Cuvîntul Nou, octombrie 1985 (Anul 18, nr. 4253-4279)
1985-10-01 / nr. 4253
ANUL XVIII, NR. 4253 în slujba noului „Nu cerem luna de pe cer...“ O construcţie ce pare să fi fost cindva un conac, undeva pe strada József Attila din Sfintu Gheorghe, adăposteşte, de cîteva luni, Filiala din Sfîntu Gheorghe a Institutului de Cercetări Ştiinţifice şi Inginerie Tehnologică pentru Electrotehnică, Bucureşti. Trec prin încăperi mari şi goale, complet goale şi ajung într-una mobilată cu un birou, un telefon şi trei scaune pe care, oricum, se poate sta. Pe unul din ele stă inginerul Iazakas Iosif, şeful filialei, un altul îl ocup eu. Cam mult spaţiu, cam Prea mult spaţiu neocupat, tovarăşe inginer. — Nu vrem să „luăm fața" nimănui, instalînd nişte aparate ultrasofisticate și... atît. Pînă mai ieri n-am avut nici curent electric, nici apă, nici sobe. Ne trebuie multe. Săptămîna viitoare ne vin zidarii pentru tencuiala exterioară, vom zugrăvi, apoi vom aduce şi mobilier. Nu-mi place să iau lucruri la care să renunţ apoi pentru că nu mai corespund. Mai bine stăm un timp în aceste condiţii, şi apoi luăm ceva care să ne placă, să reziste. Vom avea aparatură modernă, ultrasensibilă, aparate termogravimetrice şi roentgen, care nu rezistă la poluare, zgomot, vibraţii. Din acest punct de vedere clădirea e foarte potrivită. Am şi făcut comenzile pentru aparate. Există şi o propunere de investiţie. Se vorbeşte şi despre o zonă de cercetare ştiinţifică, în slujba progresului tehnic, chiar pe locurile acestea. — Cîţi sunteţi ? — 17. Doisprezece cu pregătire superioară şi cinci cu pregătire medie şi cadre muncitoreşti. — Cu ce vă ocupaţi? — Cu ceramică şi alte materiale electrotehnice şi cu motoare electrice speciale. Deocamdată. — Spuneţi totul! — Înfiinţarea filialei are la bază necesitatea existenţei în judeţ a unui institut de cercetare pentru industrie şi agricultură care va trebui să fie un promotor al progresului tehnic, dar şi un centru de informare-documentare, un centru de calificare a cadrelor din judeţ. Trebuie valorificată mai bine inteligenţa tehnică a specialiştilor din judeţul Covasna, le trebuie, asigurat un cadru mai larg de afirmare. Se urmăreşte, totodată, implementarea rezultatelor cercetărilor institutului din Bucureşti în unităţile economice ale judeţului. Să nu uit! Ne mai ocupăm de captatori solari, de turbine eoliene, de instalaţii de biogaz şi de generatori de gaz din cărbune. Nu facem doar teorie. — Sunteţi, aşadar, prin excelenţă, oameni în slujba noului. . — Da, e singura noastră raţiune de a exista azi la această filială. — Ce părere aveţidespre cei 17 ? — Sunt cei care au reuşit la un concurs cu probe foarte dure. S-au prezentat 200 şi au reuşit 17. Am luat, zic eu, ce e mai bun. Nu numai din judeţul nostru. — Pentru cine lucraţi ? — Avem contracte în valoare de 4 milioane. Ceramiştii sînt supraaglomeraţi. Nu ne solicită cît ar trebui întreprinderile din judeţ, dar avem realizări frumoase, deja aplicate. Promovăm tehnologii şi materiale noi, la nivel mondial. I.A.M.E. ne solicită arareori şi neesenţial. Din păcate... — Continuaţi vă rog ! * Ar trebui încheiate nişte convenţii care să prevadă limitele, cîmpul de cercetare şi proiectare pentru noi şi întreprinderi, pentru a nu ne suprapune. Nu vrem rivalitate, ci o colaborare strînsă, prietenească. Deocamdată nu se poate vorbi despre aşa ceva. Filiala din Mureş a institutului nostru are mai multe comenzi din Covasna. Pot să iau şi eu lucrări de mare valoare pentru alte judeţe, dar nu ar fi corect faţă de eforturile care s-au făcut şi se fac aici. — Ziceaţi mai înainte că nu faceţi doar teorie... — Vom avea şi un plan de microproducţie. Peste 2—3 luni vom începe să realizăm motoare pas cu pas. Dar trebuie să fim ajutaţi. — Cu ce ? — Cu multe, dar nu cu foarte multe. Nu cerem luna de pe cer. Ne trebuie neapărat un strung, o freză, o maşină de găurit, una de rectificat. Ce înseamnă aceste cîteva utilaje pentru I.M.A. S.A. ? La iarnă am putea face şi serii scurte de motoare pas cu pas pentru beneficiari. Am cerut de la Bucureşti 300 de aparate. Vom primi vreo 10, dar ne descurcăm şi cu acestea. Vrem să avem cu ce lucra, condiţii minime şi vom arăta de ce sîntem în stare. DAN MANOLACNESCU ■ • I g j &A I ad Ij Deputatul — prezenţă activă în viaţa circumscripţiilor electorale (triniri dmn pag 1) frumos, mai modern, mai funcţional. — într-adevăr este de nerecunoscut oraşul nostru — spune tovarăşul Petru Timofte, prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular Municipal. Dar dacă imensa majoritate a caselor sînt proaspăt zugrăvite, dacă străzile sînt bine întreţinute, dacă de pe marginea trotuarelor îţi zîmbesc, din primăvară pînă cade zăpada, mii şi mii de flori, ei bine, toate acestea se datoresc şi activităţii neobosite, entuziaste şi pline de iniţiativă a deputaţilor, a acestor oameni care înţeleg că au fost aleşi de concetăţenii lor tocmai pentru a-i îndruma şi a-i ajuta să facă din străvechiul lor oraş, unul tot mai frumos, mai prosper, mai atrăgător. — Vreţi să ne vorbiţi concret despre activitatea deputaţilor, tovarăşe prim-vicepreşedinte ? — Aş vrea, dar nu ştiu dacă voi putea cuprinde în cuvinte întreaga amploare, uriaşul volum de muncă pe care-l declanşează în rîndul cetăţenilor activitatea deputaţilor. De pildă, dacă treceţi zilnic pe strada Stadionului şi pe aleile Muzelor şi Sănătăţii puteţi admira aspectul îngrijit al zonei respective. Ei bine, în acest aspect frumos şi civilizat al străzilor respective se reflectă şi activitatea neobosită a deputatului Mihai Sava, care se află permanent în mijlocul cetăţenilor, antrenîndu-i şi cu vorba şi cu exemplul faptei la tot ce s-a făcut şi se face. De cînd n-aţi mai fost în cartierul Ciucului ? Ei, merită să mergeţi şi să vedeţi ce au realizat cetăţenii antrenaţi de deputaţii Bodor Martin şi Lörincz Iosif. De altfel, ca locuitori ai municipiului, deputaţii nu se ocupă numai de rezolvarea problemelor din circumscripţia electorală respectivă, ci participă nemijlocit la realizarea tuturor obiectivelor stabilite de consiliul popular municipal. — Aţi amintit doar trei nume, tovarăşe prim-vicepreşedinte ? — V-am spus că este dificil să selectezi din noianul de fapta şi împliniri pe cele mai semnificative, pentru că nu există zonă a oraşului şi domeniu de activitate în care să nu întîlnim asemenea fapte notabile. Totuşi, merită subliniate rezultatele obţinute de deputatul Tamás Dombi János în circumscripţia electorală nr. 18, Makkai Béla András din Coşeni sau Bodé István în zona Gării. Nu trebuie să uităm — aşa cum spuneam mai înainte — strădaniile depuse pentru modernizarea, pentru mai buna desfăşurare a activităţii în diverse domenii de activitate. Nu putem să nu amintim în acest sens priceperea şi perseverenţa cu care activează deputata Magdalena Hancheş în mobilizarea femeilor din municipiu la realizarea tuturor acţiunilor întreprinse de consiliul popular municipal, Demeter Clara în amenajarea magazinelor şi dezvoltarea continuă a comerţului, Petre Străchinaru în imprimarea unui avînt continuu al activităţii culturale sau munca susţinută, neobosită a tovarăşei Liliana Neagoe în pregătirea deschiderii noului an şcolar şi în desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţămînt şi lista ar putea continua cu toţi cei 43 de deputaţi ai consiliului popular municipal. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistrala cuvîntare la cel de-al IlI-lea Congres al consiliilor populare, deputaţii au datoria să militeze necontenit pentru dezvoltarea puternică a spiritului de iniţiativă şi participare a tuturor cetăţenilor la autoconducere, autogestiune, la bună gospodărire, pentru dezvoltarea puternică a fiecărei localităţi, pentru continua înflorire a scumpei noastre patrii. Invitaţie la Universitatea cultural-ştiinţifică Luni, 30 septembrie a.c., la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Sfîntu Gheorghe s-a deschis noul an de învăţămînt al Universităţii cultural-ştiinţifice. Structura organizatorică a rămas, în linii mari, aceeaşi de anul trecut, cuprinzînd două mari categorii de cursuri: ştiinţifice şi de cultură, istorie şi civilizaţie românească. Aceste cursuri — anul trecut în număr de 45 — sunt organizate sub forma de cicluri de expuneri, dezbateri, lectorate, manifestări permanente complexe, cum ar fi întîlniri cu oameni de artă şi cultură, laboratorul de informatică, cercul calităţii, arta populară tradiţională ,şi valorificarea ei în contemporaneitate, simpozioane audio-vizuale, cercuri tehnico-aplicative (13 la număr anul trecut, dar unele dintre ele cu mai multe grupe de cursanţi). Dintre cursurile noi ale acestui an de învăţămînt amintim ciclurile de expuneri: „Opera tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU — tezaur al gîndirii naţionale şi universale", „Tineretul viitorului — viitorul tineretului", (organizat la căminul de tineret al I.A.M.E.), ciclul de medalioane ştiinţifice intitulat „Ambasadori ai creativităţii româneşti pe meridianele lumii“. Desigur, vor fi continuate o serie de cicluri care au avut o largă audienţă la public în anul trecut, printre care: „Revoluţia tehnicoştiinţifică, productivitate, calitate, eficienţă", „România în circuitul mondial al valorilor“, „Aventura imaginii", „Natura dă spectacole". După cum am aflat de la tovarăşul Petre Străchinaru, directorul instituţiei, lista membrilor cercurilor nu este închisă, primindu-se noi înscrieri, atît pentru cercurile propriu-zise, cît şi pentru manifestările în afara lor, la care sînt invitaţi nu numai membrii cursanţi, ci toţi cei care doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele. D. IOAN E Înnoirea şi reproiectarea produselor (Urmare diapag I) turi care se pretează în confecţiile artizanale. Şi, în al treilea rînd, o mai bună valorificare a ţesăturii alta în executarea de confecţii artizanale cu broderie manualăaceste produse fiind specifice unităţii noastre. Amintesc că în munca de înnoire şi reproiectare a produselor a fost atras un mare număr de lucrători atît din atelierele unităţii, cit şi din rîndul celor care lucrează cu munca la domiciliu. Multe dintre produse au fost deja prezentate specialiştilor şi beneficiarilor cu ocazia unor contractări locale. Se remarcă în mod deosebit linia modernă a croiului şi ţinuta elegantă a pardesielor, compleurilor şi pelerinelor din alta, care formează o grupă distinctă în cadrul expoziţiei permanente de la Intorsura Buzăului ce este zilnic deschisă". „Cine sunt autoarele acestor noi produse?“ „Ţesătoarele Sabina Vasile, Elisabeta Hosu, Angela V. Banciu, care au cules din zonă şi au realizat trei costume populare specifice locului (unul se află în expoziţia de la Bucureşti, altul la Sfîntu Gheorghe, iar al treilea la Intorsura Buzăului — n.r.). Bineînţeles, nu trebuie uitate, lucrătoarele din cadrul atelierului de confecţii, de tricotaje, precum şi de la ţesătoria de pînză extrahardt, ale căror talent, pricepere, dragoste pentru frumos îşi pun pecetea pe fiecare produs. Aproape zilnic, apar produse noi de o mare diversitate coloristică şi cu o largă arie de utilizare. Aici se pot vedea tricotaje, începînd de la nou-născuţi pînă la adulţi, predominînd, bineînţeles, cele pentru copii, confecţii pentru elevi — cămăşi, bluze, uniforme pentru pionieri —, precum şi ţesături destinate confecţionării prosoapelor pentru baie, feţelor şi şerveţelelor de masă ş.a.“. Aşadar, prin această activitate, cooperativa urmăreşte să-şi sporească numărul de beneficiari, în vederea încheierii de contracte economice pentru întreaga producţie, pe care unitatea şi-a propus să o realizeze în primul an al noului plan cincinal. c Avarie la sondă ! (Vi mare din pag. 1) apoi o zi liberă !băieţilor care au salvat sonda. Forajul s-a putut continua încă de a doua zi. Mă întrebaţi în cîte zile se remediază, în mod normal, o sondă astfel avariată. In cinci zile. Şi în cinci zile se forează peste 100 de metri“. Lui Toader Alexandrescu nu-i place să vorbească prea mult despre ce a făcut, îmi spune că are familia la Tîrgu Ocna şi că lucrează la foraj de 19 ani. „Sunt multe întîmplări de felul celei petrecute la sonda 290. Munca noastră este destul de pretenţioasă, iar condiţiile nu sunt tocmai uşoare. Un caz asemănător am avut la sonda 210, astă-iarnă. Viscolea de mama focului, şi era un ger şi o zăpadă... S-a rezolvat şi atunci în timp record. Şi pentru că pomeneam de timp record, de 23 August, în acest an, am plecat şi noi de la casele noastre. Pe 23 şi 24 august am stat liniştiţi, lingă copii şi neveste. In seara zilei de 24 am fost anunţat că la sonda 265 s-a defectat Pompa de noroi. M-au anunţat mai întîi pe mine, apoi eu i-am căutat şi pe ceilalţi şi ne-am întors la Ghelinţa. Duminică, pe 25 august, am reuşit să schimbăm pompa şi să repunem sonda în funcţiune. Am făcut şi atunci o treabă care de obicei îţi ia două zile. Noi am făcut-o în cinci ore. Sigur că ne ar fi prins bine să mai stăm acasă o zi cu familia. Nu te poate obliga nimeni să vii in ziua ta liberă, dar la noi, nu se pune problema în felul ăsta. Ne simţim noi obligaţi să venim şi să facem ce avem de făcut. La urma urmei e vorba de planul nostru, de cîştigul nostru, al tuturor de aici". Ce nu-mi spune Toader Alexandrescu este că nu oricine poate şi ar fi în stare să remedieze în 16 ore o avarie la care In mod normal se lucrează 5—6 zile. Nu-mi spune nici despre conştiinţa lui de om obişnuit cu munca la sondă încă de pe cînd avea 16—17 ani, nici despre dragostea pentru meseria pe care și-a ales-o de bună voie. Cred cănici nu era nevoie. CU tualit Sint emisi Shani 21,00 sa lka M 20,1 Sfiri JOE , hoslo\ 11, 16. VANI culori 19,30; ILUZ1 m agili 16, 18. RIA : BUNU vac, îi TÍF Pro\ cum c cu sa< fost n de ' zat nicij men saci gogoşi morco’.l gogonel prune, mărilor friguros aşadar, public, mai ale: la Tirgi Ies“, dii ar fi aci mînii sj timp do piaţa, nţ coop şi bine ap: zile de Deliberaj nate, ini vitîndu-s duse, ca Tîrg. De pline cu mulţumi boscala de pe la tuşi, răn făcut, a adună - Afluer dar preţ de gogo tatea I, ceapă r dicat pr pede, d; revoltă în miroi păstrăm cu care preajmă In co toamnă nizat, c: de-acum a începi DUMIT M| Vînd Lunca Condrea Mărcu și Dobîrlăi