Cuvîntul Nou, ianuarie 1992 (Anul 3, nr. 529-548)

1992-01-04 / nr. 529

Pag. 2 VIAŢA CREŞTINA Misiunea uman­­creştină a vieţii Toată viaţa omului este misiune spre perfecţionare. Creştinismul însemnează, în esenţă, naştere din nou. El plămădeşte viaţa ca un aluat nou. Prin conştiinţa răspun­derii, nu numai în faţa omului, ci şi a lui Dumnezeu, Evan­ghelia echilibrează viaţa. In realizarea înaltului ţel al vieţii, Dumnezeu este iz­vorul inepuizabil de putere mereu nouă. Fără el civilizaţiile se năruiesc, echilibrul social este zguduit în temeliile lui. Viaţa şi istoria se umplu de molozul a tot felul de prăbu­şiri. Omul este capabil, cînd vrea, de hotărîri eroice în a­­cord cu voia lui Dumnezeu în istorie, cu mersul ei firesc înspre nesfîrşitul ocean al eternităţii. Competenţele lumii întregi sînt puse azi la grea încercare pentru o însănătoşire spirituală. în această strădanie libertatea, darul specific o­­mului, are un rol hotărâtor. Ea conferă caracterul de persoană. Potrivit sco­pului suprem al vieţii, libertatea trebuie angajată în stră­dania conştientă a asemănării cu Dumnezeu în Iisus Hristos. In el Se concentrează sensul suprem al destinului omului în această lume. Pentru ca Anul Nou să fie vestitor de vremi noi, mai bune, este necesar să ne detaşăm de orice formă de egoism, de lăcomie, de ură. Se impune o renaştere spirituală prin biruinţa binelui asupra răului din noi înşine. Sfântul Apos­tol Pavel sintetizează această biruinţă în imperativul: „Dez­­brăcaţi-vă de omul cel vechi şi să vă îmbrăcaţi in omul cel nou, zidit după voia lui Dumnezeu intru dreptate şi în sfinţenia adevărului“. (Efes. 4, 24). ,,Din gura voastră să nu iasă nici­ un cuvint rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă" (Efes. 4, 29). Actualizarea îndemnurilor biblice însemnează demnitate şi frumuseţe spirituală pe plan individual şi social. însuşi mersul istoriei este legat de suportul etic şi soarta binelui in viaţa fiecărui om. Privită in această înţelegere, urarea de fericire din aceste zile ar putea fi formulată Intr-o or­dine logică şi firească, astfel: Viaţă nouă, om nou, pentru ca anul care a început să fie cu adevărat nou şi cu bogate roade in misiunea uman-creşti­nă! Idealul universal, mereu actual şi nedepăşit, este acesta : „De acum nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine!“ (Gal. 2. 20). Ne vom mişca oare în această direcţie? Dă, Doamne !... Protopop pr. Gh. RATULEA Vremea in această lună E ianuarie şi e frig pe la noi. Meteorologii zic că va fi mai frig în sud-estul ţă­rii. Noi, prin depresiuni, vom dormi doar cu o pă­tură pe noi. Va ninge în exces în unele zone. Nu se ştie dacă şi pe la noi. Mai concret, însă:­­ Decada I : vreme în­chisă, ploaie, lapoviţă şi ninsoare, ceaţă şi chiciură. Urît afară, frig şi umed înăuntru. 0 Decada a II-a : vreme rea, ninsori locale. Tempe­raturi care vor ajunge la —20 grade Celsius în unele zone. 0 Decada a IlI-a : vreme rece, geroasă noaptea. Nin­sori în sud-est. Tempera­turi minime de —12 grade Celsius, mai cobori­te în depresiuni (—25 grade Cel­sius la In­torsura şi chiar la Sfîntu Gheorghe. Aten­ţie la bateriile autoturisme­lor dv., la lichidul antigel din radiatoare!...). Dar vom rezista, va veni februarie şi ne vor încălzi mitingurile, demonstraţiile şi alegerile locale. D.U. MITRU CUVÎNTUL NOU Anul III Nr. 529 0 In anul care vine, con­cursul de admitere în învăţă­­mântul superior se organizea­ză o singură dată, eventuale­le locuri rămase neocupate fiind anulate. Pentru toate formele de învăţămtnt supe­rior (zi, seral, fără frecvenţă), concursul începe la 10­ septem­brie. 0 A apărut pe piaţă coniacul ..Urlaţi Brincoveanu“. Dacă vă permite purga, ur­laţi..., ăăă... cumpăraţi!­­ Nu mai puţin de 145 de persoane şi-au anunţat candidatura la preşedinţia S.UA. La noi ci­fra e mult mai modestă.­­ O pereche de şosete „Adidas“ costă 7.000 lei. De notat că leafa minimă pe economie este sub această cifră.­­ în acest­ an rindurile jandarmilor vor spori cu circa 10.000 de oa­meni. Cînd foamea iese în stradă, e nevoie de forţe de ordine.­­ Scrîşnind din dinţi şi pipăindu-şi pistolul mitra­lieră de sub haină, Nicolae Manolescu-Apolzan şi-a anun­ţat candidatura la preşedinţie, Dincă, gogoşarul, mai aş­teaptă. 0 Proiectul noii legi a invăţămlntului se află la Gu­vern şi Parlament. Anul şco­lar 1992—1993 va beneficia, mai mult ca sigur, de ea. 0 Cetăţenii români pot călători în Moldova de dincolo de Prut pe baza buletinului de identitate. De notat că punc­tele de frontieră Galaţi — Giurgiuleşti, Oancea — Cahul şi Sculeni — Sculeni funcţio­nează, pentru traficul pieto­­nal, zilnic, între orele 9—16. Punctul de frontieră Stînca — Costeşti este deschis traficului pietonal de două ori pe săp­­tămînă, în zilele de miercuri şi sîmbătâ, între orele 9—16. Punctele de frontieră Ungheni — Ungheni şi Fălcîu — Stoia­­novka funcţionează numai pentru traficul feroviar, iar cel de la Albiţa — Leuşeni, pentru traficul rutier.­­ For­maţiunile politice din Conven­ţia Democratiei (P.N.L., P.N.Ţ. — c.d., P.S.D.R., P.E.R. P . C., F.D.A.R.) și-au ales ca semn electoral cheia, iar cele din Uniunea Stîngii (M.N., P.R.N.S., PRD.R, P.S.M., A.G.A.S.A.R.) al. ARGUS Din istoria serviciilor secrete est-europene (Urmare din pag. 1) creţ StB. Cu toate acestea, In­fluenţa StB asupra democraţiei ceho-slovace este încă destul de considerabilă mai ales din cauza celor 140.000 de cetăţeni care figurează pe drept sau nu pe lista colaboratorilor şi care, conform unei recente legi, sunt pasibili să nu poată ocupa timp de 5 ani un post într-o instituţie publică. Re­licvele reţelei StB pot fi puse în evidenţă mai ales în regiu­nea slovacă, unde foşti agenţi secreţi şi-au găsit refugiu printre forţele extremiste na­ţionaliste. Poliţia secretă din Ungaria a lăsat urme sîngeroase in special în anii ’40—’50, cînd sute de opozanţi au cunoscut „blândeţea“ beciurilor AVO. Totodată, mii de oameni au dispărut în lagăre de muncă. In 1956 unităţile AVO au tras asupra demonstranţilor. După înăbuşirea revoluţiei, János Kódár a desfiinţat AVO, îm­prăştiind oamenii pe la dife­rite servicii ale Ministerului de Interne, între care cel co­dificat III/III supraveghea populaţia, intercepta convor­birile telefonice, controla bi­serici şi artişti, stopa literatu­ra clandestină. Tot acesta i-a oferit adăpost in Ungaria bi­necunoscutului terorist inter­naţional Cannus. Un scandal de proporţii a fost declanşat la începutul lui 1990 prin dez­văluirea faptului că reprezen­tanţii opoziţiei au fost spio­naţi pînă in ultima clipă de reformatorii comunişti ma­ghiari. Premierul Németh a afirmat atunci că guvernul n-a ştiut nimic. De altfel, în martie 1990 serviciul a fost suspendat. Guvernul Antall l-a însărcinat ulterior pe mi­nistrul fără portofoliu András Gálszécsi cu reorganizarea Serviciului naţional de securi­tate şi informaţii. * Şi noul serviciu secret po­lonez se află in umbra trecu­tului. Foarte multe dosare au dispărut, fiind distruse în special materialele privind serviciul secret al armatei (desfiinţat între timp), care spionase pînă In 1989 sindi­catul Solidaritatea, transmi­tted informaţiile KGB-ului. * Sunt păstrate structurile fos­tului serviciu secret şi acolo unde acesta a terorizat popu­laţia cum n-a făcut-o nicăieri in blocul răsăritean — în România. In final, Securitatea s-a pus împotriva lui Ceauşes­­cu, facilitînd căderea acestuia. Totodată, a ajutat (sprijinit de KGB) la instalarea urma­şilor săi: preşedintele Iliescu şi premierul Roman. S.R.I., care a preluat două treimi din personalul Securităţii, a spri­jinit victoria neocomuniştilor din F.S.N. în mai 1990 şi a terorizat opoziţia după vechile metode. (N. TRAD. ) aceasta este opinia revistei ger­mane, nicidecum a tra­ducătorului, care conside­ră exagerate afirmaţiile, ele relevînd o insuficientă cu­noaştere a realităţilor româ­neşti). Majoritatea securiştilor proeminenţi care fuseseră a­­restaţi după Revoluţie Se afă în libertate, iar generalul ca­re a vrut să dezvăluie deta­liile puciului lui Iliescu a mu­rit în închisoare (este vorba, desigur, de generalul Macri — N. TRAD.). Dosarele ce pu­­teau deveni incomode noilor autorităţi au fost distruse, în­să atit de neglijent, incit re­porterii au reuşit să pună la adăpost o serie de documente. Sub regimul ce continuă să menţină vechile structuri, România a devenit casa săra­cilor Europei în care popo-ul suferă aidoma celui din lumea a treia. Chiar şi unul dintre beneficiarii complotului din decembrie 1989, premierul Roman, a de­venit ulterior victima intrigi­lor Securităţii, deoarece a ac­ţionat prea serios pe calea reformelor, minerii de sub co­manda liderului sindical şi co­laborator al serviciilor secre­te, Miron Cosma, l-au deter­minat să demisioneze. Ulterior, Roman a declarat că a fost răsturnat printr-o ..muncă de înalt profesionalism al oame­nilor fostei Securități“. * încerc să vă ofer o imagi­ne a dimineţii de vineri, 3 ia­nuarie. 0 La mai toate uni­tăţile prin care am trecut a apărut şi plinea proaspătă, semn bun, zic eu. N-am în­trebat de sare şi de eventua­lul ei preţ ca să nu-mi stric şi să nu vă stric începutul de an. 0 Deşi lumea ar trebui să fie (după unii) ghiftuită, să­tulă după sărbătorile astea, nu-i chiar aşa: nu numai pensionarii făceau cuvenitele investigaţii pe la raioanele cu mezeluri, produse din carne etc. La magazinul de vizavi de parc (şi nu numai aici), sără­cie lucie, nişte salam cu 330 lei kg, ceva oase afumate şi e­­ternul muşchi „Montana“. 0 O veste bună pentru cei care practică un inul şi Ie-a secat „vina“: se găseşte piper! 800 de lei/kilogram, cam.... pipe­rat, dar ce nu face omul ca să-şi revigoreze glanda cu pri­cina, acum, cînd măcar ştim că ne-aşteaptă atîtea­ şi-atî­­tea?... 0 Persoanele lui Ion Budai Deleanu care se ocupă de „toaleta“ străzilor somează parţial în sensul că neavînd ce curăţa (oare?) se plimbă pe ici-colo purtînd măturoaiele ca pe-un stindard. O scenă de milioane totuşi pentru un ochi versat: unul s-a aplecat pînă la pămînt chiar pe Corso să ridice o bucată de hîrtîe! (O fi fost de... o mie?).­­ Cum multe unităţi de-ale privatiza­ţilor erau închise, vreo 4—5 inşi tîrnosiţi, obosiţi, dădeau tîrcoale pe lingă crama „Ursu­leţul“, în speranţa că la „SESAM DESCHIDE-TE“ o să se intîmtrte minunea... ţoiului. N-a test! Aşa că au continuat cercetările. „E normal să fie închis, zice unul, dună vînză­­rile masive au ce frumăra...*. A alunecat anoî şi-a luat o trintă chiar în faţa Tribunalu­lui. Cine l-o fi pedepsit? Constantin NIŢU Nu vre­i să călători­! cu trenul de lux ? (V.­mare din pag 1) — De sărbători numărul a fost mai mare, alteori toţi în­cap într-un singur TM vagon! Fiind în regim experimental, rămîne de văzut cu­ va­gi şi de eficient. — Dar despre trenurile „noastre" de zi cu zi, cum ar fi şi cele care circulă spre în­­torsura Buzăului, ori Sfîntu Gheorghe, ce părere aveţi? — E­ste un subiect „delicat“, asupra căruia ne vom opri al­tă dată, cu voia dumnea­voastră. — De acord ! (Urmare din pag. 1) POTOLI ŞI ÎNFRINA AMBI­ŢIILE ŞI LĂCOMIILE NE­LEGIUITE, PORNIRILE ŞI PATIMILE DISTRUGĂTOA­RE. „­Vom avea, pentru că sin­tem­ în drept să-i avem, ajuto­rul călduros şi bărbătesc al celor care ştiu CA NUMAI PRIN BUNUL MERS AL STA­TULUI SE VA UŞURA SI TRAIUL LOR, al celor care vor ca. Intr-o ţară liniştită şi respectată, munca şi avutul cinstit dobîndit să fie ocrotite şi să rodească în folosul fie­căruia şi spre propăşirea ob­ştească. Am făcut pentru unirea ţi­nuturilor un război mare şi cumplit. Azi trebuie să facem unirea tuturor puterilor pentru a organiza pe temeiuri de le­galitate, de cinste şi de drep­tate socială scumpa noastră Românie". Da, aceste îndemnui­ri au fost adresate părinţilor şi bunicilor noştri cu 70 de ani în urmă (în februarie 1922) de Ion I.C. Brătianu. Este bine de aceea ca atunci cînd căutăm soluţii la proble­mele cu care ne conf­o-'^m astăzi Să nu negui­măm Int»*'*®* cin nea marilor noștri înaintași.

Next