Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)

1987-07-17 / nr. 4808

PAG. 2 Aşezări din epoca romană tîrzie Cercetările întreprinse în ul­tima vreme de­­Muzeul Jude­ţean din Sfîntu Gheorghe au dus la descoperiri arheologice deosebite, care au îmbogăţit is­toria meleagurilor noastre cu noi elemente care vin să ateste încă o dată continuitatea popu­laţiei daco-romane în aceste locuri. Cum spuneam şi cu altă oca­zie,­ pe malul­­sting al Oltului, la locul numit­­„Cîmpul fragi­lor“, a fost scos la iveală, cu ocazia unor lu­crări de amena­jare, un bogat material arheo­logic aparţinând unei aşezări din secolul IV e.n. In­­afară de ceramica făcută cu mina şi la roată, au fost descoperite două fibule, una cu piciorul întors pe dedesubt, iar cealaltă cu semidisc. La ambele lipseşte re­sortul spiralic din antichitate. Fibula cu semidisc este con­fecţionată din bronz, decorată pe placa semidiscului cu cer­­culeţe aranjate în formă de triunghiuri incizate şi are lun­gimea de 4 cm. Fibula cealal­tă este făcută tot din bronz, arcul fiind decorat cu inciziuni în formă de X; lungimea ei este de 5 cm. Inventarului aces­tei locuinţe­ bordei ii mai a­­parţine şi un topor din fier. Toate acestea atestă clar că a­­ceastă aşezare aparţine popu­laţiei daco-romane. Tot pe malul sting al Oltu­lui, la 3 km de Sfîntu Gheor­ghe, între Chilieni şi Coşeni, s-a descoperit o altă aşezare ale cărei bordeie se pot observa în secţiunea malului, făcută cu o­­cazia construirii drumului para­lel cu rîul. Materialul ceramic recoltat de la această aşezare constă din vase făcute cu măria, cu buza crestată, ornamentate cu alveole, avind forma de oa­­le-borcan. Vasele lucrate la roa­tă sunt făcute din pastă bună, arse, cenuşii, sunt străchini, căni cu toartă şi vase de pro­vizii, aşa-mimite „Krausenge­­fasse“. Uneltele de producţie sunt reprezentate prin cuţite de fier, fusaiole de lut şi mai mul­te rîşneţe rotative făcute din rocă dură. Această aşezare, a cărei întindere Memoria fiind se poate del­mi­părimtidui românesc °_9‘­ta în teren, are lungime de kilometri şi se încadrează, pe baza materialului arheologic, î­n secolele V—VII e.n. Aşezarea care se întinde intre Chilieni şi Coşeni relevă un aspect deosebit: ea păstrează din secolul XIV e..n. unele forme de vase, care trec şi în secolele VII—VIII e.n. — mă refer aici la vasele de tip pală-borean cu buza alveolată, frecventă în a­­şezările din secolele VII—VIII. Din punct de vedere cronologic este vorba de aspectul culturii materiale a populaţiei daco-ro­mane din secolul XV e.n., care a păstrat multe elemente daci­ce, romane, preluînd de la goţii veniţi între timp pe aceste me­leaguri, elemente de cultură cerneahoviană. Desigur,, concluzii mai amă­nunţite se vor putea trage in urma cercetărilor pe care le întreprindem acum, în vară, la aceste aşezări. SZÉKELY Zsolt, muzeograf la Muzeul Judeţean Sfintu Gheorghe din Corul de femei al Căminului Cultural din Poian. I­I FESTIVALUL NAŢIONAL „CINTAREA ROMÂNIEI" Casa de Cultură a Sindi­­­ catelor din oraşul reşedinţă de judeţ găzduieşte azi, 17 I­­ulie, ora 10, trecerea în re-­­ vistă a formaţiilor coregra-2 fice In cadrul fazei republi­cane a Festivalului Naţional­­ „Cântarea României“. TELEVIZIUNE 20:00 Telejurnal; 20,20 Via­ţa economică; 20,30 Progra­mul ideologic al partidului — programul unei ample ac­tivităţi de formare a omului nou; 20,45 Partidul, glasul biruitor al­ României. Ver­suri şi cîntece patriotice, re­voluţionare (color); 20,55 Ca­dran mondial. România — Ceauşescu — Pace; 21,10 Secvenţe irakiene (color) ; 21,25 Serial ştiinţific, Avîn­­tura cunoaşterii (color); 21,50 Telejurnal. CINEMA Sfîn­tu Gheorghe : ARTA : ■Profesorul distrat — film american, orele: 9, 11. Mînăstirea din Parma — film franco-italian, două se­rii, orele: 16,30, 20, LUX : Amada — film cu­banez, orele: 10, 17,30, 19,30 Filme pentru copii, ora 15 Tirgu .Secuiesc: S MAI : Locuri in inimă — film a­­merican, orele: 10, 16, 18, 20 Covasna: V­ICTORIA : In arşiţa nopţii — f­im ameri­can, orele: 10, 17, 19. L­­iniHnaiiMii .,Nu treceţi prin faţa unită­ţii fără a vedea preparatele şi semipreparatele noastre.“ Cam aşa sună reclama afişată în vi­trina restaurantului lacto-vege­­tariam din­ centrul municipiului Sfîntu Gheorghe, unitate apar­­ţinînd­­I.C.S.A.A.P. Stîrniţi de cele anunţate de promiţătoarea reclamă, am pătruns în incinta unităţii pentru a ne convinge la faţa locului că bunii gospo­dari ai menţionatei unităţi nu pregetă să facă tot posibilul pentru­­ a-şi mulţumi clienţii. Dar ... stupoare, vorba aceea, afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul! Bineînţeles, înăun­tru nu era nici un leopard. Dar nici produsele prepar­ate sau semipreparate cu care ne „mo­mise“ promiţătorul anunţ din vitrină. Mai exact, în galanta­rul raionului „gospodina" al restaurantului lacto-vegetarian se lăfăia o etichetă care anun­ţa că acolo ar fi trebuit să existe chifteluţe (nu erau !), cîţiva stavrizi prăjiţi, vechi pensionari ai spaţiului de pre­zentare a mărfii — dacă ne lu­ăm după aspectul lor lejer us­cat, şi un platou cu bucăţi de pul­pane, gata prăjiţi. Deci, o gamă de produse tip „gospodi­na“ practic inexistentă ! Una dintre cumpărătoare, Gyöngyö­si Edith, ne spune: „Ar fi deo­­sebit de util dacă am găsi la raioanele tip „gospodina, pro­duse preparate şi semiprepara­te. Am câştiga o mulţime de timp în activităţile casnice, ceasurile pe care le-am econo­misi din activitatea de la bu­cătărie ar putea fi folosite pen­tru alte cerinţe gospodăreşti. Dar ca acest lucru să fie posi­bil ar fi de dorit ca la raioa­nele care desfac preparate şi semipreparate culinare să găsim tot timpul produse cit­ mai di­verse, de calitate bună­ şi, în primul m­od, produse de sezon. Ceea ce, după cum vedeţi şi dumneavoastră, nu prea există." Intr-adevăr, nu prea. Şi ne în­trebăm: oare de ce ? Oare de ce, căci situaţia întîlnită la această unitate comercială nu este singulară. De ce la alte unităţi alimentare se poate ? De ce, iată, la magazinul nr. 34 (responsabil Veres Alexandru), sectorul „gospodina“ era bine aprovizionat (chifteluţe, pate de ficat, şniţele, cîrnat prăjit, peş­te prăjit, pachete de carne de porc cu mazăre etc.) . ..Pentru că — ne spune responsabilul unităţii — trebuie să ieşim în intîmpinarea dorinţelor clienţi­lor. Unitatea­­noastră este aşe­zată intr-un vad comercial cu mare afluenţă de cumpărători (lingă gară), pe aici se perindă oamenii muncii cînd vin de pe platforma industrială. Şi este bine ca ei să găsească­­produse preparate şi semipreparate, le economisim astfel din timpul destinat activităţilor casnice. Este drept, aprovizionarea nu este întotdeauna uşoară, dar a­­cesta este rostul nostru, să pro­curăm marfă care să corespun­dă exigenţelor unui comerţ ci­vilizat, eficient.“ Intr-adevăr, aşa ar trebui să fie. Din păcate,­ pe parcursul raidului întreprins am găsit o situaţie cit de ,cit mulţumitoa­re la foarte puţine unităţi co­merciale. Oare să fie chiar atît de greu ca diriguitorii comerţu­lui covăsnean să iasă în întîm­­pinarea necesităţilor cumpărăto­rilor cu cele necesare ? Să fie vorba de o imposibilitate în a asigura unităţile de tip „gospo­dina" cu preparate şi semipre­parate — în special de sezon — într-o mare­ varietate şi de bună calitate sau numai de o comoditate nesănătoasă, de lip­să de preocupare pentru latura civilizată a comerţului, de lipsă de respect pentru timpul şi ne­cesităţile cumpărătorilor ? Cornelius POPA Unităţile tip „Igospodina“ — realizări mici, carenţe mari CUVÎNTUL NOU Dezvoltare impetuoasă (Urmare din pag. 1) fost înlăturate astfel con­diţiile grele in care se lu­cra — muncitorii mai virst­­nici îşi amintesc probabil şi acum de norii de praf şi scame din filatură —, s-au extins spaţiile de pro­ducţie şi a crescut capaci­tatea întreprinderii de a răspunde cerinţelor pieţei. Evoluţia din ultimii 22 de ani a întreprinderii noastre poartă pecetea­ vi­zitelor de lucru ale secre­tarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vizite care au marcat etape distincte, ho­­tarîtoare în dezvoltarea producţiei. Noile capacităţi puse în funcţiune în cadrul filaturii, ţesătoriei şi fini­sajului, al secţiei, m­ecano­­energetice sau al celei de confecţii, noile tehnologii, noile metode de conducere şi organizare adoptate au făcut ca întreprinderea Textilă „Oltul" să-şi, tri­pleze producţia în anii­ cam au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. Foarte mult teren au cîş­­tigat în această perioadă ţesăturile extratate, solici­tate în multe ţări ale lu­mii. Saltul realizat în ul­timii 22 de ani se datoreşte şi A unui alt fapt, acela al trecerii, ca urmare a indi­caţiilor secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la pro­ducţia de suporţi pentru abrazive. în tot acest interval, preocupările noastre au ur­mărit îndeosebi creşterea calităţii, înnoirea şi diver­sificarea gamei sortimenta­le, ceea ce a făcut ca pro­dusele ce poartă marca „Oltexu­l“ să pătrundă şi să se menţină in sfera de interes a pieţelor externe de desfacere. Eforturi am întreprins şi în ideea creş­terii productivităţii riinicii, care a stat şi stă la baza sporurilor, de producţie realizate de la un an la altul. Progresul agriculturii româneşti (Urmare din pag. 1) tensive, de o ridicată efi­cienţă economică. In cei 22 de ani care au trecut de la cel de-al IX- lea Congres al­­partidului, unitatea noastră, cea­­ mai mare cooperativă agricolă de producţie din judeţul Covasna, a beneficiat din plin de roadele politicii în­ţelepte de dezvoltare în ritmuri înalte a agricultu­rii româneşti. Ca urmare a continuei, întăriri şi mo­dernizări a bazei tehnico­­materiale care asigură un grad ridicat de mecanizare a lucrărilor agricole, a chi­mizării, a utilizării unor seminţe din categorii bio­logice­­şi soiuri de mare randament, a colaborării rodnice cu cercetarea ştiin­ţifică, colaborare materia­lizată în promovarea unor noi tehnologii de mare ran­dament, producţiile medii obţinute la hectar în ulti­mii ani, la principalele culturi, au fost de mai bine de trei ori mai mari decit cele ce se obţineau cu 22 de ani în urmă. A devenit de domeniul obişnuitului ca astăzi, să realizăm pro­ducţii medii de 4 000—5 000 kg grîu, 30 tone cartofi şi 40—45 tone sfeclă de zahăr la hectar. Şi aceasta in condiţiile în care suprafe­ţele ocupate de aceste cui­­t­uri, situează unitatea noastră pe primul loc pe judeţ, iar la cartofi, pe ţară. Am putea spune, aşadar, fără teama de a greşi, că prin realizările obţinute, unitatea noastră ilustrează şi ea, cit se poate de e­­locvent drumul de progres necontenit pe care îl par­curge de 22 de ani încoace agricultura românească. "... și'-la zona Intorsurii Buzău­lui se găsesc cîteva izvoare dulci sulfuroase-sulfatate ? Ele slnt ape minerale medicinale, indicate în tratamentul bolilor legate de hiperaciditatea stoma­cului. Astfel de izvoare se gă­sesc la Barcani și în carterul Crivina Mare. ... în localitatea Catalina se află un monument arhitectural în stil „empire“, din timpul lui Napoleont? Este vorba de sediul I.A.S. Catalina (fost conac Sin­­kovits), care este înconjurat de un mic parc dendrologic. (K.Z.) ANUL XX NR. 4808 Dintre scrisorile conţinând reclamaţii, sesizări, cereri a­­dresate de către oamenii muncii Comitetului Judeţean de Partid, unor organe cen­trale, am ales pentru rubri­ca de faţă­­următoarele: OBSERVAŢII DE LARG interes cetăţenesc Cetăţeanul Laurenţiu Bălă­­şoi­u, din Bucureşti, s-a a­­flat pentru o perioadă­­de timp la odihnă şi tratament în staţiunea Covasna. La în­toarcerea acasă, a trimis o scrisoare prin care îşi ex­prima aprecierea faţă de ca­litatea actului medical din cunoscuta staţiune, dar fă­cea şi cîteva observaţii de interes mai larg, care au fost analizate de către or­ganele competente. Astfel, se arăta că la hotelul „Cer­bul“, unde a fost cazat, e­­xistă două săli de mese, ca­re sunt prea mici pentru a face faţă afluxului de turişti în plin sezon. Tovarăşul Bălăşoiu propunea in aceas­tă ordine de idei găsirea u­­nei soluţii. S-a luat măsura ca încă din acest an,­ una din săli să fie extinsă cu 60 metri pătraţi, în felul a­­cesta rezolvîndu-se chestiu­nea abordată. Cit priveşte încăperea in care s-a aflat discoteca, ea a fost transform­­ată în sală de club, la ce­rerea unor turişti. PRECIZĂRI In legătură cu sesizarea tovarăşului Varga , László, din comuna Lemnia, se cu­­vin reţinute cîteva aspecte. Dîinsul a lucrat, intr-adevăr, ca îngrijitor-mulgător în ca­drul unităţii agricole din lo­calitate, în anul 1984, dar a lipsit în mai multe rînduri de la locul de muncă. Ca atare, conducerea unităţii i-a reţinut, pe baza hotărîrii consiliului de conducere din luna aprilie 1985, o parte din retribuţia în natură. Numai că — şi asta recla­,­mă potentul — contravaloa­rea in bani nu i-a fost com­plet achitată ! Din verificările efectuate a­ rezultat că măsura stabili­tă a fost corectă, deoarece conducerea unităţii a stipu­­lat în contractul-angajament de încheiere a acordului glo­bal, că pentru cei ce pără­sesc locul de muncă, plata în natură în privinţa cerea­lelor furajere nu se va mai acorda. Totuşi, pe această bază, petiţionarul urma să primească o oarecare sumă de bani, pe care o va însuşi de îndată ce unitatea agri­colă va avea posibilităţi de plată. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László

Next