Cuvîntul Nou, iulie 1989 (Anul 22, nr. 5415-5440)

1989-07-01 / nr. 5415

PAG. 2 CUVlNTUl NOU Anul XXII Nr. 5415 Continuare în pag. 3 CUV­ÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Urmare din pag. 1 In acelaşi timp, trebuie să punem cu putere în evidenţă rolul fundamen­tal, hotărîtor al proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie, fap­tul că proprietatea întregului popor şi proprietatea cooperatistă reprezintă una din cerinţele vitale pentru reali­zarea noii orînduiri sociale. Aceasta impune ca o necesitate obiectivă să acţionăm permanent pentru întărirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste, pentru perfecţionarea mijloacelor de bună gospodărire a acesteia de către colectivele de oameni ai muncii. Proprietatea particulară asupra prin­cipalelor mijloace de producţie, îm­părţirea societăţii în clase antagoniste, nu asupritori şi asupriţi reprezintă, de fapt, o încălcare a legilor obiective ale naturii şi dezvoltării sociale, consti­tuie rezultatul violenţei şi forţei, însăşi dezvoltarea socială, a ştiinţei, a tehnicii a impus realizarea marii industrii, a muncii sociale în comun, aşa cum viaţa arată că numai marea proprietate în agricultură asigură con­diţiile necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie. Ceea ce trebuie să realizeze socialismul este lichidarea proprietăţii particulare asupra mijloa­celor de producţie şi trecerea acesto­ra în mîinile adevăraţilor stăpîni — ale muncitorimii, ale intelectualităţii, a pămîntului în mîna ţărănimii, în ca­drul cooperativelor agricole de produc­ţie, al marii proprietăţi socialiste. Orice diminuare a rolului marii pro­prietăţi industriale şi agricole socia­liste, întoarcerea la anumite forme ale proprietăţii capitaliste — chiar a micii proprietăţi — înseamnă o dare îna­poi cu zeci şi zeci de ani, înseamnă a pune în pericol nu numai dezvoltarea socialismului, dar însăşi dezvoltarea economico-socială a popoarelor, bună­starea şi independ­enţa lor.­ Este bine să nu se uite tezele lui Lenin după care „mica producţie ge­nerează capitalism şi burghezie per­manent, zi de zi, ceas de ceas, spon­tan şi în proporţii de masă“. Gîndindu-ne la toate acestea, este necesar ca, în cadrul largii dezbateri democratice ce va avea loc pînă la Congres, să subliniem cu toată forţa necesitatea întăririi şi dezvoltării con­tinue a proprietăţii socialiste, a apă­rării acesteia ca una din cerinţele vi­tale pentru dezvoltarea viitoare a pa­triei noastre, care va asigura — aşa cum a demonstrat practica anilor con­strucţiei socialismului — progresul continuu al forţelor de producţie, al ştiinţei, culturii, al nivelului de trai, material şi spiritual, al poporului, ri­dicarea patriei noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie, întărirea in­dependenţei şi suveranităţii Româ­niei! (Aplauze prelungite, îndelunga­te. Se scandează îndelung „Ceauşescu şi poporul!“). Stimaţi tovarăşi. Sunt bine cunoscute realizările din primii trei ani ai actualului cincinal, în care producţia industrială a cres­cut anual cu peste 5 la sută. Pe primele 6 luni din acest an, am realizat în industrie o creştere a pro­ducţiei de circa 6 la sută şi avem toa­te condiţiile necesare pentru realizarea în bune condiţii a planului pe între­gul an. In agricultură, am obţinut în pri­mii trei ani ai actualului cincinal pro­ducţii anuale de peste 30 milioane to­ne cereale. In primele şase luni din acest an, am obţinut şi în agricultură, în general, rezultate bune. Se desfă­şoară din plin lucrările de recoltare a cerealelor de vară. Orzul a fost recoltat de pe circa 83 la sută din suprafaţa însămînţată şi se poate afirma că avem cea mai bună producţie de până acum. Pe ansamblu, vom obţine cel puţin 7 000 de kg de orz la hectar pe întreaga ţară. (Apla­uze puternice, prelungite). Pînă acum, un număr de 22 de ju­deţe au obţinut producţii de peste 7 000 kg, iar 14 judeţe, de peste 7 500 kg la hectar. Avem şi un judeţ care s-a apropiat de 8 000 de kg. Ii mai lipsesc numai 20 de kg. Dacă strîngea fără pierderi, trecea de 8 000 kg! Avem 3 cooperative agricole de pro­ducţie cu o producţie de orz de peste 11 000 de kg. Aceasta reprezintă de fapt, obiectivul noii revoluţii agrare în deceniul următor, pînă în anul 2000! (Vii şi puternice aplauze). Un număr de 27 unităţi agricole au obţinut o producţie de 9 000 şi peste 10 000 de kg la hectar, iar 102 uni­tăţi cooperatiste şi de stat, o produc­ţie intre 8 000—9 000 kg orz la hectar. Avem şi 203 unităţi cu producţii în­tre 7 000 şi 8 000 de kg. Intr-adevăr, putem afirma că pro­ducţiile obţinute la orz demonstrează marile posibilităţi ale agriculturii so­cialiste româneşti şi că, de pe acum, începe să se afirme în viaţă aplica­rea cerinţelor noii revoluţii agrare privind efectuarea lucrărilor agricole. A început şi se desfăşoară din plin recoltarea griului într-un număr im­portant de judeţe. Pe baza rezultate­lor şi a evaluărilor, se poate spune că vom avea şi la griu cea mai bună producţie de pînă acum! Se prezintă, de asemenea, bine şi celelalte culturi agricole — porumbul, floarea-soarelui şi altele. Avem deci toate condiţiile să obţinem în acest an, aşa cum ne-am propus, cea mai bună producţie agricolă de pînă acum! Realizări importante avem în toate sectoarele economico-sociale. Este necesar să menţionăm că toa­te aceste realizări din întregul cin­cinal şi din întregul deceniu au fost obţinute in condiţiile grele ale crizei economice mondiale, care a afectat, din 1980, într-o măsură sau alta, toa­te statele lumii, şi îndeosebi, ţările în curs de dezvoltare. Dezvoltarea economico-socială a pa­triei noastre a creat condiţiile necesa­re pentru plata, an de an, a datoriei externe şi lichidarea acesteia, in luna martie a acestui an. Aceasta repre­zintă, aşa cum am menţionat, o mare victorie, care demonstrează forţa eco­nomiei noastre, care ne-a permis să asigurăm adevărata independenţă şi suveranitate a patriei, să nu mai de­pindem şi să nu mai plătim sub o for­mă sau alta tribut nimănui, pentru că şi dobînda reprezintă de fapt o ca­mătă, un tribut. (Vii aplauze). Am realizat lichidarea datoriei ex­terne, alocînd, totodată, peste 2 000 miliarde lei, echivalentul a circa 200 miliarde dolari, pentru dezvoltarea economico-socială a patriei, în dece­niul acesta. In același timp, din 1980 și pînă în 1989 au avut loc două ma­jorări ale retribuţiilor reale ale oa­menilor muncii, precum şi sporirea tuturor pensiilor. După cum este cunoscut, începînd de anul trecut a fost majorată retri­buţia minimă de la 1 500 la 2 000 lei lunar, iar pînă la sfîrşitul lunii iulie toţi oamenii muncii vor primi retribu­ţiile mărite. In acelaşi timp, au sporit cheltuieli­le social-culturale finanţate de la bu­get, de la 9 975 lei pe o familie, în 1980, la 12 436 lei, în 1985, şi la 14 900 lei în acest cincinal pînă în 1990. A avut loc o creştere generală a ni­velului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor, demonstrînd cu puterea faptelor că tot ce realizăm în România serveşte dezvoltării pa­triei, bunăstării poporului, ridicării ni­velului de trai material şi spiritual al întregii naţiuni, ţelul suprem al poli­ticii partidului nostru, esenţa socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm cu succes în Ro­mânia. (Aplauze puternice, prelungite). Totodată, în prima parte a acestui an am anulat datoriile cooperativelor agricole de producţie, de peste 113 miliarde lei, ceea ce demonstrează atît forţa economiei naţionale şi a sistemului financiar, cit şi politica jus­tă, de sprijinire a dezvoltării agricul­turii, pentru asigurarea sporirii con­tribuţiei sale la dezvoltarea generală a ţării. (Aplauze puternice, prelungite). Toate realizările din acest cincinal — ca de altfel tot ceea ce am realizat în anii socialismului — demonstrează cu puterea faptelor de netăgăduit jus­teţea politicii partidului nostru comu­nist de aplicare creatoare a legilor o­­biective, a principiilor socialismului ştiinţific, la realităţile din patria noa­stră. Remarcabilele înfăptuiri în dezvol­tarea patriei demonstrează cu putere superioritatea socialismului, faptul că numai şi numai în condiţiile cînd po­porul a devenit cu adevărat stăpîn pe destinele sale se poate asigura lichi­darea, într-un timp relativ scurt, a înapoierii, se asigură progresul econo­­mico-social, bunăstarea, independenţa şi suveranitatea ţării. Trebuie să subliniem cu toată tăria că tot ceea ce am realizat este rezul­tatul muncii pline de abnegaţie a mi­nunatei noastre clase muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tutu­ror oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor, care, într-o deplină unitate, în­făptuiesc neabătut politica internă şi externă a patriei noastre, care asigură înălţarea României pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Pentru toate aceste măreţe realizări, adresez de la tribuna Plenarei Comi­tetului Central al partidului cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţă­rănimii, intelectualităţii, întregului po­por, împreună cu urarea de noi şi noi realizări şi succese în toate domeniile de activitate, de ridicare a patriei la un nou nivel de dezvoltare economico­­socială, de bunăstare şi progres. (Vii Şi puternice aplauze, se scandează în­delung „Ceauşescu — eroism, Româ­nia — comunism!“). Dragi tovarăşi, Este necesar ca, in următoarele 6 luni, să facem totul pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a planului pe întregul an, atît în industrie, cit și în agricultură și în celelalte ra­muri. Să încheiem acest an cu cele mai bune rezultate și să punem astfel o bază trainică pentru realizarea cu succes a întregului cincinal! Prevederile planului de dezvoltare economico-socială pe 1990, adoptat în unanimitate de plenară asigură reali­zarea în cele mai bune condiţii a pre­vederilor întregului cincinal 1986— 1990. In anul 1990, producţia-marfă industrială va fi cu circa 40 la sută mai mare faţă de 1985, iar producţia agricolă, cu circa 35 la su­tă mai ma­re. Doresc să atrag atenţia în mod deosebit asupra activităţii comerţului exterior, şi în primul rînd a măsuri­lor de realizare ritmică, zi de zi, a producţiei de export şi exportului. Va trebui, de asemenea, să se în­făptuiască cu fermitate toate prevede­rile planurilor şi programelor de dez­voltare economico-socială, pentru îm­bunătăţirea calităţii în toate sectoa­rele, creşterea mai puternică a pro­ductivităţii muncii, a eficienţei econo­mice şi rentabilităţii. Se impune să luăm toate măsurile pentru ca, începînd din trimestrul III al acestui an, să nu mai avem produ­se şi întreprinderi cu pierderi. Să aplicăm cu toată fermitatea pro­gramele de organizare şi modernizare, normativele economico-financiare şi noul sistem de preţuri. Să întărim în toate domeniile ordi­nea, disciplina, spiritul revoluţionar de muncă. Realizarea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an şi pe 1990 va asigura atît ridicarea nivelului general de dezvoltare al patriei noastre, cit şi trecerea la un nou nivel şi stadiu al societăţii noastre socialiste care va crea şi condiţiile necesare pentru tre­cerea la înfăptuirea celui de-al 9-lea plan cincinal şi a perspectivelor de dezvoltare a României pînă în anii 2000, astfel incit să încheiem planul pe acest an şi pe întregul cincinal cu cele mai bune rezultate şi să dăm un nou avînt dezvoltării generale a patriei. (Vii şi puternice aplauze). Stimaţi tovarăşi. Documentele adoptate de Plenara Comitetului Central stabilesc orientă­rile de perspectivă privind dezvolta­rea societăţii româneşti pînă in anii 2000 şi în continuare pentru începutul mileniului al treilea. Pornind de la stadiul actual, în cin­cinalul al 9-lea şi pînă în anul 2000 trebuie să asigurăm creşterea în con­tinuare a forţelor de producţie, accen­­tuînd în toate domeniile dezvoltarea intensivă, ca o cerinţă esenţială pen­tru realizarea obiectivului strategic al partidului şi poporului nostru. Deşi în multe domenii, din punct de vedere fizic, producţia realizată este la nivelul ţărilor celor mai dezvolta­te, este necesar să facem astfel încît în cincinalul viitor şi pînă în anul 2000 să realizăm o asemenea perfec­ţionare şi modernizare a activităţii incit să asigurăm un înalt nivel teh­nic, calitativ, valorificarea superioară a materiilor prime, a forţei de produc­ţie a poporului nostru. Se poate aprecia că pornind de la nivelul de dezvoltare din 1990 pînă în anii 2000—2005 se va putea dubla producţia industrială şi asigura o pro­ducţie agricolă stabilă de 40—45 mi­lioane tone cereale, o dublare a ve­nitului naţional, ridicarea generală, pe această bază, a gradului de civilizaţie, a nivelului de trai material şi spiri­tual al poporului. Toate acestea impun să se acţione­ze cu şi mai multă fermitate pentru dezvoltarea cercetării tehnoco-ştiinţifi­­ce, astfel încît România să devină, în această perioadă, pînă la sfîrşitul mi­leniului al doilea şi începutul mile­niului al treilea, o puternică forţă a progresului tehnico-ştiinţific, cu un înalt nivel, tehnic şi ştiinţific, de dez­voltare, în toate domeniile. Aceasta reprezintă, de altfel — aşa cum am menţionat nu o dată — ce­rinţa logică pentru înfăptuirea Pro­gramului partidului, pentru făurirea cu succes a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintate spre comunism. A rămîne în urmă în domeniul cer­cetării ştiinţifice şi tehnicii, al cunoaş­terii umane înseamnă a rămîne în ur­mă în construcţia socialismului, în dezvoltarea generală a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Or, so­cietatea noastră socialistă creează ce­le mai bune condiţii pentru realiza­rea rapidă a unui înalt nivel de cer­cetare ştiinţifică şi tehnică, de ridi­care a gradului general de cunoştinţe pentru a asigura crearea unui popor­­cu o înaltă conştiinţă revoluţionară, ştiinţifică, culturală. Dispunem de o puternică forţă şti­inţifică. Avem importante realizări în cercetarea ştiinţifică şi tehnică, precum şi programe de largă perspectivă pen­tru toate domeniile economico-sociale şi pentru cercetarea fundamentală. In mod corespunzător este necesar să acţionăm cu toată hotărîrea pentru realizarea programelor de modernizare şi organizare a activităţii pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, pentru a acţiona ca adevăraţi revolu­ţionari în toate domeniile. în acelaşi timp, trebuie să perfec­ţionăm în continuare învăţămîntul de toate gradele, asigurînd o temeinică pregătire profesională, tehnică şi şti­inţifică, a tuturor oamenilor muncii. Începînd din 1990 întregul tineret va urma treapta a II-a de liceu, deci se va generaliza învăţămînul de 12 ani. încă din primii ani ai celui de-al 9-lea cincinal vor intra în producţie tinerii absolvenţi ai învăţămîntului de 12 ani, în toate sectoarele. Se creează astfel condiţiile pentru ridicarea nivelului general profesional, tehnic, ştiinţific şi cultural al tuturor oamenilor muncii, al întregului popor. Trebuie să aşezăm la baza întregului învăţămînt cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii u­­mane în general, concepţia revoluţio­nară despre lume şi viaţă , materia­lismul dialectic şi istoric. O atenţie deosebită va trebui să a­­cordăm, în continuare, înfăptuirii fer­me a politicii partidului şi statului cu privire la apărarea şi păstrarea mediu­lui înconjurător, îndeosebi va trebui asigurată îndeplinirea riguroasă a pro­gramelor naţionale de combatere a e­­roziunii solului, realizarea programe­lor de împăduriri, de combatere a poluării şi păstrarea curată a ape­lor, a mediului înconjurător în ge­neral Pornind de la principiile autoges­­tiunii şi autofinanţării bazate pe auto­­conducere, trebuie să asigurăm aplica­rea fermă a normelor economico-fi­nanciare, a principiilor de formare a preţurilor, de creştere continuă a ren­tabilităţii economice în toate dome­niile de activitate. Nu doresc să mă refer acum la dez­voltarea diferitelor ramuri şi sectoare de activitate, ele îşi găsesc locul cores­punzător în Programul-Di­recti­vă şi a­­sigură dezvoltarea armonioasă a eco­­nomiei naţionale, avînd la bază atît dezvoltarea industriei, cît şi a agricul­turii ca ramură de bază şi, în mod corespunzător, şi a celorlalte sectoare, care dau o perspectivă de lungă du­rată de ridicare a patriei noastre la un înalt nivel de dezvoltare, pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Este necesar ca, în cadrul dezbate­rilor în întreprinderi, centrale, ministe­re, institute de cercetări, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, în toate sectoarele să se analizeze şi să se sta­bilească noi măsuri, să se prezinte noi propuneri privind perfecţionarea şi în­făptuirea neabătută în condiţii cît mai bune a obiectivelor privind dezvolta­rea viitoare a patriei noastre. Să fa­

Next