Cuvîntul Nou, mai 1986 (Anul 19, nr. 4433-4458)

1986-05-01 / nr. 4433

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XIX, NR 4433, JOI, 1 MAI, 1986 4 PAGINI. 50 BANI în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ieri, a avut loc­ în Capitală Adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conduce­rea partidului şi statului, au­­ participat miercuri după-amia­­ză, la adunarea festivă orga­nizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., cu prile­jul sărbătoririi zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţiona­le a celor ce muncesc. Cinstirea Întîiului de Mai a dobîndit, în această primăva­ră, o semnificaţie deosebită, a­­vlnd loc în preajma aniversă­rii unui eveniment de însem­nătate crucială în istoria ţă­­rii, cu largi rezonanţe în con­ştiinţa naţiunii noastre: crearea în urmă cu şase decenii şi ju­mătate a Partidului Comunist Român, organizatorul şi con­ducătorul luptelor politice şi sociale desfăşurate de masele largi populare pentru libertate­­şi progres, pentru­­ socialism, pentru înălţarea patriei în demnitate şi măreţie. In semn de profundă recu­noştinţă, pentru viaţa­­ liberă şi fericită ce o trăiesc, toţi fiii ţării aduc, în această zi a muncii, zi de sărbătoare a tu­turor celor­­ ce muncesc, un fierbinte omagiu gloriosu­lui nostru partid comunist, ca­re s-a afirmat de la început ca exponentul cel mai înain­tat al naţiunii române, forţa politică în stare să conducă la victorie lupta clasei muncitoa­re, a întregului popor, împo­triva exploatării şi asupririi, pentru transformarea revolu­ţionară a societăţii, pentru creşterea bunăstării celor ce muncesc, pentru edificarea so­cialismului şi comunismului pe pămîntul patriei. Intr-o impresionantă unitate de cuget şi simţire, întregul popor­­ reafirmă şi in acest moment sărbătoresc neţărmu­rita dragoste şi preţuire faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care, de peste o jumătate de secol, şi-a legat numele de marile bătălii şi momente hotărîtoare din e­­xistenţa eroică a partidului nostru comunist, acţionînd cu exemplară fermitate revolu­ţionară şi strălucită dăruire patriotică împotriva asupririi, nedreptăţii şi exploatării, a pericolului fascist, pentru­­consolidarea unităţii şi inde­pendenţei României, pentru triumful revoluţiei socialiste şi împlinirea aspiraţiilor funda­mentalii, de libertate, progres şi pace, ale poporului român. Aceste simţăminte şi-au găsit o pregnantă expresie în atmosfera entuziastă ce dom­nea în marea sală, unde tova­răşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au fost salutaţi, la intrare, de parti­cipanţii la adunare cu vii şi îndelungi aplauze, u­rale , şi a­­vuţii. Cei prezenţi au aclamat eu , înflăcărare pentru eroicul (Continuare in pas I­I-a) ! Raport muncitoresc la industrie, în agricultură şi construcţii, în celelalte ra­muri ale economiei naţionale, colectivele de muncă, în frun­te cu comuniştii, înscriu cu majuscule importante reali­zări, dovadă a traducerii în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XlX-lea al partidului. După rodnice zile, după săptămîni şi decade con­cretizate în importante pro­ducţii­­suplimentare, în onora­rea contractelor economice, în concludente economii de ma­terii prime, materiale, energie electrică şi combustibili, în ritmuri generatoare de avans, pe multe şantiere de investi­ţii rezultatele confirmă puter­nica angajare muncitorească, realizările remarcabile obţînu­ l’REDA NNT­A (Continuare în pag. 2—­) Proletari din toate tarile, initi­ve . wn­im Lumina lui Arminden —— - ^ Din prag de Mai, lumină clară, ce-i foişor al frumuseţii, zărim­ o Lume solidară, dind sensuri noi de lupta vieţii. Manifestăm uniţi şi, iată, in ritmul păcii, făurarii de-aici, şi omenirea toată, cînd despletesc peste fruntarii. La-ndemnul de partid, oriunde, săpăm adinei fîntini solare avînt să bea din limpezi unde­v­a Terrei naşte muncitoare. De-Arminden, demni lui Ceauşescu, iar îi urăm de sănătate, ca România, în firescu-i zbor, s-atingă nestemate. Cinstim o vatră-aro­mitoare, sub tricolor şi roşii steaguri in patria biruitoare, umplind ai fericirii faguri, ION SOCOSL TÎRGU SECUIESC: SALT FARA PRECEDENT (In pag. 2—3) ­eiere o­­­ra 13609 -l­­­uminile întâiului de Mii I­I bat din nou la ferestre­le curate ale ţării, care şi-a îmbrăcat straie de sărbă­toare. Cugetul unui întreg po­por este puternic străluminat de bucuria cu care întîmpină cea dinţii zi a lui Florar. Bat In ferestrele ţării mai strălucitor ca în alţi ani, pen­tru că ne-a găsit mai uniţi ca oricînd în jurul parti­­d­­ului al cărui glorios jubileu îl sărbătorim la acest început de mai, pentru că ne-a găsit străvechile me­leaguri româneşti, de vers şi baladă, mai­ bogate în roade şi împliniri, rostuite mai bine şi mai frumos de gîndul înţe­lept şi mîna-laur a fiilor lor, Tulii Florar. O zi de sărbă­t­esc peste timp, ca un arc de triumf, eroicele fapte săvâr­şite de înaintaşi cu măreţele izbînzi dobîndite de popor, în edificarea societăţii socialiste şi comuniste pe pămîntul României. Sub faldurile sărbătoreşti atu primei zile de mai se revarsă gîndurile ţării, idealu­transpune în rodnice fapte i­­deile şi orientările ctitorului României noi, socialiste, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Sub faldurile sărbătorii de 1 Mai regăsim imaginea mun­cii avîntate a poporului nos­tru. Un popor demn şi liber pe propria-i soartă, ce şi-a cî­ştigat în lume un prestigiu, conştient că remarcabilele inde­­pliniri înscrise în marea car­te a construcţiei socialiste îşi află sorgintea în conducerea de către Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, cu înţelepciu­nea sa,­ cu exemplul său­­per­sonal, sporeşte în inimile noastre sentimentul înaltei responsabilităţi faţă de desti­nele patriei, faţă de îndepli­nirea exemplară a Programu­lui partidului. Şi împlinirile înscrise în cronica acestei zi­le de sărbătoare stau mărtu­rie de netăgăduit. Rod pe ram înflorit de mai din munca şi gîndul nostru cutezător, ele înseamnă mai mult cărbune şi oţel, mai multă pline şi bel­(Continuere In pag a 4~b': toate ce se integrează in chip rile ţării, voinţa întregii ,ia­­firesc în şirul marilor sârbă­­ţiuni de a înfăptui cu dăruire tori ale ţării. O zi de istorie şi hotărîre cutezătoarele o­­dintr-un .şir de momente is- Inactive adoptate de Congresul torice bogate în semnificaţii, ce al XIII-Iea al partidului, de a Sub faldurile sărbătoreşti ale primei zi de Mai

Next