pe apă cal­dă se estimează obţinerea u­­nei economii anuale de 400 tone combustibil. Rezervele de economisire la I.T. „Oltul“ nu sunt însă epuizate. Un dome­niu de perspectivă este cel al punerii în valoare a resurse­lor secundare. Ca principiu, au fost inventariate toate sur­sele generatoare de energie termică secundară. Să amin­tim ramele de uscat, de ter­­mofixat la care cantități im­portante de energie termică sunt evacuate în atmosferă. Prin contractarea unui studiu de punere în valoare a re­surselor secundare cu I.P.I.U. se vor monta recuperatoare de căldură la ramele „Krantz“ pentru a asigura preîncălzirea aerului proaspăt folosit de utilaj. Se cuvine să precizăm menţinerea sub urmărire per­manentă a programului de măsuri privind respectarea a­­cestora, fapt pentru care, lu­nă de lună, la I.T. „Oltul“, e­­conomisindu-se energie ter­mică se economiseşte şi ener­gie electrică. po­niţa Datele recensământului pe a­­cest an arată o creştere im­portantă a numărului de ovi­ne în judeţ. Foto: KOVÁCS LÁSZLÓ 9 O.J.T. Covasna organi­zează o croazieră pe Marea Neagră cu motonava „Uzbe­kistan“, pe ruta Constanţa — Odessa — Yalta — Soci —■ Batumi — Suhumi — Con­stanţa, în perioada 17—­25 a­­prilie a.c. Preţul informativ este de 5745 lei. (H.C.D.)­­ O informaţie utilă: ma­gazinul de închiriat materiale sportive din Sfîntu Gheorghe este deschis zilnic intre orele 8,30—17,00, sîmbăta de la 8,30 —14,00, iar duminica — în­chis. (M. Crișan). sir MOBILIZATORUL EXEMPLU AL LUI BENEDEK ANDREI ŞI NICOLAE SEVAN Pe preşedintele consiliului popular Vilcele, e greu să-l găseşti in aceste zile intr-un loc anume şi, mai cu seamă, la sediu. Acţiunea de contrac­tări şi achiziţii de animale şi de produse agroalimentare din gospodăriile populaţiei, se află şi în această comună în toiul desfăşurării şi, firesc, tovară­şul Utó Béla îşi are acum bi­roul în toată comuna, acolo, unde e nevoie de el, îndru­mând şi participînd efectiv la activitatea celor patru echipe organizate in acest scop. Dar pentru că totuşi toate drumu­rile pleacă de la consiliul popular, in primele ore ale dimineţii, avem norocul să-l „prindem“ înainte de a por­ni spre satul aparţinător Vîl­­cele. Nu stăm prea mult de vorbă pentru că vorba multă, nu e bună, mai ales acum cînd timpul trebuie folosit din plin. Consemnăm totuşi cîte­va date. Notăm așadar, că pî­nă joi, 23 februarie, din 110 bovine planificate fuseseră contractate 84, din 420 ovine 356, din 2100 hl lapte de vacă peste 1300 și din 280 hl lapte de oare 280 hectolitri Il în­trebăm pe primar cum apre­ciază aceste rezultate? — Acum accentul îl punem pe contractarea laptelui de vacă şi a porcinelor. Cred că realizările din acest an, atît la contractări, dar mai cu seamă la livrare, la fondul de stat se vor situa cel puţin la nivelul planului. — Pe ce vă întemeiaţi a­­ceastă afirmaţie? — In primul rînd, pe oa­meni, pe gospodarii noştri, ca­re pot spune fără teama de a greşi, că au înţeles in ma­rea lor majoritate, că a se a- A. GOLCIU (Continuare in pag 2—3)

Next