Cuvîntul Nou, decembrie 1984 (Anul 17, nr. 3997-4022)
1984-12-01 / nr. 3997
ANUL XVII, Nr. 3997 SPIRITUL MILITANT, REVOLUŢIONAR AL CREAŢIEI ARTISTICE „Literatura, artele - care au cunoscut o puternică dezvoltare în anii socialismului şi care în cincinalul trecut au dat noi opere de mare valoare, avînd un rol important în întreaga activitate cultural-educativă - trebuie să promoveze cu mai multă îndrăzneală spiritul revoluţionar în noile creaţii. Este necesar să se realizeze opere literare de toate genurile care să reflecte pe larg marile realizări ale poporului român, epopeea constructorilor socialismului, care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră pe culmi înalte de progres şi civilizaţie". (Din Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Xlll-lea al P.C.R.) Congresul al Xlll-lea al Partidului Comunist Român a conferit noi valenţe şi dimensiuni pulsului viguros al vieţii spirituale româneşti, conturînd amploarea activităţii cultural-educative, înaltul său umanism, vastele deschideri către toţi membrii societăţii, influenţele benefice pe care acesta le exercită asupra oamenilor, asupra progresului general al poporului şi patriei noastre socialiste. Literatura anilor noştri a găsit în documentele fundamentale ale partidului izvor de mari îndemnuri, de prospeţime şi de vigoare. Deschisă plenar spre adevărurile cele mai adînci ale fiinţei neamului, mai ales după Congresul al IX-lea al partidului, ea a devenit o literatură a marilor probleme şi responsabilităţi umane, a trăirilor depline şi exemplare, o literatură al cărei nobil ţel este formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, modelarea chipului omului nou al societăţii româneşti. Larga şi tonifianta viziune a secretarului general al partidului fertilizează activitatea cultural-artistică şi educativă din ţara noastră, dîndu-i noi sensuri şi dimensiuni. Suflul ei viu, stimulator, se reflectă plenar în bogăţia de idei implicate în actul de cultură şi creaţie, în legarea actului artistic de realităţile şi particularităţile naţionale, de istoria şi vocaţia creatoare a poporului nostru, de cerinţele şi setea de cultură ale oamenilor. Chemaţi să se inspire din realităţile vieţii, din frămîntările, bucuriile şi năzuinţele oamenilor, creaţia literară are deschise larg porţile afirmării, dacă mînuitorii condeiului ţin seamă de fundamentala condiţie a valorii, potrivit căreia adevărata operă de artă trebuie să fie străbătută de dragostea faţă de ţară şi oamenii ei, de iubirea de adevăr şi de dreptate. Coordonatele politice ale exigenţelor faţă de literatură se identifică cu coordonatele valorii perene, pentru că se reazemă pe marile însuşiri ale sufletului românesc, pe eterna şi nesecata iubire de ţară, pe dorinţa de bine şi aspiraţia spre frumos, pe cultul muncii şi al valorilor morale. „A sorbi apă nu din ulcioare — arăta în Raport tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ci din izvoarele limpezi, dătătoare de viaţă, constituie — şi va constitui întotdeauna — singura sursă adevărată de inspiraţie pentru toţi creatorii patriei noastre, care doresc să scrie pentru popor, să trăiască împreună cu poporul !“. I. CORNEANU FĂURIREA STATULUI NATIONAL UNITAR - OPERA ISTORICA A POPORULUI ROMÂN (Urmare din pag. 1) prin Unirea Principatelor Române, consolidată prin dobîndirea independenţei de stat la 1877, unitatea naţională a românilor se va desăvîrşi la 1 decembrie 1918. Atunci s-a scris ,aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului „una din cele mai glorioase pagini din istoria noastră naţională, o victorie strălucită dobîndită de poporul român pe drumul afirmării sale ca naţiune de-sine-stătătoare“. De la idealul unităţii naţionale la realizarea şi desăvârşirea statului naţional unitar şi apoi la afirmarea pe o treaptă superioară a naţiunii, devenită naţiune socialista, poporul român a parcurs un lung drum istoric. Prin lupta revoluţionară a clasei muncitoare, a maselor largi populare, conduse de P.C.R. în ţara noastră a triumfat orînduirea nouă socialistă, în acel fierbinte august al lui 1944. Victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la care am sărbătorit în acest an patru decenii a creat condiţiile necesare pentru intrarea României pe calea progresului economic şi social. „In condiţiile socialismului — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — s-au asigurat consolidarea şi creşterea fără precedent a forţei statului nostru naţional unitar, realizarea adevăratei unităţi sociale şi politice a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor, pe baza aceloraşi interese şi aspiraţii supreme, a dreptului de a fi deplin stăpîni de destinele sale, de a-şi făuri în mod conştient viitorul liber, socialist şi comunist". La împlinirea a 66 de ani de la măreţul act istoric, întregul nostru popor trăieşte un sentiment de bucurie, satisfacţie pentru marile succese dobîndite în anii socialismului, mai cu seamă după Congresul al IX-lea al partidului, perioadă ce cu legitimă mîndrie patriotică o numim „Epoca Ceauşescu“, în această perioadă, ţara noastră a cunoscut o dezvoltare fără precedent, toate împlinirile, realizările noastre fiind indisolubil legate de contribuţia inestimabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii. Simbol viu al unităţii de monolit al naţiunii noastre, personalitate proeminentă a epocii contemporane, neobosit luptător pentru pacea lumii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se bucură de stima şi preţuirea întregii lumi. Realegerea sa la cel de-al Xlll-lea Congres în înalta funcţie de secretar general al partidului, act al voinţei întregii naţiuni, constituie garanţia înaintării României socialiste pe noi trepte de civilizaţie şi progres. Astăzi, cuvîntul Unire este cuvântul unui întreg popor. El rodeşte totdeauna şi pretutindeni în România socialistă alături de cuvântul Partid. Istoria le-a alăturat definitiv. Trăim şi existăm în unitate, aşa cum a arătat şi marele forum al comuniştilor — Congresul al XHI-lea — înfăptuind politica partidului, politică dedicată slujirii intereselor fundamentale ale poporului român, ideii de progres, pace şi colaborare internaţională. Am dovedit, dovedim şi vom dovedi mereu că suntem uniţi, urmind partidul, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — conştiinţa României de azi, libere şi independente, stăpînă pe prezentul şi viitorul său. Pe cind o aspră tragere la răspundere Duminică, la Covasna, în cadrul fazei orăşeneşti a Festivalului naţional „Ciitarea României“, am putut remarca numeroase aspecte îmbucurătoare, cum ar fi calitatea repertoriului şi a interpretării, participarea cu multe formaţii şi interpreţi individuali a unor instituţii şi unităţi economice cum sunt Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardiovasculare, Cooperativa Meşteşugărească „Textila“, Cooperativa Meşteşugărească „Constructorul“, Filatura de lână. Numai prima dintre unităţile amintite a prezentat 13 numere, mai bine de o treime din întregul program! De remarcat însă că o asemenea amplă şi valoroasă mişcare artistică nu se naşte din senin, pe lingă pasiunea artiştilor şi a instructorilor fiind nevoie de sprijinirea concretă a mişcării artistice de către conducătorii unităţii. Aşa se întîmplă la „cardiologie“ unde se ţine o evidenţă precisă, matematică a repetiţiilor, toată conducerea spitalului participînd, prin rotaţie, la repetiţii, nimic nefiind aici improvizat sau lăsat la voia întâmplării. Am amintit acest frumos exemplu nu pentru că am fi uitat specificul acestei rubrici (prin excelenţă critice), ci pentru a arăta că se poate, că cei care nu procedează la fel, sau măcar asemănător, nu au, practic, nici o scuză. Cine sunt aceştia ? Cooperativa Meşteşugărească „Avântul“, I.F.E.T., cu un numeros personal muncitor, la sectoarele de exploatare, industrializare şi transport, secţiile din Covasna ale întreprinderii de Morărit şi Pinificaţie, Casa de Odihnă şi Tratament a Sindicatelor (cu policlinica balneară cu tot), Complexul de Hoteluri şi Restaurante al O.J.T., S.M.A. şi, mai ales, F.P.L., cea mai puternică unitate economică din oraş, nici una dintre aceste (destul de mari sau chiar puternice) unităţi neprezentînd, la faza orăşenească măcar un concurent (!?!) Şi cînd te gândeşti că F.P.L., de pildă, prezenta în ediţia trecută a festivalului un ansamblu puternic (cam 80 90 de tineri) de obiceiuri populare. Atunci se putea, iar acum nu se mai pot găsi nici măcar cîţiva tineri pentru o brigadă artistică ? Ipoteza necunoaşterii îmdatoririlor pe această linie, din partea conducătorilor amintitelor unităţi cade cu uşurinţă, de vreme ce ei au fost anunţaţi, atenţionaţi, instruiţi, împinşi de la spate în nenumărate ocazii: la instruirile cu activul Comitetului orăşenesc de partid, la instruirile cu activul cultural, la şedinţele de pregătire a tuturor factorilor educaţionali în legătură cu organizarea şi desfăşurarea Festivalului naţional ,,Cvitarea României“, la şedinţele cu conducătorii de unităţi, în cele ale Consiliului Orăşenesc Covasna al Educaţiei Politice şi Culturii Socialiste, cu prezenţa tuturor factorilor educaţionali, în analizele făcute în şedinţele lărgite de birou ale comitetului orăşenesc de partid. Aşadar, destule prilejuri. Şi totuşi, în mai bine de jumătate din unităţile mai mari mişcarea artistică e lăsată de-o parte, ca şi cum nu ar fi şi ea o latură— şi încă una foarte importantă! — a educaţiei personalului muncitor în general şi a tinerilor îndeosebi. Poate se va găsi, totuşi, o formă eficientă de a-i trage aspru pe aceşti conducători (e vorba de cei pe linie administrativă, dar şi pe cei ai organizaţiilor de masă şi obşteşti) la răspundere, de a-i face conştienţi de importanţa stimulării mișcării artistice din fiecare loc de muncă. IOAN URAGAN Festivalul filmului la sate Incepînd de mîine, 2 decembrie, în comunele şi oraşele agroindustriale ale judeţului se desfăşoară Festivalul filmului la Sate, tradiţională manifestare cultural-educativă care prin formele şi mijloacele ce le încorporează polarizează interesul şi atenţia oamenilor muncii. Actuala ediţie — a XXVIII-a— care va dura pînă la data de 31 ianuarie 1985, capătă semnificaţii deosebite. Desfăşurîndu-se la scurt timp după încheierea lucrărilor Congresului al XHI-lea al partidului, această amplă manifestare educativă înscrisă în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, are menirea ca prin planurile elaborate de factorii educaţionali de resort, să contribuie mai mult ca pînă acum, în condiţiile unei exigenţe sporite în ceea ce priveşte calitatea programelor preconizate a avea loc, la modelarea conştiinţei oamenilor muncii, la îmbogăţirea orizontului lor spiritual, în judeţul nostru. Festivalul filmului la sate este marcat, aşa cum se evidenţiază în planul de desfăşurare al acestuia, în care se prevăd lărgirea sferei tematice a filmelor, o selecţie mai atentă a calităţii lor artistice ş.a., printr-o seamă de acţiuni cultural-educative. După cum ne spune tovarăşul Dénes Csaba, şef birou difuzare filme din cadrul întreprinderii Judeţene Cinematografice, pe prim plan se situează prezentarea de filme româneşti inspirate din trecutul de luptă al poporului nostru pentru libertate, dreptate şi independenţă naţională, din prezentul socialist al , ţării. Paralel cu filmele artistice vor fi prezentate zeci de scurtmetraje cu bogată tematică (materialist-ştiinţifică, de educare politico-ideologică şi patriotică a oamenilor muncii, agrozootehnice). Sunt prevăzute, de asemenea, cicluri de expuneri, urmate de rulări de filme. Astfel, expunerea „Activitatea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pusă in slujba poporului, edificării României socialiste", va fi urmată de prezentarea filmului „O viaţă închinată fericirii poporului“; filmele „Burebista“, „Ştefan cel Mare“, „Trandafirul galben“, vor fi precedate de expunerile „Lupta de veacuri a poporului român pentru independenţă şi unitate naţională“ şi „Opera clasicilor români — izvor de inspiraţie pentru filmul românesc“. Cu sprijinul brigăzilor ştiinţifice judeţene vor fi organizate „Zilele educaţiei materialist-ştiinţifice şi moralcetăţeneşti“, în cadrul cărora vor fi prezentate expuneri, conferinţe privind cunoaşterea şi respectarea legilor, prezentări de filme artistice şi documentare. Prin întreaga sa desfăşurare, Festivalul filmului la sate constituie un nou şi eficient prilej de îmbogăţire a vieţii spirituale a satului nostru socialist, de lărgire a orizontului ştiinţific şi cultural al maselor de oameni ai muncii, de educare socialistă a acestora. JOAN NEGUIACI CUVÎNTUL SIMBA 13,30 T de săptăi iembrie - telor poli programa (p.c.); 19,3 unităţii, 5 curi; 66 c statului n; 19.35 Uniti ri (c). idicat ani' 1918; 20,1 20.35 Teal teazul, de Premieră parte; 21, (c); 22,20 22,30 Inel UIMIM 10.00 A 10.30 De : Viaţa sau 11.30 Lun moteca de eoava de 12.30 Din românesc 13.05 Alb ţial color ziunii fugi documente sub popu desene an ecran pen si oraşul 19,00 Tele lor); 19,20 (color). St cat Unirii în colabor cultură şi al judeţul la televizi artistic — dion“. Producţie»r» : ve. 2L££ românesc jurnal (pe închiderea Sfîntu LUPI Ma glez, în ct 18, 20 ; Li R.D.G., îi orele 10, cuiesc : 8 ARE MUJ indian, în orele 10, VII - ViRL DEKrNCV cez, în cu SÎMBĂT. • Azi, de expoziţ linare la BUL“ din puse prep.me, peşte, de vită şi produse d Cu adîn încetarea a fost Bir Vasiu). In azi, oraş Sibiu. Bir. MIC Vând ca strada Tr, formaţii, şov.