Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)
1987-07-17 / nr. 4808
PAG. 2 Aşezări din epoca romană tîrzie Cercetările întreprinse în ultima vreme deMuzeul Judeţean din Sfîntu Gheorghe au dus la descoperiri arheologice deosebite, care au îmbogăţit istoria meleagurilor noastre cu noi elemente care vin să ateste încă o dată continuitatea populaţiei daco-romane în aceste locuri. Cum spuneam şi cu altă ocazie, pe malulsting al Oltului, la locul numit„Cîmpul fragilor“, a fost scos la iveală, cu ocazia unor lucrări de amenajare, un bogat material arheologic aparţinând unei aşezări din secolul IV e.n. Inafară de ceramica făcută cu mina şi la roată, au fost descoperite două fibule, una cu piciorul întors pe dedesubt, iar cealaltă cu semidisc. La ambele lipseşte resortul spiralic din antichitate. Fibula cu semidisc este confecţionată din bronz, decorată pe placa semidiscului cu cerculeţe aranjate în formă de triunghiuri incizate şi are lungimea de 4 cm. Fibula cealaltă este făcută tot din bronz, arcul fiind decorat cu inciziuni în formă de X; lungimea ei este de 5 cm. Inventarului acestei locuinţe bordei ii mai aparţine şi un topor din fier. Toate acestea atestă clar că această aşezare aparţine populaţiei daco-romane. Tot pe malul sting al Oltului, la 3 km de Sfîntu Gheorghe, între Chilieni şi Coşeni, s-a descoperit o altă aşezare ale cărei bordeie se pot observa în secţiunea malului, făcută cu ocazia construirii drumului paralel cu rîul. Materialul ceramic recoltat de la această aşezare constă din vase făcute cu măria, cu buza crestată, ornamentate cu alveole, avind forma de oale-borcan. Vasele lucrate la roată sunt făcute din pastă bună, arse, cenuşii, sunt străchini, căni cu toartă şi vase de provizii, aşa-mimite „Krausengefasse“. Uneltele de producţie sunt reprezentate prin cuţite de fier, fusaiole de lut şi mai multe rîşneţe rotative făcute din rocă dură. Această aşezare, a cărei întindere Memoria fiind se poate delmipărimtidui românesc °_9‘ta în teren, are lungime de kilometri şi se încadrează, pe baza materialului arheologic, în secolele V—VII e.n. Aşezarea care se întinde intre Chilieni şi Coşeni relevă un aspect deosebit: ea păstrează din secolul XIV e..n. unele forme de vase, care trec şi în secolele VII—VIII e.n. — mă refer aici la vasele de tip pală-borean cu buza alveolată, frecventă în aşezările din secolele VII—VIII. Din punct de vedere cronologic este vorba de aspectul culturii materiale a populaţiei daco-romane din secolul XV e.n., care a păstrat multe elemente dacice, romane, preluînd de la goţii veniţi între timp pe aceste meleaguri, elemente de cultură cerneahoviană. Desigur,, concluzii mai amănunţite se vor putea trage in urma cercetărilor pe care le întreprindem acum, în vară, la aceste aşezări. SZÉKELY Zsolt, muzeograf la Muzeul Judeţean Sfintu Gheorghe din Corul de femei al Căminului Cultural din Poian. II FESTIVALUL NAŢIONAL „CINTAREA ROMÂNIEI" Casa de Cultură a Sindi catelor din oraşul reşedinţă de judeţ găzduieşte azi, 17 Iulie, ora 10, trecerea în re- vistă a formaţiilor coregra-2 fice In cadrul fazei republicane a Festivalului Naţional „Cântarea României“. TELEVIZIUNE 20:00 Telejurnal; 20,20 Viaţa economică; 20,30 Programul ideologic al partidului — programul unei ample activităţi de formare a omului nou; 20,45 Partidul, glasul biruitor al României. Versuri şi cîntece patriotice, revoluţionare (color); 20,55 Cadran mondial. România — Ceauşescu — Pace; 21,10 Secvenţe irakiene (color) ; 21,25 Serial ştiinţific, Avîntura cunoaşterii (color); 21,50 Telejurnal. CINEMA Sfîntu Gheorghe : ARTA : ■Profesorul distrat — film american, orele: 9, 11. Mînăstirea din Parma — film franco-italian, două serii, orele: 16,30, 20, LUX : Amada — film cubanez, orele: 10, 17,30, 19,30 Filme pentru copii, ora 15 Tirgu .Secuiesc: S MAI : Locuri in inimă — film american, orele: 10, 16, 18, 20 Covasna: VICTORIA : In arşiţa nopţii — fim american, orele: 10, 17, 19. LiniHnaiiMii .,Nu treceţi prin faţa unităţii fără a vedea preparatele şi semipreparatele noastre.“ Cam aşa sună reclama afişată în vitrina restaurantului lacto-vegetariam din centrul municipiului Sfîntu Gheorghe, unitate aparţinîndI.C.S.A.A.P. Stîrniţi de cele anunţate de promiţătoarea reclamă, am pătruns în incinta unităţii pentru a ne convinge la faţa locului că bunii gospodari ai menţionatei unităţi nu pregetă să facă tot posibilul pentru a-şi mulţumi clienţii. Dar ... stupoare, vorba aceea, afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul! Bineînţeles, înăuntru nu era nici un leopard. Dar nici produsele preparate sau semipreparate cu care ne „momise“ promiţătorul anunţ din vitrină. Mai exact, în galantarul raionului „gospodina" al restaurantului lacto-vegetarian se lăfăia o etichetă care anunţa că acolo ar fi trebuit să existe chifteluţe (nu erau !), cîţiva stavrizi prăjiţi, vechi pensionari ai spaţiului de prezentare a mărfii — dacă ne luăm după aspectul lor lejer uscat, şi un platou cu bucăţi de pulpane, gata prăjiţi. Deci, o gamă de produse tip „gospodina“ practic inexistentă ! Una dintre cumpărătoare, Gyöngyösi Edith, ne spune: „Ar fi deosebit de util dacă am găsi la raioanele tip „gospodina, produse preparate şi semipreparate. Am câştiga o mulţime de timp în activităţile casnice, ceasurile pe care le-am economisi din activitatea de la bucătărie ar putea fi folosite pentru alte cerinţe gospodăreşti. Dar ca acest lucru să fie posibil ar fi de dorit ca la raioanele care desfac preparate şi semipreparate culinare să găsim tot timpul produse cit mai diverse, de calitate bună şi, în primul mod, produse de sezon. Ceea ce, după cum vedeţi şi dumneavoastră, nu prea există." Intr-adevăr, nu prea. Şi ne întrebăm: oare de ce ? Oare de ce, căci situaţia întîlnită la această unitate comercială nu este singulară. De ce la alte unităţi alimentare se poate ? De ce, iată, la magazinul nr. 34 (responsabil Veres Alexandru), sectorul „gospodina“ era bine aprovizionat (chifteluţe, pate de ficat, şniţele, cîrnat prăjit, peşte prăjit, pachete de carne de porc cu mazăre etc.) . ..Pentru că — ne spune responsabilul unităţii — trebuie să ieşim în intîmpinarea dorinţelor clienţilor. Unitateanoastră este aşezată intr-un vad comercial cu mare afluenţă de cumpărători (lingă gară), pe aici se perindă oamenii muncii cînd vin de pe platforma industrială. Şi este bine ca ei să găseascăproduse preparate şi semipreparate, le economisim astfel din timpul destinat activităţilor casnice. Este drept, aprovizionarea nu este întotdeauna uşoară, dar acesta este rostul nostru, să procurăm marfă care să corespundă exigenţelor unui comerţ civilizat, eficient.“ Intr-adevăr, aşa ar trebui să fie. Din păcate, pe parcursul raidului întreprins am găsit o situaţie cit de ,cit mulţumitoare la foarte puţine unităţi comerciale. Oare să fie chiar atît de greu ca diriguitorii comerţului covăsnean să iasă în întîmpinarea necesităţilor cumpărătorilor cu cele necesare ? Să fie vorba de o imposibilitate în a asigura unităţile de tip „gospodina" cu preparate şi semipreparate — în special de sezon — într-o mare varietate şi de bună calitate sau numai de o comoditate nesănătoasă, de lipsă de preocupare pentru latura civilizată a comerţului, de lipsă de respect pentru timpul şi necesităţile cumpărătorilor ? Cornelius POPA Unităţile tip „Igospodina“ — realizări mici, carenţe mari CUVÎNTUL NOU Dezvoltare impetuoasă (Urmare din pag. 1) fost înlăturate astfel condiţiile grele in care se lucra — muncitorii mai virstnici îşi amintesc probabil şi acum de norii de praf şi scame din filatură —, s-au extins spaţiile de producţie şi a crescut capacitatea întreprinderii de a răspunde cerinţelor pieţei. Evoluţia din ultimii 22 de ani a întreprinderii noastre poartă pecetea vizitelor de lucru ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vizite care au marcat etape distincte, hotarîtoare în dezvoltarea producţiei. Noile capacităţi puse în funcţiune în cadrul filaturii, ţesătoriei şi finisajului, al secţiei, mecanoenergetice sau al celei de confecţii, noile tehnologii, noile metode de conducere şi organizare adoptate au făcut ca întreprinderea Textilă „Oltul" să-şi, tripleze producţia în anii cam au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. Foarte mult teren au cîştigat în această perioadă ţesăturile extratate, solicitate în multe ţări ale lumii. Saltul realizat în ultimii 22 de ani se datoreşte şi A unui alt fapt, acela al trecerii, ca urmare a indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la producţia de suporţi pentru abrazive. în tot acest interval, preocupările noastre au urmărit îndeosebi creşterea calităţii, înnoirea şi diversificarea gamei sortimentale, ceea ce a făcut ca produsele ce poartă marca „Oltexul“ să pătrundă şi să se menţină in sfera de interes a pieţelor externe de desfacere. Eforturi am întreprins şi în ideea creşterii productivităţii riinicii, care a stat şi stă la baza sporurilor, de producţie realizate de la un an la altul. Progresul agriculturii româneşti (Urmare din pag. 1) tensive, de o ridicată eficienţă economică. In cei 22 de ani care au trecut de la cel de-al IX- lea Congres alpartidului, unitatea noastră, cea mai mare cooperativă agricolă de producţie din judeţul Covasna, a beneficiat din plin de roadele politicii înţelepte de dezvoltare în ritmuri înalte a agriculturii româneşti. Ca urmare a continuei, întăriri şi modernizări a bazei tehnicomateriale care asigură un grad ridicat de mecanizare a lucrărilor agricole, a chimizării, a utilizării unor seminţe din categorii biologiceşi soiuri de mare randament, a colaborării rodnice cu cercetarea ştiinţifică, colaborare materializată în promovarea unor noi tehnologii de mare randament, producţiile medii obţinute la hectar în ultimii ani, la principalele culturi, au fost de mai bine de trei ori mai mari decit cele ce se obţineau cu 22 de ani în urmă. A devenit de domeniul obişnuitului ca astăzi, să realizăm producţii medii de 4 000—5 000 kg grîu, 30 tone cartofi şi 40—45 tone sfeclă de zahăr la hectar. Şi aceasta in condiţiile în care suprafeţele ocupate de aceste cuituri, situează unitatea noastră pe primul loc pe judeţ, iar la cartofi, pe ţară. Am putea spune, aşadar, fără teama de a greşi, că prin realizările obţinute, unitatea noastră ilustrează şi ea, cit se poate de elocvent drumul de progres necontenit pe care îl parcurge de 22 de ani încoace agricultura românească. "... și'-la zona Intorsurii Buzăului se găsesc cîteva izvoare dulci sulfuroase-sulfatate ? Ele slnt ape minerale medicinale, indicate în tratamentul bolilor legate de hiperaciditatea stomacului. Astfel de izvoare se găsesc la Barcani și în carterul Crivina Mare. ... în localitatea Catalina se află un monument arhitectural în stil „empire“, din timpul lui Napoleont? Este vorba de sediul I.A.S. Catalina (fost conac Sinkovits), care este înconjurat de un mic parc dendrologic. (K.Z.) ANUL XX NR. 4808 Dintre scrisorile conţinând reclamaţii, sesizări, cereri adresate de către oamenii muncii Comitetului Judeţean de Partid, unor organe centrale, am ales pentru rubrica de faţăurmătoarele: OBSERVAŢII DE LARG interes cetăţenesc Cetăţeanul Laurenţiu Bălăşoiu, din Bucureşti, s-a aflat pentru o perioadăde timp la odihnă şi tratament în staţiunea Covasna. La întoarcerea acasă, a trimis o scrisoare prin care îşi exprima aprecierea faţă de calitatea actului medical din cunoscuta staţiune, dar făcea şi cîteva observaţii de interes mai larg, care au fost analizate de către organele competente. Astfel, se arăta că la hotelul „Cerbul“, unde a fost cazat, există două săli de mese, care sunt prea mici pentru a face faţă afluxului de turişti în plin sezon. Tovarăşul Bălăşoiu propunea in această ordine de idei găsirea unei soluţii. S-a luat măsura ca încă din acest an, una din săli să fie extinsă cu 60 metri pătraţi, în felul acesta rezolvîndu-se chestiunea abordată. Cit priveşte încăperea in care s-a aflat discoteca, ea a fost transformată în sală de club, la cererea unor turişti. PRECIZĂRI In legătură cu sesizarea tovarăşului Varga , László, din comuna Lemnia, se cuvin reţinute cîteva aspecte. Dîinsul a lucrat, intr-adevăr, ca îngrijitor-mulgător în cadrul unităţii agricole din localitate, în anul 1984, dar a lipsit în mai multe rînduri de la locul de muncă. Ca atare, conducerea unităţii i-a reţinut, pe baza hotărîrii consiliului de conducere din luna aprilie 1985, o parte din retribuţia în natură. Numai că — şi asta recla,mă potentul — contravaloarea in bani nu i-a fost complet achitată ! Din verificările efectuate a rezultat că măsura stabilită a fost corectă, deoarece conducerea unităţii a stipulat în contractul-angajament de încheiere a acordului global, că pentru cei ce părăsesc locul de muncă, plata în natură în privinţa cerealelor furajere nu se va mai acorda. Totuşi, pe această bază, petiţionarul urma să primească o oarecare sumă de bani, pe care o va însuşi de îndată ce unitatea agricolă va avea posibilităţi de plată. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László