Cuvîntul Nou, iulie 1988 (Anul 21, nr. 5105-5130)

1988-07-30 / nr. 5130

Proletari din toate ţările ,uniţi va­i Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al a ‘m­L’DETUL­ ­ Popular judeţean TEZELE PENTRU PLENARA C.C. al P.C.R. amplu program de perfecţionare a întregii activităţi Marca fabricii înseamnă, înainte de toate, calitate şi fiabilitate Realizarea unor produse de nivel tehnic mondial şi peste acest nivel este un obiectiv ur­mărit în toate unităţile econo­mice din judeţ, nefiind pentru nimeni un secret că în tot mai multe întreprinderi industriale, urmare a efortului de creaţie, a cercetării ştiinţifice şi ingi­neriei tehnologice, ca efect al materializării măsurilor din pro­gramele de modernizare a pro­ducţiei şi tehnologiilor s-a reu­şit înlăturarea uniformităţii şi anonimatului unor produse. Mai mult, colectivele de oameni ai muncii au înţeles ca pe o înda­torire patriotică efortul perma­nent al fiecăruia pentru a face" din marca fabricii o­­glinda competenţei, pro­dusele acestora bucurîndu-se de aprecierea unor beneficiari externi foarte pretenţioşi. Putem aprecia că în econo­mia judeţului Covasna există o serie de mărci care s-au impus atît beneficiarilor interni, cît şi celor externi, îndeosebi prin calitatea deosebită a produselor. Ţesăturile pentru lenjerie sau confecţiile tip lenjerie realizate la întreprinderea Textilă „Ol­tul“ din Sfîntu Gheorghe, pan­talonii fabricaţi la întreprinde­rea de Confecţii din Tîrgu Se­cuiesc, motoarele electrice şi o serie de aparataje electrice au­to, purtînd marca I.A.M.E., mo­bilierul de­­ la C.P.L. Sfîntu Gheorghe — iată tot atîtea mărci care vin să demonstreze că bunul renume al unor pro­duse depinde, în măsură hotărî­­toare, de calitatea muncii res­pectivului colectiv, de dorința firească de a se înscrie in rîu- Preda NITA (Continuare în pag. a 3-a) La fiecare loc de muncă de la I.M.A.S.A. Sfîntu Gheorghe se acordă o mare atenţie realizării unor produse de cea mai bună calitate. In imagine, lăcătuşul Constantin Vîrgolici ur­mărind funcţionarea unui agregat de frezat canalele de tarozi.­­ Foto : KOVÁCS László ... -­­ . ..­­____________ ■ __________________ __________ . - - ■ T ...........­ In unităţile din cadrul C.U.A.S.C. Bodoc secerişul griului se desfăşoară in­tr-un ritm susţinut. In ima­gine, un aspect de la C.A.P. Ghidfalău. URGENTE Iflfd­ilMN­Mi Bunii gospodari ai Covasnei In pauza dintre un­ comanda­ment cu aprovizionarea şi sim­pozionul pe tema dezvoltării turismului în „staţiunea celor o mie de izvoare de apă mi­nerală dătătoare de sănătate“, reuşim sa purtăm o succintă discuţie cu tovarăşa Dana Bar­­tha, primarul Covasnei. Pro­blemele economice se află în prim-planul atenţiei­­consiliului popular. Dovadă sunt şi reali­zările din acest an ale unită­ţilor industriale din oraşul-sta­­ţiune: un plus de 9.300.000­ lei la indicatorul producţie marfă, o depăşire de peste 8 milioa­ne lei a planului la export, realizarea, cu excepţia plăcilor aglomerate din lemn, a tuturor sortimentelor, cu depăşiri în­semnate la cherestea de răşi­­noase, mobilier din lemn şi ţesături de lină . . . Afluxul mare de turişti in perioada de vîrf a sezonului estival impune atenţie sporită în vederea realizării unei bune aprovizionări. Aşa încît, în fie­care zi de luni se organizează un comandament la care par­ticipă toţi factorii ce concură la buna aprovizionare a loca­lităţii. Se veghează la buna repartizare a produselor pe u­­nităţi comerciale şi de alimen­taţie publică, se fac necesarele redistribuiri, se are în vedere asigurarea pentru turişti a produselor de panificaţie­ cu specific local. C.A.P. Zăbala a primit de curînd aprobarea să vîndă asemenea produse în trei chioşcuri amplasate în diferite zone ale oraşului. înfrumuseţarea oraşului-sta­­ţiune este privită ca o acțiune Dan MANOLACHESCII (Continuare in pag 3­ a) Mărirea vitezei SECERIŞUL Ritmul de lucru la secerişul griului se menţine încă la un nivel scăzut, impunîndu-se ca în următoarea perioadă, în toa­­­te unităţile să se realizeze cel puţin vitezele de lucru plani­ficate. Este necesar ca, aşa cum se procedează în unităţile în care stadiul secerişului este avansat — C.A.P. Aiţa Mare, Baraolt, Belin, Căpeni, Ghid­falău, Arcuş etc. — specialiştii să controleze temeinic starea lanurilor, astfel­­ca lucrul să poată fi început cît mai devre­me. In acest an , condiţiile de recoltare sunt mai grele, mai de lucru la GRÎULUI , ales că o parte din lanuri sunt căzute, impunîndu-se, aşa cum am mai menţionat, luarea unor măsuri energice în vederea e­­liminării oricăror pierderi din recoltă. Utilizarea ridicătoare­lor de spice, cosirea lanurilor căzute, etanşeizarea şi reglarea corespunzătoare a combinelor — iată căile eliminării pierde­rilor din recoltă. La C.A.P. Bodoc, Ghidfalău, Baraolt, Cer­nat, ca și în alte unităţi s­au Dumitru TOM­A a 3-a) Anul XXI Nr. 5130 Sîmbătă 30 iulie 1988 Soarele Au trecut Au rămas răsare 6h COm apune 20h 43m 212 zile 154 zile 4 pagini, 50 bani C.P.L. Sfîntu Gheorghe — Fabrica de Mobilă. In secţia de artă cu maşini moderne se execută canetarea piese­lor de mobilă destinată ex­portului. Foto : KOVÁCS László / ­ Autodepăşirea - o permanentă! Faptele oamenilor, spiritul de răspundere, de ordine şi disciplină — calităţi asupra­­cărora stăruie secretarul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, în Tezele din aprilie —, con­stituie pentru comuniştii Schelei de Foraj Ghelinţa, pentru toţi petroliştii din unitate, ex­presia vie a patriotismului socialist şi a răspunderii Acesta a fost discuţiilor pe purtat într-una din zilele trecute cu oameni ai mun­cii de la Schela de Foraj Ghelinţa. Comunistul Grigo­­re Chelaru, secretarul co­mitetului de partid, a ţinut să precizeze că, deşi în bri­găzile de foraj sunt tot mai puţini oameni certaţi cu disciplina, aproape că nu există ocazie în care să nu se accentueze despre impor­tanţa instaurării unei atitu­dini sănătoase faţă de mun­că. „Esenţial este să nu a­­vem nici un petrolist sub normă, cît despre prezenţă, ea trebuie să fie, în perma­nenţă, de sută la sută. A­­cum, că am cam isprăvit cu cei veniţi ,ocazional, crezind că ,la sondă se cîştigă mai bine şi cu munca mai puţină, înre­gistrăm une­le rezultate notabile în creşterea productivităţii muncii. Ten­­dinţa de a ne opri oamenii cei mai capabili a devenit o permanenţă. Cei care au venit cu gindul să nu ră­­mînă au fost îndrumaţi să se orienteze spre alte „zări“ Aşa gîndim să procedăm şi de aci înainte, pentru că în petrol, ca de altfel pretu­tindeni unde se munceşte cu simţ de răspundere, activi- Aurelia 1.0.11 NSC II! (Continuare in pag a 3-a) SPIRITULZZZ^Z^ fini adtiiiuiinie( RKVC)L­TK).NAR revoluţionare, şi subiectul care le-am . IN­N­OTECA LUJ DE TIM — COVĂSIM — SF. GHEORGHI — K-VUaiNUi NOILE FRONTIERE ALE CRIMEI („Avanti" — Italia) Implicarea crimei organi­zate în procesul apariţiei, pe plan mondial, a unor pieţe ilicite de produse a adus cu sine formarea unor mari averi. Aceste bogăţii au fost acumula­te ca urmare a volumului ex­trem de ridicat al profitu­rilor obţinute pe căi ilicite. Estimările actuale cu privi­re la cîştigurile ilegale pre­zintă o creştere foarte ra­pidă şi greu previzibilă. „Cartelul“ familiilor ma­fiote siciliene proprietare, ale marilor laboratoare de rafinare a heroinei, care o­­perau în jurul oraşului Pa­lermo, între anii 1977 şi 1982, cîştiga anual cina­raoo milioane de dolari numai din vînzările operate în A­­merica de Nord. Sutele de milioane de do­lari aflaţi la dispoziţia gru­purilor criminale sunt la ba­za modificării tradiţionalelor raporturi dintre liderii cri­minali, dintre aceştia şi oa­menii de afaceri şi banche­rii care acţionează în sfere­le cele mai înalte ale eco­nomiei (statelor occidentale — n.n.). (Continuare în pag. a 4-a)

Next