Cuvîntul Nou, martie 1988 (Anul 21, nr. 5001-5026)

1988-03-02 / nr. 5002

Anul XXI Nr. 5002 ECONOMIE MODER­NA, ÎN PAS CU MA­RILE REALIZĂRI ALE ŢARII In urmă cu douăzeci de ani, economia judeţului Covasna nu avea decit cîteva fabrici, mo­deste ca dotare tehnică şi per­formanţe, iar în agricultură u­­nităţi pe ale căror terenuri se trudea fără prea mare spor. De altfel, oamenii acestor locuri îşi căutau de lucru in u­­­zinele braşovene sau pe şantie­­rele unde se aflau în construc­ţie mari obiective economice. Politica înţeleaptă, clarvăzătoare, de repartizare judicioasă a for­ţelor de producţie pe întreg te­ritoriul ţării, promovată de par­tid, le-a dat însă posibilitatea să clădească platforme indus­triale, să asigure condiţii pen­tru dezvoltarea celorlalte sec­toare ale economiei. O economie modernă puternică, nu poate fi creata, şi-au zis covăsnenii, decit dacă industria devine ra­mură conducătoare, şi au des­chis şantiere pentru a construi întreprinderi. Aşa a început să prindă contururi, în anii '70, platforma industrială din Tîrgu Secuiesc, al cărei act de naşte­re fusese semnat in iunie 1967, cu prilejul vizitei de lucru pe care secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut-o in vechea aşezare a breslelor. Acolo unde industria se reducea la exploa­tarea şi prelucrarea lemnului, la cîteva mici unităţi cu profil mecanic, au apărut hale de producţie spaţioase, întreprin­deri în cadrul cărora se reali­zează organe de asamblare, ele­mente de legătură ,,Ermeto“, u­­tilaje pentru industria construc­toare de maşini, piese de schimb pentru tractoare, aparataj e­­lectric de joasă tensiune, con­fecţii textile şi amidonuri modi­ficate. In 1980, industria covăsneană atingea o cotă greu de întreză­rit în anii de început ai dez­voltării sale, e vorba de cele zece mii­arde lei producţie rea­lizată de întreprinderile judeţu­lui. Pentru a se ajunge aici, între timp fuseseră construite, o mare platformă industrială in Sfîntu Gheorghe, in prim-planul căreia se află întreprinderile de aparataj şi motoare electrice, de maşini-agregat şi subansam­­ble auto şi cea pentru prelu­crarea maselor plastice, între­prinderea de Piese pentru Tractoare Intorsura Buzăului, Fabrica de Prelucrare a Lem­nului din Covasna şi întreprin­derea de Spirt Ozun, care au sporit considerabil potenţialul productiv al judeţului. Tot ce s-a petrecut semnifica­tiv în interiorul acestei ramuri se datoreşte generosului efort investiţional al statului. Cifre­le vorbesc de la sine: între 1965 şi 1988 judeţului Covasna i s-au alocat pentru dezvoltare peste 30 de miliarde lei, din care mai bine de jumătate au revenit in­dustriei. Crescînd potenţialul tehnic au crescut, desigur, şi dimensiunile realizărilor. Sem­nificati­v în acest sens este faptul că producţia anului tre­cut a fost de circa zece ori mai mare decit cea obţinută in 1968, sporuri substanţiale fiind înre­gistrate îndeosebi în industriile constructoare de mașini, de pre. r­ lucrare a lemnului, textilă, tir confecţii şi alimentară. Agricultura a făcut şi ea un mare pas înainte. Amplul pro­ces de dezvoltare care a cuprins acest sector a început cu întă­rirea bazei tehnico-materiale. Au fost construite noi capaci­tăţi, s-a îmbogăţit parcul de maşini. Au crescut, de aseme­nea, suprafaţa agricolă,­­ numă­rul de specialişti şi cantitatea de îngrăşăminte chimice folosi­te. In zootehnie, accentul a fost pus pe concentrarea şi moder­nizarea producţiei obţinute prin construirea de complexe pen­tru porcine, bovine, vaci cu lapte şi pentru păsări pe va­lorificarea superioară a pajişti­lor şi sporirea­­ cantităţilor de furaje de bună calitate. Toate acestea au făcut ca rea­lizările să crească simţitor. Ia­tă, de altfel dovada: anul tre­cut, producţia agricolă a fost de peste două ori mai mare decât cea obţinută în 1965. Progrese nu au înregistrat însă numai industria şi agricul­tura, ci şi celelalte sectoare ale economiei judeţului. In con­strucţii, de pildă, au fost procu­rate utilaje de mare randa­ment, care au făcut posibilă creşterea gradului de mecani­zare a lucrărilor şi s-au adop­tat soluţii tehnologice moderne, eficiente. Preocupări asemănă­toare consemnăm şi in domeni­ul transporturilor, a cărui ca­pacitate este azi incomparabil mai mare decît cea existentă la înfiinţarea judeţului. Ani de profunde transformări înnoitoare Au trecut, iată, douăzeci de ani de­ la în­fiinţarea judetului Covasna, interval in care s-au­­petrecut mari şi profunde prefaceri în toate domeniile vieţii economico-sociale. Ma­joritatea covîrşitoare a acestor transformări au ca punct de plecare luna februarie a anu­lui 1068, cînd a fost semnat actul reorgani­zării­­ teritorial-administrative a ţării. S-a declanşat atunci o cuprinzătoare activitate constructivă, întregul judeţ devenind un vast şantier, în interiorul căruia au fost clădite puternice vetre de industrie, cartiere de lo­cuinţe, şcoli, cantine, case de cultură, precum­­ şi alte obiective, toate destinate omului.­­ Grandiosul spectacol al înnoirilor poate fi văzut peste tot: în Sfîntu Gheorghe, oraş cu n­atura unei cetăţi de industrie, reşedinţă a­­ judeţului, centru economic şi cultural, în , Tîrgu Secuiesc, unde întreprinderile indus-­­ triale au luat­­locul atelierelor meşteşugăreşti , de odinioară, la Intorsura Buzăului, Covasna,­­ Baraolt, în oricare altă parte, pentru că re­perele spectaculoasei dezvoltări economico-­ sociale nu lipsesc de nicăieri ! Recunoaşteţi, desigur,d­in fotografia din stingă cen­trul orașului Covasna. ..privit“ de pe terasa ho­telului „Căprioara“. Ima­ginea din dreapta este, intr-un anume sens, „loc obișnuit“, bloc cu parter comercial în comuna Aita Mare.­ ­ Platforma de industrializare a lemnului de la Comandau CUVINTUL NOU PAG. 3 Vechiul „Tirg al bresle­lor“ — Tîrgu Secuiesc, a devenit un oraş cu o bi­ne conturată platformă industrială cuprinzînd în­treprinderea de Confecţii, întreprinderea de Amidon şi Glucoza, Fabrica de brîn­­zeturi şi întreprinderea Mecanică (fotografia din stingă). Baraoltul, oraşul minerilor, a cunoscut în anii Epocii Nicolae Ceauşescu, o impetuoasă dezvoltare şi din punct de vedere urbanistic (dreapta) Foto: KOVÁCS László ÎNALŢÎND FABRICI, EDIFICII SOCIAL­­CULTURALE, COVASNENII ŞI-AU SCHIM­BAT RADICAL MODUL DE VIAŢĂ Politica de dezvoltare armo­nioasă a tuturor zonelor ţării, susţinută de partid, de secreta­rul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a produs transformări şi în arhitectoni­ca aşezărilor covăsnene. In ul­timii douăzeci de ani, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Co­vasna, Baraolt şi Intorsura Bu­zăului şi-au schimbat complet înfăţişarea. Oraşele impresio­nează prin alura lor elegantă, prin coerenţa" viziunii de an­samblu, satele, prin dinamica vieţii. S-a construit mult din 1968 încoace. Nu mai departe decit anul trecut, statisticile înregis­trau peste 30 de mii de locuin­ţe. Noi dmensiuni au cunoscut cultura, învăţămîntul, activita­tea de ocrotire a sănătăţii o­­mului. Anul 1987 consemnează în acest sens: 6 case de cul­tură, 125 cămine culturale, 174 grădiniţe, 158 şcoli gimnaziale, 13 licee, 22 şcoli profes­onale, 6 spitale, 10 policlin­ici, 59 dis­pensare medicale. Să mai adău­găm că au fost extinse reţelele de străzi, de distribuire a apei, canalizare şi de distribuire a gazelor naturale. Inălţînd fabrici,­­ edificii so­ciale, aşezăminte de cultură, co­­văsnenii au schimbat înfăţişarea oraşelor şi satelor in care tră­iesc şi muncesc, şi-au schimbat, de fapt, propriul lor mod de viaţă. Privind noul chip al judeţului Covasna, nu putem să nu reali­zăm că transformările pe care el le-a suportat sunt parte in­tegrantă a strategiei de dezvol­tare economico-socială a ţării. Politica de repartizare judicio­a­­să a forţelor de producţie, pro­movată cu consecvenţă în anii de după Congresul al IX-lea al partidului, s-a îmbinat organic cu amplul proces de sistemati­zare a teritoriului. Dezvoltarea zonelor rămase în urmă, prin­tre care se numără şi judeţul Covasna, nu ar fi fost posibilă dacă se­ neglija cerinţa obiecti­vă a creşterii puternice a for­ţelor de producţie, dacă nu erau descătuşate energiile creatoare ale întregului popor. Pagină realizată de Nicolae STOIAN

Next