Cuvîntul Nou, august 1992 (Anul 3, nr. 673-691)

1992-08-01 / nr. 673

Peg 2 'Um­ore din Pog 1) desfăşurare a alegerilor generale din toamnă. • Conferinţă de presă la Ministerul Industriei. Cele spuse aici de dom­nul ministru Dan Con­­stantinescu nu poate să bucure. Referindu-se la o paletă largă de probleme cu care se confruntă eco­nomia românească, dom­nul Dan Constantinescu a arătat că preţurile la principalele materii pri­me şi materiale energeti­ce vor creşte în următoa­rele 30 de zile, în con­cordanţă cu creşterea cursului dolarului de la 220 lei la cel actual. Ca atare, indirect, va spori şi costul benzinei, ceea ce va afecta şi bugetul ce­tăţeanului care şi aşa este foarte mic. Guvernul lucrează în momentul de faţă la stabilirea com­pensaţiilor corespunzătoa­re.­­ Conferinţa de presă organizată cu­ prilejul încheierii vizitei delega­ţiei Uniunii Democratice Europene în ţara noas­tră, a avut un moment spectaculos. Domnul Di­nu Zamfirescu, secretar general al P.N.L. - C.D. şi reprezentant al Alian­ţei Liberale în Convenţia Democratică, a protestat la sfîrşitul întîlnirii că „delegaţia străină a oco­lit cele două partide li­berale“. Motivele nu sunt prea clare, deşi domnii Dinu Zamfirescu şi Ma­rius Lupuţiu, secretar e­­xecutiv internaţional al P.N.Ţ.­­ C.D. au încer­cat să dea explicaţiile cuvenite. „Cred că aceas­tă situaţie se datorează unei organizări defectu­oase“, a spus primul. „Principalele partide ale C.D. au fost vizitate“, a replicat cel de-al doilea. In final, spre stupefacţia celor prezenţi, iţele au rămas şi mai încurcate. • Ion I. Brătianu e decis să candideze la preşedinţie cu orice preţ. „Sînt singurul candidat căruia nu i se poate re­proşa nimic şi simt un sentiment de ruşine cînd văd că unii candidaţi la această funcţie uită că au cazier judiciar, dublă cetă­ţenie sau vîntură dolari în faţa camerelor de luat vederi, în semn de sfida­re şi jignire a poporului român, în cazul că nu voi putea sensibiliza electo­ratul, ca să mă poată conduce — paşnic şi de­mocratic — la funcţia su­premă, voi continua efor­turile mele politice şi­ aş fi cel mai fericit ca sum­brele mele previziuni să nu se îndeplinească nici­odată. Din păcate, pre­viziunile mele politice de pînă acum au fost rea­lizate în timp, în propor­ţie de 100 la­­sută“. Zăbala (Urinar» din pag 1) hortystă. Astfel, episcopul Nicolae Colan a fost intîm­­pinat de 12 călăreţi la punc­tul intitulat Crucea Pavel şi condus la noua biserică. Sfinţirea a avut de în anul 1943 în ziua de Sfîntu Ilie. Este o construcţie solidă, din piatră cărămidă şi be­ton, în stil bizantin, sub formă de cruce, cu o cu­polă măreaţă şi două turnuri la intrare. Iconostasul a f­ot dăruit de Arhiepiscopia Clu­jului şi este pictat de V. Constantinescu. Din aul 1944 — noiembrie — aici a păstorit, pînă în februarie 1979 preotul Romulus Ciora din Zagon, a urmat preo­tul Pozne David pînă în septembrie 1990, iar în pre­zent este preot paroh loan Etecu din Breţcu. Iconore din pag 1) este complice în afacerea asta? R. Da, nu pot crede că el nu ştie nimic despre asta. Ar fi putut opri toată trea­ba asta cit ai zice peşte. Ştiţi, ceea ce fac ei seamănă mereu cu înfruntarea din­tre poliţistul bun şi cel rău. Au senzaţia că deţin o ma­şină de distrus persoane a­­colo la Comitetul Republican care poate rivaliza cu K.G.B. Părerea lor fermă este că nu există nici o diferenţă între presa de scandal şi presa serioasă, şi încearcă să tragă foloase de pe urma a­­cestei impresii. I. Alegerea lui Al. Gore ca secundul dumneavoastră are ceva de-a face cu părerea dumneavoastră despre actua­lul vicepreşedinte, Dan Quayle? ! Nu. N-am fost apropiaţi. Vreau să spun, am fost în relaţii amicale, dar n-am­ fost legaţi unul de altul, deşi sîntem vecini. Dar, am încercat să găsesc oameni cu calităţi reale, cu caractere şi realizări adevărate. Am aflat că există un număr remarcabil de mare de punc­te comune între noi, ca eco­nomia şi problema copiilor şi domenii în care el are într-adevăr o perspectivă clară şi care ar fi importan­te pentru preşedinţia mea, ca apărarea, controlul arma­mentului, politica externă şi chestiuni care sunt impor­tante pentru întreaga lume, ca poziţia lui în domeniul ocrotirii mediului înconjură­tor. I. Cît timp aţi petrecut cu el înainte de a face alege­rea? R. Am avut o singură în­tîlnire, foarte lungă, cu el. Ştiam multe despre el. Eram familiarizat cu cariera lui, dar n-am petrecut niciodată mult timp împreună. Prima întîlnire a fost fixată pen­tru durata de o oră, şi a durat trei ore. A fost fas­cinant. 1. Preşedintele Bush a pur­tat războiul din Golf. El a vorbit de curînd despre po­sibilitatea unei intervenţii mi­litare americane în Iugoslavia, sub umbrela O.N.U. Acum, o­­dată cu terminarea războiu­lui rece, unde Ş* cînd este justificată folosirea forţei a­­mericane? R. Acolo unde interesele noastre vitale sînt amenin­ţate, atunci cînd e­­xistă un obiectiv pre­cis definit la un cost ac­ceptabil şi atunci cînd este sigur că există sprijin din partea opiniei publice ame­ricane. Războiul din Golf este un bun exemplu în acest sens. Mai ales atunci cînd e­­xistă sprijin multinaţional, este corect din partea noas­tră să sprijinim podul aerian pentru­ Sarajevo, dar dacă este să ne implicăm în alt mod acolo, acest lucru ar tre­bui făcut prin O.N.U. şi tre­buie să avem grijă să nu ge­nerăm un deirut european. I. Sînteţi de părere că pu­blicul american a ajuns în stadiul în care să spună da unei schimbări, iar problema este cine va efectua această schimbare? R. Aproape. Cred că publi­cul gîndeşte cam aşa: „Dorim o schimbare, cine o poate fa­­ce, merită să riscăm?“. Me­sajul pe care vreau eu să-l transmit este că trebuie să riscaţi, iar aceasta este cea mai favorabilă oportunitate. Bill Clinton . Formaţiunile politice se prezintă alegatorilor 1. PRINCIPII FUNDAMENTALE Partidul Unităţii Naţiona­le Române este o organiza­ţie politică a cetăţenilor ro­mâni menită să asigure par­ticiparea membrilor săi, in­diferent de etnie, religie, sex, profesie sau poziţie so­cială, la viaţa politică a României în scopul împlini­rii idealurilor nobile de li­bertate, democraţie, pace, u­­nitate naţională, demnitate şi prosperitate ale poporul­­iui român, bazîndu-se pe înaltele virtuţi ale fiilor şi fiicelor acestei ţări. Partidul Unităţii Naţionale Române pune mai presus de orice, apărarea fiinţei na­ţionale a poporului român, a integrităţii teritoriale a ţării, a statului naţional u­­nitar român, a suveranităţii şi independenţei sale, pre­cum şi asigurarea stabilită­ţii şi dezvoltării economice a României. Pentru ieşirea din grava criză politică, economică, so­cială şi morală şi pentru o traversare mai rapidă a perioadei de tranziţie de la totalitarismul comunist la o democraţie reală, bazată pe un stat de drept, Partidul Unităţii Naţionale Române consideră că este absolut necesară unirea tuturor for­ţelor progresiste din socie­tatea noastră care sunt con­ştiente de importanţa uni­tăţii naţionale în crearea şi consolidarea fondului demo­cratic al vieţii româneşti, de rolul conştiinţei naţionale, rod al evoluţiei istorice, în dezvoltarea politică şi socia­lă a poporului nostru. Partidul Unităţii Naţionale Române, partid de centru, urmăreşte ca în ca­drul statului de drept care se construieşte în pre­zent la noi în ţară să se a­ HAIfTIOtJI. UNITAHI NAIIONAI­E ROMANE____o. ' .­ sigure deplina libertate de acţiune economică şi să se stimuleze inteligenţa crea­toare pentru a se putea des­făşura nestingherite intr-un cadru legal. Pentru evitarea unor dezechilibre grave ce pot apărea odată cu libera­lizarea economiei şi care pot duce la confruntări şi crize sociale, agenţii economici im­plicaţi în sfera producţiei materiale şi a serviciilor tre­buie să participe printr-o contribuţie legiferată la o protecţie socială adecvată, prin care să se asigure un nivel de viaţă demn şi în­destulat pentru toţi cetăţenii ţării. Protecţia socială nu­ trebuie însă să încurajeze parazitismul şi să împovă­reze peste măsură partea activă a societăţii. Partidul Unităţii Naţionale Române consideră naţiunea română ca un organism na­tural şi firesc, în cadrul căruia trebuie să se stabi­lească starea de dreptate şi Partidul Unităţii Naţionale Române de bunăstare, bazate pe o puternică solidaritate naţio­nală, pe o solidă cultură u­­manistă şi mai ales pe refa­cerea sănătăţii morale a na­ţiunii, acţiuni la care sunt chemate toate organizaţiile socio-culturale şi religioase. România a fost creată prin luptele şi jorfele po­porului român, necesară fiind azi trecerea cu toată înţe­lepciunea la refacerea şi con­solidarea unităţii ei statale în graniţele ei fireşti şi nu în cele vremelnic impuse de cei, care au rîvnit şi încă mai rîvnesc glia noastră stră­moşească. Partidul Unităţii Naţionale Române se pronunţă pentru o reconciliere naţională prin trecerea de la culpabilizarea unei întregi categorii de ce­tăţeni în legătură cu activita­tea fostului regim la stabi­lirea de răspunderi personale pentru toţi cei care au comis abuzuri sau au colaborat di­rect la nedreptăţile şi perse­cuţiile comuniste. Pornind de la faptul că alături de români, în vechea noastră vatră­ locuiesc de mai puţină sau de mai multă vreme şi cetăţeni de altă et­nie şi limbă, partidul nostru militează pentru o convieţui­re paşnică, armonioasă şi pentru participarea tuturor acestora la viaţa politică, so­cială şi culturală a ţării şi se pronunţă împotriva orică­ror manifestări de rasism, şo­vinism, antisemitism, împo­triva oricăror forme de se­paratism, considerîndu-le con­trare principiilor democraţiei şi ordinii de drept. Partidul nostru sprijină minorităţile naţionale­ în menţinerea şi dezvoltarea identităţii lor etni­ce, culturale, lingvistice şi re­ligioase, pe baza Constituţiei României, a legilor ţării şi a tratatelor internaţionale la care România este parte, pre­cum şi pe baza loialităţii a­­cestor grupuri etnice faţă de statul naţional român, suve­ran şi independent, unitar și indivizibil. n VÎNTIT NOU Anul III Nr. 673 COVASNA (Urmare din pag. X) aceşti bani nu ne mai a­­jung. Am fost nevoiţi să ţinem becurile aprinse doar trei ore pe noapte. Nici fon­durile alocate pentru salu­brizarea oraşului nu sunt su­ficiente. Dacă nu vom primi ceva suplimentări, nu ştiu cum ne vom descurca...“. Cea mai gravă problemă a Covasnei, care loveşte di­rect sute de oameni şi fa­miliile lor, afectîndu-le grav nivelul de trai, aruncîndu-i în braţele deznădejdii este aceea a şomajului. Majorita­tea unităţilor economice din oraş se confruntă cu greută­ţile tranziţiei la economia de piaţă, iar îndepărtarea spectrului falimentului a im­pus şi impune disponibiliza­rea unui număr însemnat de lucrători. După cum ne spunea doamna Vasilica E­­nea, secretarul Primăriei, de la intrarea în vigoare a Le­gii privind acordarea ajuto­rului de şomaj, peste 500 de persoane au solicitat adeve­rinţe că nu deţin terenuri agricole, pentru a beneficia de acest ajutor. Iar perspec­tivele pe termen scurt nu oferă motive de optimism în ce priveşte depăşirea greu­tăţilor cu care se confruntă oraşul, oamenii. Dincolo de imaginea de carte poştală i­­lustrată şi la Covasna viaţa abundă în realităţi dureroa­se... Nici înhămat la căruța unui partid nu ești scutit de să­pături...

Next