Cuvîntul Nou, martie 1988 (Anul 21, nr. 5001-5026)
1988-03-02 / nr. 5002
Anul XXI Nr. 5002 ECONOMIE MODERNA, ÎN PAS CU MARILE REALIZĂRI ALE ŢARII In urmă cu douăzeci de ani, economia judeţului Covasna nu avea decit cîteva fabrici, modeste ca dotare tehnică şi performanţe, iar în agricultură unităţi pe ale căror terenuri se trudea fără prea mare spor. De altfel, oamenii acestor locuri îşi căutau de lucru in uzinele braşovene sau pe şantierele unde se aflau în construcţie mari obiective economice. Politica înţeleaptă, clarvăzătoare, de repartizare judicioasă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, promovată de partid, le-a dat însă posibilitatea să clădească platforme industriale, să asigure condiţii pentru dezvoltarea celorlalte sectoare ale economiei. O economie modernă puternică, nu poate fi creata, şi-au zis covăsnenii, decit dacă industria devine ramură conducătoare, şi au deschis şantiere pentru a construi întreprinderi. Aşa a început să prindă contururi, în anii '70, platforma industrială din Tîrgu Secuiesc, al cărei act de naştere fusese semnat in iunie 1967, cu prilejul vizitei de lucru pe care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut-o in vechea aşezare a breslelor. Acolo unde industria se reducea la exploatarea şi prelucrarea lemnului, la cîteva mici unităţi cu profil mecanic, au apărut hale de producţie spaţioase, întreprinderi în cadrul cărora se realizează organe de asamblare, elemente de legătură ,,Ermeto“, utilaje pentru industria constructoare de maşini, piese de schimb pentru tractoare, aparataj electric de joasă tensiune, confecţii textile şi amidonuri modificate. In 1980, industria covăsneană atingea o cotă greu de întrezărit în anii de început ai dezvoltării sale, e vorba de cele zece miiarde lei producţie realizată de întreprinderile judeţului. Pentru a se ajunge aici, între timp fuseseră construite, o mare platformă industrială in Sfîntu Gheorghe, in prim-planul căreia se află întreprinderile de aparataj şi motoare electrice, de maşini-agregat şi subansamble auto şi cea pentru prelucrarea maselor plastice, întreprinderea de Piese pentru Tractoare Intorsura Buzăului, Fabrica de Prelucrare a Lemnului din Covasna şi întreprinderea de Spirt Ozun, care au sporit considerabil potenţialul productiv al judeţului. Tot ce s-a petrecut semnificativ în interiorul acestei ramuri se datoreşte generosului efort investiţional al statului. Cifrele vorbesc de la sine: între 1965 şi 1988 judeţului Covasna i s-au alocat pentru dezvoltare peste 30 de miliarde lei, din care mai bine de jumătate au revenit industriei. Crescînd potenţialul tehnic au crescut, desigur, şi dimensiunile realizărilor. Semnificativ în acest sens este faptul că producţia anului trecut a fost de circa zece ori mai mare decit cea obţinută in 1968, sporuri substanţiale fiind înregistrate îndeosebi în industriile constructoare de mașini, de pre. r lucrare a lemnului, textilă, tir confecţii şi alimentară. Agricultura a făcut şi ea un mare pas înainte. Amplul proces de dezvoltare care a cuprins acest sector a început cu întărirea bazei tehnico-materiale. Au fost construite noi capacităţi, s-a îmbogăţit parcul de maşini. Au crescut, de asemenea, suprafaţa agricolă, numărul de specialişti şi cantitatea de îngrăşăminte chimice folosite. In zootehnie, accentul a fost pus pe concentrarea şi modernizarea producţiei obţinute prin construirea de complexe pentru porcine, bovine, vaci cu lapte şi pentru păsări pe valorificarea superioară a pajiştilor şi sporirea cantităţilor de furaje de bună calitate. Toate acestea au făcut ca realizările să crească simţitor. Iată, de altfel dovada: anul trecut, producţia agricolă a fost de peste două ori mai mare decât cea obţinută în 1965. Progrese nu au înregistrat însă numai industria şi agricultura, ci şi celelalte sectoare ale economiei judeţului. In construcţii, de pildă, au fost procurate utilaje de mare randament, care au făcut posibilă creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor şi s-au adoptat soluţii tehnologice moderne, eficiente. Preocupări asemănătoare consemnăm şi in domeniul transporturilor, a cărui capacitate este azi incomparabil mai mare decît cea existentă la înfiinţarea judeţului. Ani de profunde transformări înnoitoare Au trecut, iată, douăzeci de ani de la înfiinţarea judetului Covasna, interval in care s-aupetrecut mari şi profunde prefaceri în toate domeniile vieţii economico-sociale. Majoritatea covîrşitoare a acestor transformări au ca punct de plecare luna februarie a anului 1068, cînd a fost semnat actul reorganizării teritorial-administrative a ţării. S-a declanşat atunci o cuprinzătoare activitate constructivă, întregul judeţ devenind un vast şantier, în interiorul căruia au fost clădite puternice vetre de industrie, cartiere de locuinţe, şcoli, cantine, case de cultură, precum şi alte obiective, toate destinate omului. Grandiosul spectacol al înnoirilor poate fi văzut peste tot: în Sfîntu Gheorghe, oraş cu natura unei cetăţi de industrie, reşedinţă a judeţului, centru economic şi cultural, în , Tîrgu Secuiesc, unde întreprinderile indus- triale au luatlocul atelierelor meşteşugăreşti , de odinioară, la Intorsura Buzăului, Covasna, Baraolt, în oricare altă parte, pentru că reperele spectaculoasei dezvoltări economico- sociale nu lipsesc de nicăieri ! Recunoaşteţi, desigur,din fotografia din stingă centrul orașului Covasna. ..privit“ de pe terasa hotelului „Căprioara“. Imaginea din dreapta este, intr-un anume sens, „loc obișnuit“, bloc cu parter comercial în comuna Aita Mare. Platforma de industrializare a lemnului de la Comandau CUVINTUL NOU PAG. 3 Vechiul „Tirg al breslelor“ — Tîrgu Secuiesc, a devenit un oraş cu o bine conturată platformă industrială cuprinzînd întreprinderea de Confecţii, întreprinderea de Amidon şi Glucoza, Fabrica de brînzeturi şi întreprinderea Mecanică (fotografia din stingă). Baraoltul, oraşul minerilor, a cunoscut în anii Epocii Nicolae Ceauşescu, o impetuoasă dezvoltare şi din punct de vedere urbanistic (dreapta) Foto: KOVÁCS László ÎNALŢÎND FABRICI, EDIFICII SOCIALCULTURALE, COVASNENII ŞI-AU SCHIMBAT RADICAL MODUL DE VIAŢĂ Politica de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, susţinută de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a produs transformări şi în arhitectonica aşezărilor covăsnene. In ultimii douăzeci de ani, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Covasna, Baraolt şi Intorsura Buzăului şi-au schimbat complet înfăţişarea. Oraşele impresionează prin alura lor elegantă, prin coerenţa" viziunii de ansamblu, satele, prin dinamica vieţii. S-a construit mult din 1968 încoace. Nu mai departe decit anul trecut, statisticile înregistrau peste 30 de mii de locuinţe. Noi dmensiuni au cunoscut cultura, învăţămîntul, activitatea de ocrotire a sănătăţii omului. Anul 1987 consemnează în acest sens: 6 case de cultură, 125 cămine culturale, 174 grădiniţe, 158 şcoli gimnaziale, 13 licee, 22 şcoli profesonale, 6 spitale, 10 policlinici, 59 dispensare medicale. Să mai adăugăm că au fost extinse reţelele de străzi, de distribuire a apei, canalizare şi de distribuire a gazelor naturale. Inălţînd fabrici, edificii sociale, aşezăminte de cultură, covăsnenii au schimbat înfăţişarea oraşelor şi satelor in care trăiesc şi muncesc, şi-au schimbat, de fapt, propriul lor mod de viaţă. Privind noul chip al judeţului Covasna, nu putem să nu realizăm că transformările pe care el le-a suportat sunt parte integrantă a strategiei de dezvoltare economico-socială a ţării. Politica de repartizare judicioasă a forţelor de producţie, promovată cu consecvenţă în anii de după Congresul al IX-lea al partidului, s-a îmbinat organic cu amplul proces de sistematizare a teritoriului. Dezvoltarea zonelor rămase în urmă, printre care se numără şi judeţul Covasna, nu ar fi fost posibilă dacă se neglija cerinţa obiectivă a creşterii puternice a forţelor de producţie, dacă nu erau descătuşate energiile creatoare ale întregului popor. Pagină realizată de Nicolae STOIAN