Cuvîntul Nou, august 1987 (Anul 20, nr. 4821-4846)

1987-08-01 / nr. 4821

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XX NR. 4821 SÎMBĂTĂ 1 AUGUST 1987 Soarele răsare 6h 00’ apune 20h 43’ Luna răsare 0h 26’ apune 23h 07’ Au trecut 213 zile Au rămas 152 zile 4 PAGINI - 50 BANI FA?ţi_DE munc A­­ggk /jSSrijä nen&ul da ahoore I­­ Al ÎNTRECERII SOCIAUSTE­/ Plusuri de producţie Eforturile colectivului în­treprinderii Textile „Oltul“ Sfîntu Gheorghe In ce­le­ şapte luni care au trecut de la începutul aces­tui an au făcut ca planul de producţie să fie depăşit cu circa 200 mii metri pătraţi la ţesături şi cu mai bine de un milion de lei­ la con­fecţii textile. De notat că aceste plusuri au ca p­rinci­­pal suport productivitatea muncii, a cărei cotă înregis­trează creşteri apreciabile. Participare eficientă la soluţionarea problemelor tehnice Larga participare a mun­citorilor, maiştrilor, ingine­rilor şi tehnicienilor între­prinderii Antrepriză de Con­­strucţii-Montaj Sfîntu Gheor­­ghe la soluţionarea proble­melor pe care le ridică pro­ducţia se regăseşte îndeosebi în activitatea de creaţie teh­nică ce se desfăşoară în ca­drul unităţii, activitate a că­rei eficienţă se cifrează, în intervalul de timp scurs de la începutul acestui an, la peste 500 de mii lei. Suma reprezintă, în principal, efi­cienţa rezultată din rezol­varea temelor tehnice repar­tizate cadrelor de speciali­tate ale întreprinderii. Ceea ce trebuie subliniat este că activitatea de care vorbeam, reuşitele înscrise la acest ca­pitol, şi-au pus amprenta a­­supra productivităţii muncii, care înregistrează creşteri notabile. In industrie, eforturile înt­reprinse în aceste zile urmăresc realizarea ritmică, integrală a sarcinilor înscrise pe agenda de lucru. Se pune accent pe mai buna folosire a timpului de lucru, a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din dotare, pe gospodărirea judicioasă a mate­riilor prime, materialelor, ener­giei şi combustibililor. Imagin­ile pe care vi le prezentăm sunt din Cariera de Lignit Valea Crişului, unde se lucrează intens la descopertarea stratului de că­rbune, şi Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului Sfîntu G­heorghe, secţia mobilă de artă. Actualitatea în agricultură • SECERIŞUL — încheiat neîntîrziat ! Unităţile agricole dispun de dotarea tehnică necesară pentru a­­ încheia secerişul griului în numai cîteva zile, aceasta im­­punînd ca zilnic să se reali­zeze vitezele de lucru planifica­te. Timpul este favorati­l lucru­lui,­ astfel că, în condiţiile s­u­­r­iei bune organizări a muncii, a mobilizării tuturor forţelor me­canice şi umane vitezele de lu­cru planificate pot fi realizate exemplar. Suprafeţe mari de­ recoltat au mai rămas în uni­tăţile agricole cooperatiste din cadrul C.U.A S.C. Cernat, unde în cursul zilei de 30 iulie s-a recoltat o suprafaţă de 527 ha, faţă de 630 ha cît a fost pla­nificat. Din cele 10 cooperative agricole de producţie­ din con­siliul sus-amintit, în n­umai trei — Dalnic, Lunga şi Mărtineni — s-au realizat şi depăşit vite­zele de lucru planificate. Pen­tru a justifica nerealizările se pot aduce argumente, dar tre­buie bine înţeles că orice zi de întîrziere înseamnă mari pier­deri din recoltă. Nu este lipsit de interes să menţionăm şi ne­cesitatea de a se acţiona mult mai ferm pentru reglarea co­respunzătoare a combinelor, astfel incit să­ se elimine­­ cu desăvîrşire pierderile. Se pro­cedează bine la C.A.P. Cer­nat, unde combinele sunt regla­te ori de cite ori este nevoie, în funcţie de starea lanului care urmează a fi recoltat- A­VREANOVICI Ernest Fişier­ele campanie • Ieri s-au recoltat în total 2.440 hectare, din care 1.927 hectare cultivate cu griu­ şi 313­­ha cultivate cu orzoaica, cele mai bune rezultate înregistrîndu-se în C.U.A.S.C. Cernat — 547 ha . Au încheiat recoltarea griului unităţile: C.A.I., GhidValău, Chilieni, Tîrgu Secu­iesc, I.A.S. Sfîntu Gheorghe, A.E.S.C.H. Sfîntu Gheorghe. 9 Pină în prezent s-a livrat la fondul centralizat al statului o cantitate de 19.950 tone 9 In cea mai mare unitate cultivatoare de Srîu din judeţ —Turda (800 ha), pînâ ieri s-a recoltat o suprafaţa de 360 ha 9 A fost eliberată de paie o suprafaţă de 4.918 ha. 9 la san­ceriş, ritmuri scăzute de lucru se înregistrează in C.A.I­. Aîta Seacă, Bălanii Mari, Zăbala, Brateş şi Vîr­­ghiş . Ieri, la C.A.P. Băţanii Mari au fost recoltate numai 26 ha. | SILUOTECA —­eter 1- in spiritul prevederilor recentului Decret al Consiliului de Stat REALIZAREA EXPORTULUI sarcină prioritară în fiecare unitate economică Recentul Decret al Consiliu­lui de Stat, privind unele mă­suri pentru creșterea cointere­sării materiale a oamenilor muncii, a întreprinderilor, în realizarea producţiei de export şi a exportului concretizează propunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, făcută în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 10 iulie a.cu propunere cu privire la nece­sitatea îmbunătăţirii întregii activităţi de export, atît sub aspectul calităţii, cît şi al rit­micităţii onorării contractelor externe. Prin elementele noi aduse în sistemul de retribuire, acest Decret stabileşte măsuri­­ menite să cointereseze material oamenii muncii pentru ca pro­ducţia destinată exportului şi exportul să se desfăşoare la un înalt nivel calitativ, imediat du­pă şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., dis­cutam, la întreprinderea de A­­parataj şi Motoare Electrice din Sfinţii Gheorghe, despre a­­ceastă hotărire. Inginerul Ki­­lyen Alexandru, şeful secţiei motoare electrice, spunea că „ar fi bine ca reglementarea care ,va urma să ia înn consi­derare şi unităţile care au sta­bilite prin plan sarcini de ma­terii prime, materiale, ce ur­mează a fi încorporate in pro­ducţia de export a altor uni­tăţi. Lucrul acesta ar determi­na colectivele de muncă să a­­corde atenţie sporită, atît pro­blemelor producţiei pentru ex­portul direct, cît şi celor pen­tru exportul indirect“. Un sin­gur exemplu: colaborarea cu întreprinderea de Conductori Emailaţi de la Zalău, unitate unde, de multe ori, datorită in­terpretării puţin înguste a sar­cinii de export direct, se o­­norau cu greutate livrările de sîrmă de bobinaj, deşi la I.A. M.E. i se asigură o valorifica­re superioară, fiind exportată în produse de mare complexi­tate. Şi iată, recentul Decret al Consiliului de Stat, la articolul 3, stipulează o asemenea măsu­ră. Dată fiind categoria largă de cameni ai muncii care bene­ficiază de adaosurile de 10 şi, respectiv, 5 la sută, noile re­glementări asigură o răspun­dere unitară, la toate niveluri­le, pentru realizarea în condi­ţii cît mai bune a producţiei pentru export, pentru livrarea la timp a produselor la export. Acest lucru presupune o mai Preda M­TA (Continuare în pag. a 3-a) Oameni, idei, fapte Pagina a 3*a • Frunzarele Numai 3 din cele 40 de coo­perative agricole de producţie şi-au îndeplinit sarcina de a aduna şi depozita frunzare. Este vorba de C.A.P. Arcuş, Vieni şi Estelnic. S-a hotărît ca pentru a reduce deficitul de furaje, îndeosebi pentru ovine, să se adune şi depoziteze frun­zare. Din păcate, în cea mai mare parte dintre­­unităţile cooperatiste nu s-a acţionat aşa D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) MÎINE LA COVASNA-VOINEŞTI Nedeia mocănească Mîine, 2 august, începind cu ora 10, în pitorescul ca­dru natural al Văii Zînelor de la Covasna-Voineşti va a­­vea loc o nouă ediţie — cea de-a XIX-a — a tradiţiona­lei sărbători populare „Ne­deia mocănească“. Ea se în­scrie înşirul de manifestăr dedicate celor două mari e­­venimente care se aprop­e: al II-lea Congres al edu­caţiei politice şi culturii socialiste şi sărbătorirea a 43 de ani de la măreţul act istoric de la 23 August 1344. Pe Ungă reîntîln­irea Cu fol­clorul, cu vechile şi fru­moasele noastre datini, cei prezenţi vor putea urmări şi evoluţia unor formaţii şi ansambluri folclorice din judeţ, laureate ale Festiva­lului Naţional „Cintarea României“. Tradiţionalei manifestări ,,Nedeia mocănească“ — mult succes ! (C.N.)

Next