Cuvântul Nou, ianuarie 1995 (Anul 6, nr. 1271-1290)

1995-01-14 / nr. 1279

PAG. 2 MIHAI EMINESCU - EDIŢIA TEZAUR Ediţia integrală Eminescu cuprinde 16 volume mari, ultimul apărut recent, în 1994. Este cea dintâi care se consacră unul scriitor, alta nu este în literatura română. Firesc ar fi fost ca această ediţie ce cu­prinde întreaga creaţie eminesciană să fie realizată de Academia Română. Dar nu, realizarea masivei ediţii aparţine Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. Iniţiato­rul ediţiei în 16 volume este filologul Per­­pessicius, care tipăreşte volumul I în 1939 (retipărit abia în 1994) şi care şi-a pierdut vederea descifrând treizeci de ani manu­scrisele eminesciene. Prin 1963 Perpessicius nu mai putea să lucreze la ediţie. Urmează o întrerupere de 14 ani. Este meritul lui Al. Oprea, succesorul lui Perpessicius la Muzeul Literaturii Române, care a crezut de datoria lui să continue ediţia, când ni­meni n-o mai făcea. Iar continuatorii aces­tuia au fost alţi doi filologi de prestigiu :• Dimitrie Vatamaniuc şi Petru Creţia. Aceş­tia împreună cu un colectiv de la Muzeul Literaturii Române formează cel mai pro­fesional şi respectat modul filologic, pu­tând constitui o adevărată şcoală edito­rială românească. Ediţia tezaur a fost o ediţie muncită ca­re a ridicat multe probleme, cu numeroase pagini „grele". Eminescu scria pe întune­ric, visa ceva, se trezea, nota imediat. A­­semenea pagini au dat multă bătaie de cap colectivului de editare. Dar lucrul cel mai important s-a realizat; ediţia este ga­ta. Este o ediţie tezaur pentru că ea cu­prinde tot: poezia antumă şi postumă, proza, dramaturgia, publicistica (atât de actuală, încât constituie o mare lecţie), li­teratura populară culeasă de autor, tradu­ceri, corespondenţă. Este o ediţie meritată pentru că, aşa cum afirma D. Vatamaniuc: „Eminescu este coloana Infinită a spiritua­lităţii româneşti, iar stâlpii sunt cei patru­­ Caragiale, Creangă, Slavici şi Coşbuc". Luminiţa CORNEA Mihai Eminescu despre geniul poporului român (Urmare din pag. 11 simţirii", că „felul de a fi” e un rezultat al isto­riei sale: „Ca să aibă ci­neva o idee despre ca­racterul românilor, tre­buie să ţină seama de următoarele lucruri: de la 1220 şi până la 1818 ro­mânii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obi­cei al pământului a fost recunoscut de bunăvoie de toată lumea". Mihai Eminescu a reţi­nut trăsăturile definitorii, autentice ale poporului nostru. Toate la un loc au făurit fiinţa noastră naţională cu originalita­tea şi specificul ei pro­priu, cu cultura şi civiliza­ţia lui. O filă.. (Urmat din pog­eţ condus la înfiinţarea noii eparhii, demers început in ianuarie 1994 şi finalizat cu legitimul act al instalării noului episcop - 25 septem­brie 1994, dată care va ră­mâne în istorie ca o zi a re­deşteptării spirituale pentru toată suflarea românească din cele două judeţe din inima României. Deşi au trecut doar­­ trei luni de la înfiinţarea sa, iar activitatea desfăşurată a fost influenţată de greutăţile ine­rente fiecărui început, au fost prezentate şi primele re­zultate. Ele nu sunt specta­culoase şi poate că nici la nivelul aşteptărilor îndreptă­ţite ale credincioşilor orto­docşi din noua eparhie. Dar, aşa cum sublinia P.S. Epis­copul loan, efectele a ceea ce se întreprinde astăzi vor fi vizibile în timp. Ceea ce s-a reuşit este cu atât mai meritoriu, cu cât noua episcopie a funcţionat doar cu câţiva angajaţi, in aceste condiţii, Vlădica loan, venit de la Ierusalim, cu o aleasă pregătire teologică şi cu misiunea sfântă de re­descoperire a românismu­lui şi a credinţei strămoşeşti pe aceste meleaguri în care vitregiile vremii au slăbit atât de mult biserica neamului, a desfăşurat, cu trudă şi jertfă, o bogată activitate. Progra­mul dens al Episcopului Ioan (în toată această perioadă a stat doar câteva zile la reşe­dinţa episcopală), i-a permis­erarhului nostru să fie pre­zent în multe parohii, să par­ticipe la principalele eveni­mente din viaţa celor două judeţe şi să asigure racor­darea noastră la circuitul spiritual al ţârii. LA ÎNTORSURA.. (Unm­otv din pag. 1) Pe cablurile dintre blocuri, instalând cablu de magis­tral F 11, care trebuia insta­lat din start. - Câţi oameni prind pos­turile prin cablu? - Deocamdată sunt a­­proape 1000, lucrarea fiind cam pe la jumătate, iar în final vor fi aproximativ 2.000. - Numai în oraşul Intor­­sura Buzăului, sau şi in zo­nă? - Sita Buzăului este ca­blată până la primărie, iar Floroaia până la jumătate, urmând ca până la sfârşi­tul lunii să se termine a­­ceste două tronsoane. Se lucrează concomitent cu mai multe echipe. De pildă ieri (miercuri - n. n.) s-a lu­crat cu 6 echipe. - Până unde vei ajunge? - Nu pot să garantez pâ­nă nu se definitivează tron­soanele începute. In orice caz Brădetul va fi cuprins aproape în întregime (deci fără coastele de deal) şi Sita în întregime şi, sper, ca şi o mare parte din Ciu­­mernic şi Ciumernicel. Apoi Floroaia Mică, total, Vârtej şi Crivina Mică de aseme­nea.­­ Barcanii?­­ El şi Vama Buzăului pot fi cablate numai dacă primăriile locale vor face propaganda necesară. Co­muna Barcani ar costa 30- 40 de milioane de lei, la opt programe. Or, pentru asta e nevoie de cel puţin 250 de abociaţi, la un tarif puţin mai ridicat decât in­­torsura. - Când îţi propui să în­chei lucrarea? - Sper că până la sfâr­şitul lunii aprilie toate tron­soanele vor fi gata. - Ţi-ai luat vreun anga­jament în faţa concetăţeni­lor? - Am promis 16 canate şi mă voi ţine de cuvânt. Am şi vorbit la Timişoara pentru o staţie Gründig de 8 canale şi voi mai achizi­ţiona una de acelaşi tip, tot pentru opt canale. - Deci scule nemţeşti... Dar, vorba lui Arghezi, nemţi aveţi? Deci profesio­nişti ... - Nemţi n-avem, dar sunt buni şi românii. - Ce va urma? - După darea în funcţiu­ne şi punerea la punct a tuturor tronsoanelor - un mic post local de televiziu­ne care, sper, va fi îndră­git de populaţia zonei.­­ Vezi că l-ai mai promis odată ! - Da, dar atunci mă ba­zam pe firma Omega, care a dat faliment. Acum­­ nu­mai pe forţele mele şi pe a­­jutorul primăriei şi întreprin­derilor din zonă care mi-au dat sprijinul de care aveam nevoie. Sunt optimist şi nici nu mă gândesc să nu mear­gă totul cum trebuie.­­ Iţi doresc să reuşeşti ! CUVÂNTUL NOU Anul VI Nr. 1279 MISCARI-SURPRIZA. (Urmare din pag 1) întâmpla, oare, cu protoco­lul cvadripartit? Semnân­­du-l, P.D.S.R. îşi va atrage reacţii negative - cele trei partide aliate (P.S.M., P.R.M şi P.U.N.R.) fiind considera­te, de majoritatea observa­torilor politici străini, parti­de, extremiste, încăpăţâna­rea­ P.D.S.R. de a nu discu­ta şi negocia cu opoziţia costă mult nu numai parti­dul de guvernământ, ne costă mult pe noi toţi. Par­tidul Democrat face apel la preşedintele ţării să opreas­că accesul la putere al par­tidelor extremiste,­ pe moti­vele arătate mai sus. E pu­ţin probabil, însă, că dl. Ion Iliescu va interveni decisiv în această problemă. O altă mişcare aşteptată de observatorii politici este translaţia P.D. spre Conven­ţia Democratică. Spuneam încă acum vreo jumătate de an că locul P.D. este oare­cum stingher, între coaliţia guvernamentală şi Conven­ţie, undeva spre un centru instabil şi nesigur. De aici, probabil, şi relativa lipsă de hotărâre în luarea deci­ziei tranşante. Sesizând, în acelaşi timp, că Convenţia Democratică are nevoie de sprijin, de „sânge" proaspăt, dl. Dan Căpăţână, vicepre­şedintele Alianţei Civice, a declarat că „social-democra­­ţia nu se poate face fără Partidul Democrat şi cred că le vom propune intrarea in Convenţia Democratică". Ca­re va fi reacţia P.D. la a­­ceastă propunere­­ rămâne de văzut. Iată, deci, suficiente ar­gumente pentru a considera această vacanță parlamen­tară drept una interesantă din punct de vedere politic. DĂINUIREA LUCEAFĂRULUI Liceul „Mihai Viteazul" din Sfântu Gheorghe va găzdui luni, 16 ianuarie, ora 16, în sala festivă a şcolii, o manifestare artistică prilejuită de împlinirea a 145 de ani de la naşterea marelui poet naţional - Mihai Emi­nescu. Având ca generic „Biografia poetului în opera sa", evocarea include un colaj din poeziile eminesciene, mu­zică, programul fiind susţinut de elevi de la clasele cu profil pedagogic şi de la cele de aplicaţie ale Şcolii nor­male, precum şi de actori de la Teatrul „Andrei Mure­­şanu" din localitate. Manifestarea va fi prefaţată de o sesiune de comu­nicări (ora 12), susţinută de elevi din clasele liceale. „NOI, VEŞNICI, PEREGRINÂND LA EMINESCU" în cadrul suitei de manifestări culturale „Calendarul inimilor româneşti", luni, 16 ianuarie, ora 15, la Clubul orăşenesc din Covasna va avea loc un moment aniversar dedicat Luceafărului poeziei româneşti, intitulat „Noi, veşnici, peregrinând la Eminescu". Manifestarea cuprinde un colaj de lirică eminesciană, muzică şi va fi prezentat, de elevi ai Liceului din oraş. Invitata acestei manifes­tări : actriţa Valeria Loghin, de la Teatrul „Andrei Mure­­şanu". Cu acest prilej, se va lansa un număr special al re­vistei „Liceenii", dedicat Luceafărului. (I.N.) NE AM SATURAT... (Urm­are din trag !) datorie, dar despre o acti­vitate normală de producţie nu se poate vorbi. A trebuit să trimitem în şomaj tehnic muncitorii care lucrează în acord, iar personalul T.S.A., prin rotaţie, câte două săp­tămâni. De șomaj adevărat nu poate fi însă vorba din moment ce avem acoperi cu comenzi aproape tot a­­nul. Ne-am orientat spre gă­sirea altor beneficiari dar pe piaţa externă este foar­te greu, pentru că mulţi parteneri potenţiali au im­presia că pot obţine de la noi produse la preţuri de nimic. Am reuşit să semnăm totuşi un precontract cu un partener din Austria pentru executarea unor bene de ri­dicat. La intern încercăm să reînnodăm legăturile avute în anii '80 cu Direcţia de Drumuri şi Poduri Braşov şi participăm la licitaţiile or­ganizate, în scopul obţinerii de comenzi pentru executa­rea de lame de dezăpezire şi gredere semipurtate. Guvernul va trebui însă să găsească o soluţie pen­tru relansarea producţiei de tractoare. Tractorul S.A. Bra­şov, care continuă să fie principalul nostru benefi­ciar, este, se ştie, o societa­te cu capital integral de stat. Or, dacă se vrea cu adevărat ca agricultura noastră să atingă nivelul din ţările dezvoltate, inclu­siv în ce priveşte încărcătu­ra de teren ce revine pe un tractor, trebuie asigurate mijloacele necesare pentru restructurarea şi recapitali­­zarea societăţilor comercia­le producătoare.

Next