Cuvîntul Nou, martie 1989 (Anul 22, nr. 5311-5337)
1989-03-01 / nr. 5311
PAG. 2 \ \\\ \ \ — Mie mi-au schimbat curentul acasă de la 110 la 220 volţi. Dar dumneavoastră, ce curent aveţi acasă ? — Curent continuu. Ard becurile zi şi noapte. Pacientul: — Doctore, dacă nu beau, nu fumez, mă culc devreme, trăiesc un aer liber, nu fac nici un fel de excese, credeţi că am şanse să trăiesc o sută de ani ? Medicul : — Nu știu, dar ceea ce vă pot spune sigur este că viața vi se va părea tare lungă I \ s\ Tableta de mărţişor Ninge şi plouă, plouă şi ninge. Sunt tot felul de ,,babe“ încă din ziua nui de martie, zi pe care, noi, bărbaţii, o socotim şi o şi simţim ca una din cele mai frumoase, una in care primăvara îşi găseşte iaş in colţul acela de suflet despovărat de griji, respirind aerul încă rece al primăverii care bate cu flori de gheaţă şi fulgi de nea, la porţi ce-atit de greu se deschid. Mărţişor, zi ntii a primăverii, zi de podoabe şi ghiocei pentru sufletul apropiatelor noastre in zilnica truftă spre izbindă şi împlinirea deplină a vieţii. Mărţişor, zi de gesturi si ginduri frumoase, zi in care fulgii se topesc — lacrimi de martie ... — la căldura inimilor noastre. Mitrei MANOLACNESCU 1 \\\\ i \ s\ V* \ \ \ \ \ \ \ \\ \ s\ \\ \ \ \ s s\ \ l o NOUA „MODA“ Nu o dată am observat surprinși că în unele garnituri de trenuri — mai ales în cele care transportă navetiști — dotarea vagoanelor lasă de dorit, încet, încet, încep să dispară becurile, mînerele de la geamuri, pentru ca acum să fie ,,la modă“ sustragerea tijelor metalice din care se compun suporturile pentru bagaje de deasupra banchetelor!?! La ce le-or fi utilizînd cei care le „subtilizează“, nu putem pricepe, cert este că în majoritatea vagoanelor din garniturile care circulă pe linia Braşov — Intorsura Buzăului (cele supraetajate) nu prea mai ai unde să-ţi aşezi bagajele ... Oare nu-i vede nimeni pe aceşti rău-voitori, care degradează sistematic bunurile publice, tăind banchetele, spărgînd geamurile, rupînd — mai nou — ,,plasele" metalice pentru bagaje ? Pînă la urmă atitudinea aceasta de nepăsare se repercuteazăasupra celorlalţi pasageri, care trebuie să călătorească în condiţii puţin civilizate. Opinia publică trebuie să intervină ferm, hotărît, ori de cîte ori asistă la asemenea scene de ... vandalism. Cuceririle revoluţionare ale poporului nostru, marile transformări petrecute în ţară în anii socialismului, realizate prin munca unită a întregii naţiuni presupune adoptarea unor măsuri ferme, eficiente pentru apărarea lor. In această idee, legile ţării noastre prevăd o serie de reglementări foarte clare, menite să sporească vigilenţa revoluţionară a tuturor cetăţenilor, răspunderea lor faţă de bunurile care reprezintă avuţia întregului popor şi, totodată, să preîntâmpine neglijenţa indiferenţa, manifestările de indisciplină sau chiar rea-voință. Actele normative ce se referă la aceste aspecte sînt reprezentate de Legea nr. 23/1971, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 19/ 1972 şi Codul penal al R.S. România, apărarea secretului de stat fiind o datorie a tuturor cetăţenilor. De altfel, aceste acte normative precizează fără echivoc care documente sunt strict secrete de importanţă deosebită, strict secrete secrete de serviciu ca şi metodologia şi regulile \\\\ de manipulare, responsabilitatea ce revine celor care au acces la ele, precum şi sancţiunile ce se aplică în caz de nerespectare a prevederilor. Rezultă, aşadar, obligaţia fiecăruia dintre noi să manifestăm maximă vigilenţă pentru apărarea secretului de stat atît în activitatea proprie ,cît şi a celor din jurul nostru, împiedicând „scurgerea“ unor informaţii datorate viciilor de caracter ale unor oameni. Pentru a exemplifica posibilitatea sustragerii unor date cu caracter secret, prezentăm un caz semnificativ (preluat din revista „Pentru patrie“, nr. 12/1988). Pentru a exemplifica o astfel de lacună, un caz petrecut, nu de mult, ar fi cel puţin semnificativ, încadratul unei unităţi socialiste, inginerul Alexandru Georgescu a ridicat intr-una din zile un document de la compartimentul de documente Secrete, deservit de Tudor Dumitru. Din cauza modului defectuos în care Tudor Dumitru ţine evidenţa documentelor secrete şi a neatenţiei, acesta a înscris în condica de predare-primire un alt document, cu altă serie decit a celui pe care l-a predat solicitantului. Cel ce l-a primit, neglijent şi el la rîndul lui, a semnat de primire fără să verifice cu ce document a fost încărcat şi de aici „lanţul slăbiciunilor" s-a întins într-o măsură nebănuită. Astfel, spre sfîrşitul orelor de program inginerul Alexandru Georgescu a fost trimis de urgenţă la o subunitate a întreprinderii aflată intr-un alt oraş pentru a remedia o avarie, localitate unde a rămas mai multe zile. La plecare, din comoditate n-a mai predat documentul lui Tudor Dumitru, iar acesta nu a sesizat lipsa lui decit în zilele următoare, cînd i-a fost solicitat de o altă persoană. Constatînd lipsa documentului, Tudor Dumitru a intrat în alertă și a sesizat conducerea întreprinderii. Cercetarea efectuată de organele competente a scos la iveală o seamă de deficiențe manifestate la compartimentul de documente secrete din întreprinderea respectivă. Refăcîndu-se drumul pe care l-a urmat documentul în aparență pierdut, a rezultat că fișetul inginerului Alexandru Georgescu pe care el — chipurile — îl asigurase, fusese violat. Prin măsurile Întreprinse s-a stabilit că într-una din zilele in care inginerul nu s-a aflat în întreprindere, tehnicianul Andrei Constantin din subordinea lui, cunoscut ca element cu conduită morală îndoielnică, a întirziat la serviciu peste orele de program, timp în care a fotocopiat documentul. Intervenind cu operativitate ofițerul de securitate însărcinat cu elucidarea cazului, a trecut la cercetarea numitului David Rotman, cetățean străin, delegat permanent de lingă Întreprinderea în cauză, asupra căruia s-a găsit filmul primit — cum a declarat în anchetă — de la Andrei Constantin, pentru a fi trecut peste frontieră. Neglijenţa manifestată în acest exemplu se pedepseşte, conform articolului 252 ain Codul penal, cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, în vreme ce infracţiunea de transmitere a secretelor de stat procurarea de documente sau date ce constituie secretede stat, ori deţinerea unor asemenea documente în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine se pedepseşte (art. 157 alineatul 1 din Codul penal) cu moartea şi confiscarea totală a averii sau cu închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. O îndatorire civică : apărarea secretului de stat CUVlNTUL NOU C rom cade cenaclu La recenta şedinţă a cenaclului literar judeţean au citit proză actorul Sebastian Comănici şi Dan Alexandru, student la Universitatea din Craiova. In jurul lucrărilor prezentate s-au purtat discuţii interesante. Referindu-se la proza lui Comănici, Bogdan Ghiţă, Mihaela Popescu, Al. Cutieru, au relevat faptul că deşi tematic schiţele au „greutate“, forma, scriitura lor suferă, autorul trecînd destul de uşor peste acest important aspect al muncii de creaţie. Alţi vorbitori au încercat o clasificare a prozei lui Comănici, în proză de idei („O zi de vară“), proză alegorică cu viziune fabulistică (,,Papagalii“, „Calul“, „Gîlceava marionetelor“) şi proză utilizînd mijloace ale absurdului („Partida de şah“, „Bulgărele de sare“). De fapt, schiţele citite împletesc mijloace şi modalităţi artistice aparţinînd diferitelor tendinţe. Proza lui Dan Alexandru se remarcă prin realizarea unor aliniate lirice reuşite, însă îi lipseşte o intercondiţionare a termenilor, o unitate a stilului. Următoarea şedinţă va avea loc la sediul B.T.T. din Sfîntu Gheorghe, în ziua de 8 martie, ora ÎS. Constantin MARCUSAN ORIZONTAL : 1. Piesă de Jean Cocteau, de fapt o scenă la telefon, jucată de un unic personaj feminin (2 cuv.)) 2. Atena, de la celălalt capăt al firului! — Ba din contră!; 3. Eroină titulară a unui roman de Tudor Arghezi, care dintr-o florăreasă ajunge telefonistă într-o fabrică — Autorul poeziei „La telefon" (Ștefan); 4. Chemare pe interior! — Eroină a piesei „Centrala telefonică“, de Iosif Naghiu; 5. Lipseşte dînsul la apell — Compozitor român contemporan (Tiberiu) — De nevoie!; 6. Deteriorat — Taxă inversă!; 7. Plural (abr.) — Parte a corpului dintre mină şi trunchi; 8. Banchete — Unchi (reg.); 9. Fîntînă — Fir direct — La Marea Neagră!; 10. Meşteşugari care lucrează cu artă; 11. Linie telefonică — Oraş cu prefixul 966 în telefonia interurbană automată de la noi. VERTICAL : 1. Autorul savuroasei povestiri „Cu telefonul“ (vol. „Intîlnire tîrzie“) — întrerupere pe circuit; 2. Marchează durata unei convorbiri telefonice; 3. Vas cu toartă — Poştă, telefon, telegraf, radio (abr.); 4. Telefonista din nuvela „Aveţi legătura!...“, de Şerban Nedelcu — E pus sub semnul întrebării — Timp nelimitat!; 5. Acu e acu ! — Judeţ cu reşedinţa la Slatina (prefix 944) — Riu în Spania! 6. Folositoare — Localitate în Japonia; 7. Scriitor englez (1874—1965), autorul nuvelei „Telefonul de la miezul nopţii“ — Fata din Banat!; 8 Aveţi puţintică răbdare! — Lac în Botswana — Fire interioare!; 9. Nicolae (dim.) — Interpret din filmul „Alo ! Aţi greşit numărul !“. 10. Lipsă la apel — „Ploile..volum de povestiri, de Elena Nestor, care include şi povestirea „Telefoanele albastre" (sing.). Dicţionar: UIC, TAZA-VETA, XAU. Adam STOICA Anul XXII Nr. 5311 Existenţa ca sărbătoare Puţine sînt operele care să se armonizeze atît de perfect cu existenţa celor ce le-au dat viaţă, mai rar un acord atît de deplin între arta de a scrie şi arta de a trăi aşa cum II regăsim la Al. O. Teodoreanu (1894—1964), figură reprezentaţi ■ vă a literaturii române interbelice, prozator, poet, dramaturg şi epigramist de mare talent. Considerat „trubadurul poeziei româneşti“ şi cunoscut mai ales sub apelativul „Păstorel“, Al. O. Teodoreanu face parte din marea familie a umoriştilor ieşiţi de sub mantaua lui Caragiale. Creator imprevizibil, lăsîndu-şi epigramele şi aforismele în reviste, dar şi pe şerveţelele şi mesele de cafenea, autor de savuroase cronici gastronomice care-l apropie de celebrul Anthelme Brillat-Savarin, surîzător, fără să ia nimic în tragic, cultivînd un umor fin, intelectualizant. Al. O. Teodoreanu este — în acest început de an — prezent în librării cu volumul de proză umoristică „Hronicul măscăriciului Vălătuc", reeditare datorată Editurii Junimea şi secondat, printr-o fericită coincidenţă, de studiul lui Mircea Handoca „Pe urmele lui Al. O. Teodoreanu (Păstorel)“, volum apărut în prestigioasa serie a Editurii Sport-Turism. „Hronicul măscăriciului Vălătuc“ (1928), volumul său de debut şi, totodată, capodopera autorului, cuprinde o culegere de povestiri şi schiţe umoristice care, deşi se citesc pe nerăsuflate, se uită greu. Astăzi, după şaizeci de ani de la apariţia lor, proze ca „Inelul Marghioliţei“, „Pursîngele căpitanului“ sau „Spovedania tancului“ stîrnesc cascade de rîs, iar personajele contaminează cititorul cu jovialitatea şi buna lor dispoziţie. Aşa cum aminteam, acest reprezentativ volum de proză este inspirat secondat de studiul lui Mircea Handoca: ,,Pe urmele lui Al. O. Teodoreanu (Păstorel)". Autorul îl însoţeşte pe scriitor în peregrinările sale prin ţară, poposind îndelung în oraşele care au influenţat destinul lui Păstorel. Capitolele „Liceanul Al. O. Teodoreanu“, „Amintiri despre Mihai Eminescu“, ,,întîlniri şi promenade la Cluj“, „Săptămîna vinului“, „La Capşa“, „Acasă la G. Călinescu", „Cronicar Gastronomic" sînt tot atîtea deschideri spre biografia şi opera acestui spirit proteic care, ca un veritabil personaj al „Hronicului . .şi-a trăit viaţa ca pe o continuă sărbătoare. Radu MACRINICI