Cuvîntul Nou, octombrie 1985 (Anul 18, nr. 4253-4279)

1985-10-01 / nr. 4253

ANUL XVIII, NR. 4253 în slujba noului „Nu cerem luna de pe cer...“ O construcţie ce pare să fi fost cindva un conac, undeva pe strada József Attila din Sfin­tu Gheorghe, adăposteşte, de cîteva luni, Filiala din Sfîntu Gheorghe a Institutului de Cercetări Ştiinţifice şi In­ginerie Tehnologică pentru E­­lectrotehnică, Bucureşti. Trec prin încăperi mari şi goale, complet goale şi ajung într-una mobilată cu un birou, un telefon şi trei scaune pe care, oricum, se poate sta. Pe unul din ele stă inginerul I­azakas Iosif, şeful filialei, un altul îl ocup eu. C­­­am mult spaţiu, cam Prea mult spaţiu neocupat, tovarăşe inginer. — Nu vrem să „luăm fața" nimănui, instalînd nişte apa­rate ultrasofisticate și... atît. Pînă mai ieri n-am avut nici curent electric, nici apă, nici sobe. Ne trebuie multe. Săptă­­mîna viitoare ne vin zidarii pentru tencuiala exterioară, vom zugrăvi, apoi vom aduce şi mobilier. Nu-mi place să iau lucruri la care să renunţ apoi pentru că nu mai cores­pund. Mai bine stăm un timp în aceste condiţii, şi apoi luăm ceva care să ne placă, să re­ziste. Vom avea aparatură modernă, ultrasensibilă, apa­rate termogravimetrice şi roentgen, care nu rezistă la poluare, zgomot, vibraţii. Din acest punct de vedere clădirea e foarte potrivită. Am şi făcut comenzile pentru aparate. E­­xistă şi o propunere de inves­tiţie. Se vorbeşte şi despre o zonă de cercetare ştiinţifică, în slujba progresului tehnic, chiar pe locurile acestea. — Cîţi sunteţi ? — 17. Doisprezece cu pregă­tire superioară şi cinci cu pre­gătire medie şi cadre munci­toreşti. — Cu ce vă ocupaţi? — Cu ceramică şi alte ma­teriale electrotehnice şi cu mo­toare electrice speciale. Deo­camdată. — Spuneţi totul! — Înfiinţarea filialei are la bază necesitatea existenţei în judeţ a unui institut de cerce­tare pentru industrie şi agri­cultură care va trebui să fie un promotor al progresului tehnic, dar şi un centru de in­­formare-documentare, un cen­tru de calificare a cadrelor din judeţ. Trebuie valorificată mai bine inteligenţa tehnică a specialiştilor din judeţul Co­­vasna, le trebuie, asigurat un cadru mai larg de afirmare. Se urmăreşte, totodată, imple­mentarea rezultatelor cercetă­rilor institutului din Bucureşti în unităţile economice ale ju­deţului. Să nu uit! Ne mai o­­cupăm de captatori solari, de turbine eoliene, de instalaţii de biogaz şi de generatori de gaz din cărbune. Nu facem doar teorie. — Sunteţi, aşadar, prin ex­celenţă, oameni în slujba nou­lui. . — Da, e singura noastră ra­ţiune de a exista azi la aceas­tă filială. — Ce părere aveţi­­despre cei 17 ? — Sunt cei care au reuşit la un concurs cu probe foarte dure. S-au prezentat 200 şi au reuşit 17. Am luat, zic eu, ce e mai bun. Nu numai din ju­deţul nostru. — Pentru cine lucraţi ? — Avem contracte în valoa­re de 4 milioane. Ceramiştii sînt supraaglomeraţi. Nu ne solicită cît ar trebui întreprin­derile din judeţ, dar avem realizări frumoase, deja apli­cate. Promovăm tehnologii şi materiale noi, la nivel mon­dial. I.A.M.E. ne solicită ara­reori şi neesenţial. Din păca­te... — Continuaţi vă rog ! * Ar trebui încheiate nişte convenţii care să prevadă li­mitele, cîmpul de cercetare şi proiectare pentru noi şi între­prinderi, pentru a nu ne su­prapune. Nu vrem rivalitate, ci o colaborare strînsă, priete­nească. Deocamdată nu se poate vorbi despre aşa ceva. Filiala din Mureş a institutu­lui nostru are mai multe co­menzi din Covasna. Pot să iau şi eu lucrări de mare va­loare pentru alte judeţe, dar nu ar fi corect faţă de efor­turile care s-au făcut şi se fac aici. — Ziceaţi mai înainte că nu faceţi doar teorie... — Vom avea şi un plan de microproducţie. Peste­­ 2—3 luni vom începe să realizăm motoare pas cu pas. Dar tre­buie să fim ajutaţi. — Cu ce ? — Cu multe, dar nu cu foarte multe. Nu cerem luna de pe cer. Ne trebuie neapă­rat un strung, o freză, o maşină de găurit, una de rec­tificat. Ce înseamnă aceste cîteva utilaje pentru I.M.A. S.A. ? La iarnă am putea face şi serii scurte de motoare pas cu pas pentru beneficiari. Am cerut de la Bucureşti 300 de aparate. Vom primi vreo 10, dar ne descurcăm şi cu a­­cestea. Vrem să avem cu ce lucra, condiţii minime şi vom arăta de ce sîntem în stare. DAN MANOLACN­ESCU ■ • I g j &A I ad Ij Deputatul — prezenţă activă în viaţa circumscripţiilor electorale (triniri dmn pag 1) frumos, mai modern, mai funcţional. —­ într-adevăr este de nere­cunoscut oraşul nostru — spu­ne tovarăşul Petru Timofte, prim-vicepreşedinte al Comi­tetului Executiv al Consiliului Popular Municipal. Dar dacă imensa majoritate a caselor sînt proaspăt zugrăvite, dacă străzile sînt bine întreţinute, dacă de pe marginea trotuare­lor îţi zîmbesc, din primăvară pînă cade zăpada, mii şi mii de flori, ei bine, toate acestea se datoresc şi activităţii neobo­site, entuziaste şi pline de ini­ţiativă a deputaţilor, a aces­tor oameni care înţeleg că au fost aleşi de concetăţenii lor tocmai pentru a-i îndruma şi a-i ajuta să facă din străve­chiul lor oraş, unul tot mai frumos, mai prosper, mai a­­tr­ăgător. — Vreţi să ne vorbiţi con­cret despre activitatea depu­taţilor, tovarăşe prim-vicepre­şedinte ? — Aş vrea, dar nu ştiu da­că voi­ putea cuprinde în cu­vinte întreaga amploare, u­­riaşul volum de muncă pe care-l declanşează în rîndul cetăţenilor activitatea deputa­ţilor. De pildă, dacă treceţi zilnic pe strada Stadionului şi pe aleile Muzelor şi Sănătăţii puteţi admira aspectul îngri­jit al zonei respective. Ei bi­ne, în acest aspect frumos şi civilizat al străzilor respective se reflectă şi activitatea neo­bosită a deputatului Mihai Sa­va, care se află permanent în mijlocul cetăţenilor, antrenîn­­du-i şi cu vorba şi cu exem­plul faptei la tot ce s-a făcut şi se face. De cînd n-aţi mai fost în cartierul Ciucului ? Ei, merită să mergeţi şi să vedeţi ce au realizat cetăţenii antre­naţi de deputaţii Bodor Mar­tin şi Lörincz Iosif. De altfel, ca locuitori ai municipiului, deputaţii nu se ocupă numai de rezolvarea problemelor din circumscripţia electorală res­pectivă, ci participă nemijlo­cit la realizarea tuturor obiec­tivelor stabilite de consiliul popular municipal. — Aţi amintit doar trei nu­me, tovarăşe prim-vicepre­şedinte ? — V-am spus că este dificil să selectezi din noianul de fapta şi împliniri pe cele mai semnificative, pentru că nu e­­xistă zonă a oraşului şi dome­niu de activitate în care să nu întîlnim asemenea fapte notabile. Totuşi, merită subli­niate rezultatele obţinute de deputatul Tamás Dombi Já­nos în circumscripţia electo­rală nr. 18, Makkai Béla An­drás d­in Coşeni sau Bodé Ist­ván în zona Gării. Nu trebuie să uităm — aşa cum spuneam mai înainte — strădaniile de­puse pentru modernizarea, pentru mai buna desfăşurare a activităţii în diverse domenii de activitate. Nu putem să nu amintim în acest sens price­perea şi perseverenţa cu care activează deputata Magdalena Hanche­ş în mobilizarea fe­meilor din municipiu la reali­zarea tuturor acţiunilor între­prinse de consiliul popular municipal, Demeter Clara în amenajarea magazinelor şi dezvoltarea continuă a comer­ţului, Petre Străchinaru în im­primarea unui avînt continuu al activităţii culturale sau munca susţinută, neobosită a tovarăşei Liliana Neagoe în pregătirea deschiderii noului an şcolar şi în desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţămînt şi­ lista ar putea continua cu toţi cei 43 de de­putaţi ai consiliului popular municipal. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceau­şescu în magistrala cuvîntare la cel de-al IlI-lea Congres al consi­liilor populare, deputaţii au datoria să militeze necontenit pentru dezvoltarea puternică a spiritului de iniţiativă şi parti­cipare a tuturor cetăţenilor la autoconducere, autogestiune, la bună gospodărire, pentru dez­voltarea puternică a fiecărei localităţi, pentru continua în­florire a scumpei noastre pa­trii. Invitaţie la Universitatea­­ cultural-ştiinţifică Luni, 30 septembrie a.c., la Casa de Cultură a Sindicate­lor din municipiul Sfîntu Gheorghe s-a deschis noul an de învăţămînt al Universităţii cultural-ştiinţifice. Structura organizatorică a rămas, în li­nii mari, aceeaşi de anul tre­cut, cuprinzînd două mari categorii de cursuri: ştiinţifice şi de cultură, istorie şi civili­zaţie românească. Aceste cursuri — anul trecut în nu­măr de 45 — sunt organizate sub forma de cicluri de expu­neri, dezbateri, lectorate, ma­nifestări permanente comple­xe, cum ar fi întîlniri cu oa­meni de artă şi cultură, la­boratorul de informatică, cer­cul calităţii, arta populară tradiţională ,şi valorificarea ei în contemporaneitate, simpo­zioane audio-vizuale, cercuri tehnico-aplicative (13 la nu­măr anul trecut, dar unele dintre ele cu mai multe grupe de cursanţi). Dintre cursurile noi ale a­­cestui an de învăţămînt amin­tim ciclurile de expuneri: „Opera tovarăşului NICOL­AE CEAUŞESCU­ — tezaur al gîn­dirii naţionale şi universale", „Tineretul viitorului — viito­rul tineretului", (organizat la căminul de tineret al I.A.M.E.), ciclul de medalioane ştiinţifice intitulat „Ambasadori ai crea­tivităţii româneşti pe meridia­nele lumii“. Desigur, vor fi continuate o serie de cicluri care au avut o largă audienţă la public în anul trecut, prin­tre care: „Revoluţia tehnico­­ştiinţifică, productivitate, ca­litate, eficienţă", „România în circuitul mondial al valorilor“, „Aventura imaginii", „Natura dă spectacole". După cu­m am aflat de la tovarăşul Petre Străchinaru, directorul instituţiei, lista membrilor cercurilor nu este închisă, primindu-se noi în­scrieri, atît pentru cercurile propriu-zise, cît şi pentru ma­nifestările în afara lor, la ca­re sînt invitaţi nu numai membrii cursanţi, ci toţi cei care doresc să-şi îmbogăţeas­că cunoştinţele. D. IO­AN E Înnoirea şi reproiectarea produselor (Urmare dia­pag I) turi care se pretează în con­fecţiile artizanale. Şi, în al treilea rînd, o mai bună valo­rificare a ţesăturii alta în e­­xecutarea de confecţii artiza­nale cu broderie manuală­­aceste produse fiind specifice unităţii noastre. Amintesc că în munca de înnoire şi repro­­iectare a produselor a fost a­­tras un mare număr de lucră­tori atît din atelierele unităţii, cit şi din rîndul celor care lu­crează cu munca la domiciliu. Multe dintre produse au fost deja prezentate specialiştilor şi beneficiarilor cu ocazia unor contractări locale. Se remarcă în mod deosebit linia moder­nă a croiului şi ţinuta elegan­tă a pardesielor, compleurilor şi pelerinelor din alta, care formează o grupă distinctă în cadrul expoziţiei permanente de la Intorsura Buzăului ce este zilnic deschisă". „Cine sunt a­utoarele acestor noi produ­se?“ „Ţesătoarele Sabina Va­sile, Elisabeta Hosu, Angela V. Banciu, care au cules din zonă şi au realizat trei costu­me populare specifice locului (unul se află în expoziţia de la Bucureşti, altul la Sfîntu Gheorghe, iar al treilea la In­torsura Buzăului — n.r.). Bi­neînţeles­, nu trebuie uitate, lucrătoarele din cadrul atelie­rului de confecţii, de tricota­je, precum şi de la ţesătoria de pînză extrahardt, ale căror talent, pricepere, dragoste pentru frumos îşi pun pecetea pe fiecare produs. Aproape zilnic, apar produse noi de o mare diversitate coloristică şi cu o largă arie de utilizare. Aici se pot vedea tricotaje, începînd de la nou-născuţi pînă la adulţi, predominînd, bineînţeles, cele pentru copii, confecţii pentru elevi — că­măşi, bluze, uniforme pentru pionieri —, precum şi ţesături destinate confecţionării pro­­soapelor pentru baie, feţelor şi şerveţelelor de masă ş.a.“. Aşadar, prin această acti­vitate, cooperativa urmăreşte să-şi sporească numărul de beneficiari, în vederea înche­ierii de contracte economice pentru întreaga producţie, pe care unitatea şi-a propus să o realizeze în primul an al noului plan cincinal. c Avarie la sondă ! (Vi mare din pag. 1) apoi o zi liberă !băieţilor care au salvat sonda. Forajul s-a putut continua încă de a doua zi. Mă întrebaţi în cîte zile se remediază, în mod normal, o sondă astfel avariată. In cinci zile. Şi în cinci zile se forează peste 100 de metri“. Lui Toad­er Alexandrescu nu-i place să vorbească prea mult despre ce a făcut, îmi spune că are familia la Tîrgu Ocna şi că lucrează la foraj de 19 ani. „Sunt multe întîmplări de felul celei petrecute la sonda 290. Munca noastră este des­tul de pretenţioasă, iar condi­ţiile nu sunt tocmai uşoare. Un caz asemănător am avut la sonda 210, astă-iarnă. Visco­lea de mama focului, şi era un ger şi o zăpadă... S-a rezolvat şi atunci în timp re­cord. Şi pentru că pomeneam de timp record, de 23 August, în acest an, am plecat şi noi de la casele noastre. Pe 23 şi 24 august am stat liniştiţi, lingă copii şi neveste. In sea­ra zilei de 24 am fost anunţat că la sonda 265 s-a defectat Pompa de noroi. M-au anunţat mai întîi pe mine, apoi eu i-am­ căutat şi pe ceilalţi şi ne-am întors la Ghelinţa. Du­minică, pe 25 august, am reu­şit să schimbăm pompa şi să repunem sonda în funcţiune. Am făcut şi atunci o treabă care de obicei îţi ia două zile. Noi am făcut-o în cinci ore. Sigur că ne ar fi prins bine să mai stăm acasă o zi cu fa­milia. Nu te poate obliga ni­meni să vii in ziua ta liberă, dar la noi, nu se pune proble­ma în felul ăsta. Ne simţim noi obligaţi să venim şi să facem ce avem de făcut. La urma urmei e vorba de pla­nul nostru, de cîştigul nostru, al tuturor de aici". Ce nu-mi spune Toader A­­lexandrescu este că nu oricine poate şi ar fi în stare să re­medieze în 16 ore o avarie la care In mod normal se lucrea­ză 5—6 zile. Nu-mi spune nici despre conştiinţa lui de om o­­bişnuit cu munca la sondă încă de pe cînd avea 16—17 ani, nici despre dragostea pentru meseria pe care și-a a­­les-o de bună voie. Cred că­­nici nu era nevoie. CU tualit Sint emisi Shani 21,00 sa lka M 20,1 Sfiri JOE , hoslo\ 11, 16. VANI culori 19,30; ILUZ1 m agili 16, 18. RIA : BUNU vac, îi TÍF Pro\ cum c cu sa< fost n de ' zat nicij men saci gogoşi morco’.l gogonel prune, mărilor friguros aşadar, public, mai ale: la Tirgi Ies“, dii ar fi aci mînii sj timp do piaţa, nţ coop şi bine ap: zile de Deliberaj nate, ini vitîndu-s duse, ca Tîrg. De pline cu mulţumi boscala de pe la tuşi, răn făcut, a adună - Afluer dar preţ de gogo tatea I, ceapă r dicat pr pede, d; revoltă în miroi păstrăm cu care preajmă In co toamnă nizat, c: de-acum a începi DU­MIT M| Vînd Lunca Condrea Mărcu și Dobîrlăi

Next