Cuvîntul Nou, ianuarie 1988 (Anul 21, nr. 4952-4975)
1988-01-15 / nr. 4962
PAG. 2 SCRISORI şi RĂSPUNSURI Dintre scrisorile conţinind reclamaţii, sesizări, cereri adresate de oamenii muncii Comitetului Judeţean Covasna al P.C.H., unor organe centrale, am ales pentru rubrica de faţă următoarele: CITEVA PRECIZĂRI Referitor la problemele pe care le-a abordat în scrisoarea trimisă Comitetului Judeţean de Partid, cetăţeanul S.D., din oraşul întorsura Buzăului, privitoare la acordarea unor drepturi pentru unul din copiii săi — care este minor —şi prezintă anumite deficienţe psihice,, lucrurile sunt ceva mai complicate. Cercetările efectuate au relevat faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3/1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, de dreptul la pensie beneficiază persoanele încadrate în muncă, care și-au pierdut capacitatea de lucru. Copilul minor despre care se relatează nu se încadrează în această categorie. Pentru a se veni în sprijinul familiei, s-a făcut recomandarea de" a Se solicita internarea copilului bolnav, intr-un cămin pentru deficienţi nerecuperabili, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 3/1970, privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. EXPLICAŢII Cetăţeanul B. Valentin, domiciliat în Tîrgu Secuiesc, şi-a exprimat, într-o petiţie, nemulţumirea privitoare la situaţia apartamentului nou construit pe care l-a luat în primire şi care avea anumite deficienţe de construcţie. Petiţionarul a formulat obiecţiuni şi în privinţa unei diferenţe de preţ pe care a trebuit să o plătească ulterior, în conformitate cu prevederile Decretului 256/1984. I.J.G.C.L. Covasna a luat la cunoştinţă de doleanţele formulate de petiţionar, înaintînd în acest sens o adresă către I.A. C.M., prin care solicita efectuarea remedierilor pînă la data recepţiei finale a blocului. Avînd în vedere faptul că ulterior o parte din aceste lucrări s-au terminat, s-a executat şi recepţia finală, în cazul in care tovarăşul B. Valentin este, totuşi, nemulţumit de modul de soluţionare a cererii sale pe cale administrativă, are deschisă calea prin justiţie. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László, activist la Comitetul Judeţean Covasna al P.C.T. V.________________________________ Duminică, 17 ianuarie Lumea copiilor; Telefilmoteca de ghiozdan: ,,Aripi de zăpadă* *. Episodul 3; Muzică populară ; Album duminical; Muzică ușoară cu Gabriela Sauciuc, Marian Spinoche; Un cîntec pentru fiecare; Desene animate; Autograf muzical ; Jean Păunescu ;Secvenţe din comedii cinematografice; Luminile rampei muzicale. După-amiază la varietăţi, cu Natalia Guberna, Ileana Şipoteanu şi alţii; Anul sportiv 1987; Cetăţile vitejiei — cetăţile hărniciei. Scorniceşti; Telejurnal; „Cîntarea României“, Judeţul Timiş; Film artistic. Reţeaua „S“. ’Producţie a Casei de Filme Patru; Telejurnal. Luni, 18 ianuarie Telejurnal; Economia românească în Epoca Nicolae Ceauşescu; Tezaur folcloric; Roman-foileton, în căutarea căpitanului Grant. Episodul 5; Telejurnal. Marţi, 18 ianuarie Telejurnal; Economia românească în Epoca . Nicolae Ceauşescu; Viaţă eroică, revoluţionară, închinată partidului, poporului, patriei; Laureaţi ai ^Recomandămi lElESPICIflTiRllBS Festivalului Naţional ,,Cîntarea României“; Şcoala pe coordonatele noului, ale spiritului revoluţionar; Telejurnal. Miercuri, 20 ianuarie Telejurnal; Priorităţi în economie; Cinstim eroul României. Versuri şi cîntece patriotice, revoluţionare; Strălucită contribuţie la dezvoltarea creatoare a gîndirii social-politice contemporane; Film artistic în serial: • „Iancu Jianu“; Telejurnal. Joi, 21 ianuarie Telejurnal; Pe drumul înfăptuirii noii revoluţii agrare; Onor comandantului suprem. Selecţiuni din concertul prezentat de formaţiile muzicale ale armatei; A crea cu poporul, pentru popor; Telejurnal. Vineri, 22 ianuarie Telejurnal; Economia românească în Epoca Nicolae Ceauşescu. Strălucită contribuţie la dezvoltarea creatoare a gîndirii social-politice contemporane; Cadran mondial; Serial ştiinţific. Episodul 14; Telejurnal. Sîmbătă, 23 ianuarie La sfîrşit de săptămînă. Gala desenului animat; Mările momente ale baletului; Comori de artă plastică intrate în patrimoniul naţional; Telesport; Plai de cîntec nou; Telejurnal; O viaţă eroică, revoluţionară, închinată partidului, poporului, patriei; Uniţi în jurul viteazului erou. Versuri şi cîntece patriotice, revoluţionare; Teleenciclopedia. Film artistic: „Din nou împreună". Producţie a Casei de Filme Cinci. Telejurnal. După cum spuneam în articolul de ieri, aspectele surprinse cît ocazia unui grăjd pe linie de înfrumuseţare şi bună gospodărire pe care l-am efectuat la mijlocul acestei săptămîni in cîteva localităţi din judeţ demonstrează că, de cele mai multe ori, sînt neglijate unele lucruri ce in ochii edililor par, probabil, „banale“, fără semnificaţie. Altfel nu ne explicăm de ce se trece cu vederea, să zicem, repararea unor împrejmuiri, a indicatoarelor rutiere, a parapeţilor, ca să nu mai vorbim de curăţarea şi întreţinerea trotuarelor, a drumurilor publice, a spaţiilor de parcare audio şi a refugiilor pentru pietoni ? In rândul nostru am realizat peste 25 de fotografii — din lipsă de spaţiu, nu le putem publica pe toate — imagini ce vorbesc extrem de grăitor despre ,,amorţirea“ simţului gospodăresc în unele aşezări. Să fie de vină numai sezonul, aşa-zis „rece“, pentru că altminteri e numai bun pentru activităţi de înfrumuseţare şi bună gospodărire ? Vorbind de felul in care se prezintă gardurile, trebuie să spunem că in comuna Brateş şi satul aparţinător Pachia ne-au lăsat o bună impresie multe a••• omenea împrejmuiri, aflate în stare perfectă, zugrăvite de curînd, mina de oameni harnici găzfindu-se lesne. Mai sînt şi lucruri ce se cer îndreptate, aşa după cum o atestă fotografia făcută la Brateş (1). Şi pentru că tot am abordat acest subiect, să spunem că frumoasa împrejmuire a Spitalului de Recuperare Boli Cardiovasculare de la Voineşti are, chiar la stradă, o deschidere (vezi fotos), care nu poate fi nicidecum socotită poartă în localitatea Reci, gardurile sunt „pictate“ din belşug cu noroi, astfel că o operaţiune de împrospătare se impune, în incinta întreprinderii de in din localitate, în imediata apropiere a drumului atît de circulat — D.J. 121 — se află, de multă vreme, o clădire ce stă să se prăbuşească (foto 3) şi care contrastează cu imaginea plăcută pe care vizitatorul o întîlneşte la Hanul ,,Nufărul“ din apropiere. Păcat, numai că gardul de sîrmă care împrejmuieşte lacul de agrement arată pe alocuri nu prea grozav. Popasul din staţiunea Covasna, oraş atît de iubit de către pacienţii care vin aici, an de an, din ţară ,şi de peste hotare, ne-a îndreptăţit să afirmăm că aici te simţi bine în orice anotimp. S-a muncit mult pe plan edilitar în ultimii ani şi lucrul acesta se vede. Mai sunt însă şi unele minusuri ce trebuie înlăturate. Ne referim, spre exemplu, la starea drumului în porţiunea de la staţia PECO şi pînă în centru, care, pune la încercare suspensiile autoturismelor. Variaţiile de temperatură au favorizat apariţia unor gropi în asfalt, care sunt „mascate“ de noroi şi apă, fiind un soi de... capcane pentruautomobilişti! Indicatorul rutier din prima intersecţie — spre cen- tru şi gară — era din nou îndoit, deşi semnalasem un lucru asemănător cu câtăva vreme în urmă ! De vreme ce mereu este „agăţat“ de maşinile cu gabarit mare, înseamnă că amplasamentul său nu este cel mai judicios, în faţa hotelului „Covasna“, chiar la intrare, se găseşte un lampadar-pitic spart, „opera“ unor turişti în noaptea de Revelion, după cum ne spunea tovarăşul Claudiu Iacob, directorul C.H.R. din staţiune. Deoarece nu poate fi găsit un glob potrivit, nu rămîne ■ decit soluţia dezafectării corpului de iluminat respectiv, intrucît astfel, impresia pe care o lasă... este neplăcută. Strada Ştefan cel Mare este şi ea, oarecum, în ,,suferinţă“, îmbrăcămintea asfaltică fiind deteriorată în multe locuri. ... Şi fiindcă aminteam de drumuri, să precizăm că în intersecţia atît de importantă a drumului ce vine de la Covasna spre Sfîntu Gheorghe, întilnindu-se cu cel spre Tirgu Secuiesc şi Braşov, in apropiere de Roci, o porţiune a parapeţilor metalici este dislocată dinbeton, după cum se vede şi în fotografia nr. 4. Pentru a respecta adevărul, trebuie să spunem că am întîlnit în „periplul“ nostru reportericesc două formaţii de lucru ale D.J.D.P. lucrînd la toaletizarea drumului în zona Reci şi Pachia, semn că „drumarii sunt la datorie. Instantaneele pe care vi le-am înfăţişat, stimaţi cititori, s-au vrut doar o punctare a unor probleme mereu actuale, chestiunile legate de înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor fiind mereu actuale, cum se spune, la „ordinea zilei“. Horia C. DELIU foto : KOVÁCS László SglUl GOSPODÅRESCui acţiuni . Să nu ne facem că nu vedem! CUVINTUL NOU B la tezaur PALEONTOLOGIC covasneană Redescoperirea „florilor de piatră“ Expediţia Pro Natura a Cercului •ALUTUS, de pe lingă. Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei din municipiul Sfîntu Gheorghe a organizat o drumeţie în Munţii Perşani, în luna septembrie a acestui an şcolar. Elevii s-au întors cu rezultate lăudabile , au cunoscut fauna masivului muntos amintit, au cercetat cîteva izbucuri, au cartat o peşteră, au colecţionat citeva fosile preţioase, dintre care nişte coralieri cretacici din calcarele oistolitice. Aceste calcare formează aici , în zona Apaţa-Ormeniş — obiectul unor extrageri şi arderii varului. Care este povestea acestor coralieri ? Autorul acestor rînduri descoperă prima oară coralierii în valea Pinului Remete, de la Apaţa, în anul 1959, fără a publica rezultatele. La data de 24 martie 1973, apare un mic reportaj cu o fotografie a pionierilor de la Apaţa în paginile ziarului „Brassói Lapok" : „...am descoperit o peşteră în V. Morii, ai cărei pereţi sunt Plini cu fosile de coralieri...** • Intr-adevăr, colecţia acestei şcoli ne convinge de realitatea celor relatate de pionierii din localitate, în vara anului următor, in, compania micilor speologi covăsneni am vizitat peştera din Valea Morii. Calcarul organogen din care este formată cavitatea este plin cu resturi ale unor rudiştişi coralieri! Lungimea totală a galeriilor atinge aproape 100 m. Ar fi inutil să mai spunem că am colecţionat mai multe eşantioane de coralieri. Ele au fost împachetate şi expediate spre Laboratorul de Paleontologie al Universităţii din Bucureşti, specialistului român în coralieri cretacici, dr. Ovidiu Dragostan. Răspunsul a fost cît se poate de precis şi important pentru noi: era vorba de specia Clausatrca julistephanii Zlat, un hexacoralier care a fost mai înainte identificat şi în formaţiunile Carpaţilor Poloniei. Aceste animale au populat apele Mării Thetys in care s-au acumulat în condiţii climaterice calde acele mase de roci necoezive care, apoi, au, format masa flişului carpatic, ridicată şi cutată de orogeneza alpină. Punctele fosilifere de la poalele Munţilor Perşani deţin fosile valoroase, adevărate mărturii ale paleoevoluţiei acestui pâmânt, dovezi materiale ale dezvoltării vieţii pe continent. Ar fi util pentru elevii noştri să viziteze această zonă, mai ales că punctele fosilifere sunt la abia 8—9 km distanţă de limita vestică a judeţului nostru, adică de localitatea Aita Mare. KISGYÖRGY Zoltán , el*, ittiant'*.*(+V ANUL XXI NR. 4962