Cuvântul Nou, ianuarie 1995 (Anul 6, nr. 1271-1290)
1995-01-14 / nr. 1279
PAG. 2 MIHAI EMINESCU - EDIŢIA TEZAUR Ediţia integrală Eminescu cuprinde 16 volume mari, ultimul apărut recent, în 1994. Este cea dintâi care se consacră unul scriitor, alta nu este în literatura română. Firesc ar fi fost ca această ediţie ce cuprinde întreaga creaţie eminesciană să fie realizată de Academia Română. Dar nu, realizarea masivei ediţii aparţine Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. Iniţiatorul ediţiei în 16 volume este filologul Perpessicius, care tipăreşte volumul I în 1939 (retipărit abia în 1994) şi care şi-a pierdut vederea descifrând treizeci de ani manuscrisele eminesciene. Prin 1963 Perpessicius nu mai putea să lucreze la ediţie. Urmează o întrerupere de 14 ani. Este meritul lui Al. Oprea, succesorul lui Perpessicius la Muzeul Literaturii Române, care a crezut de datoria lui să continue ediţia, când nimeni n-o mai făcea. Iar continuatorii acestuia au fost alţi doi filologi de prestigiu :• Dimitrie Vatamaniuc şi Petru Creţia. Aceştia împreună cu un colectiv de la Muzeul Literaturii Române formează cel mai profesional şi respectat modul filologic, putând constitui o adevărată şcoală editorială românească. Ediţia tezaur a fost o ediţie muncită care a ridicat multe probleme, cu numeroase pagini „grele". Eminescu scria pe întuneric, visa ceva, se trezea, nota imediat. Asemenea pagini au dat multă bătaie de cap colectivului de editare. Dar lucrul cel mai important s-a realizat; ediţia este gata. Este o ediţie tezaur pentru că ea cuprinde tot: poezia antumă şi postumă, proza, dramaturgia, publicistica (atât de actuală, încât constituie o mare lecţie), literatura populară culeasă de autor, traduceri, corespondenţă. Este o ediţie meritată pentru că, aşa cum afirma D. Vatamaniuc: „Eminescu este coloana Infinită a spiritualităţii româneşti, iar stâlpii sunt cei patru Caragiale, Creangă, Slavici şi Coşbuc". Luminiţa CORNEA Mihai Eminescu despre geniul poporului român (Urmare din pag. 11 simţirii", că „felul de a fi” e un rezultat al istoriei sale: „Ca să aibă cineva o idee despre caracterul românilor, trebuie să ţină seama de următoarele lucruri: de la 1220 şi până la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al pământului a fost recunoscut de bunăvoie de toată lumea". Mihai Eminescu a reţinut trăsăturile definitorii, autentice ale poporului nostru. Toate la un loc au făurit fiinţa noastră naţională cu originalitatea şi specificul ei propriu, cu cultura şi civilizaţia lui. O filă.. (Urmat din pogeţ condus la înfiinţarea noii eparhii, demers început in ianuarie 1994 şi finalizat cu legitimul act al instalării noului episcop - 25 septembrie 1994, dată care va rămâne în istorie ca o zi a redeşteptării spirituale pentru toată suflarea românească din cele două judeţe din inima României. Deşi au trecut doar trei luni de la înfiinţarea sa, iar activitatea desfăşurată a fost influenţată de greutăţile inerente fiecărui început, au fost prezentate şi primele rezultate. Ele nu sunt spectaculoase şi poate că nici la nivelul aşteptărilor îndreptăţite ale credincioşilor ortodocşi din noua eparhie. Dar, aşa cum sublinia P.S. Episcopul loan, efectele a ceea ce se întreprinde astăzi vor fi vizibile în timp. Ceea ce s-a reuşit este cu atât mai meritoriu, cu cât noua episcopie a funcţionat doar cu câţiva angajaţi, in aceste condiţii, Vlădica loan, venit de la Ierusalim, cu o aleasă pregătire teologică şi cu misiunea sfântă de redescoperire a românismului şi a credinţei strămoşeşti pe aceste meleaguri în care vitregiile vremii au slăbit atât de mult biserica neamului, a desfăşurat, cu trudă şi jertfă, o bogată activitate. Programul dens al Episcopului Ioan (în toată această perioadă a stat doar câteva zile la reşedinţa episcopală), i-a permiserarhului nostru să fie prezent în multe parohii, să participe la principalele evenimente din viaţa celor două judeţe şi să asigure racordarea noastră la circuitul spiritual al ţârii. LA ÎNTORSURA.. (Unmotv din pag. 1) Pe cablurile dintre blocuri, instalând cablu de magistral F 11, care trebuia instalat din start. - Câţi oameni prind posturile prin cablu? - Deocamdată sunt aproape 1000, lucrarea fiind cam pe la jumătate, iar în final vor fi aproximativ 2.000. - Numai în oraşul Intorsura Buzăului, sau şi in zonă? - Sita Buzăului este cablată până la primărie, iar Floroaia până la jumătate, urmând ca până la sfârşitul lunii să se termine aceste două tronsoane. Se lucrează concomitent cu mai multe echipe. De pildă ieri (miercuri - n. n.) s-a lucrat cu 6 echipe. - Până unde vei ajunge? - Nu pot să garantez până nu se definitivează tronsoanele începute. In orice caz Brădetul va fi cuprins aproape în întregime (deci fără coastele de deal) şi Sita în întregime şi, sper, ca şi o mare parte din Ciumernic şi Ciumernicel. Apoi Floroaia Mică, total, Vârtej şi Crivina Mică de asemenea. Barcanii? El şi Vama Buzăului pot fi cablate numai dacă primăriile locale vor face propaganda necesară. Comuna Barcani ar costa 30- 40 de milioane de lei, la opt programe. Or, pentru asta e nevoie de cel puţin 250 de abociaţi, la un tarif puţin mai ridicat decât intorsura. - Când îţi propui să închei lucrarea? - Sper că până la sfârşitul lunii aprilie toate tronsoanele vor fi gata. - Ţi-ai luat vreun angajament în faţa concetăţenilor? - Am promis 16 canate şi mă voi ţine de cuvânt. Am şi vorbit la Timişoara pentru o staţie Gründig de 8 canale şi voi mai achiziţiona una de acelaşi tip, tot pentru opt canale. - Deci scule nemţeşti... Dar, vorba lui Arghezi, nemţi aveţi? Deci profesionişti ... - Nemţi n-avem, dar sunt buni şi românii. - Ce va urma? - După darea în funcţiune şi punerea la punct a tuturor tronsoanelor - un mic post local de televiziune care, sper, va fi îndrăgit de populaţia zonei. Vezi că l-ai mai promis odată ! - Da, dar atunci mă bazam pe firma Omega, care a dat faliment. Acum numai pe forţele mele şi pe ajutorul primăriei şi întreprinderilor din zonă care mi-au dat sprijinul de care aveam nevoie. Sunt optimist şi nici nu mă gândesc să nu meargă totul cum trebuie. Iţi doresc să reuşeşti ! CUVÂNTUL NOU Anul VI Nr. 1279 MISCARI-SURPRIZA. (Urmare din pag 1) întâmpla, oare, cu protocolul cvadripartit? Semnându-l, P.D.S.R. îşi va atrage reacţii negative - cele trei partide aliate (P.S.M., P.R.M şi P.U.N.R.) fiind considerate, de majoritatea observatorilor politici străini, partide, extremiste, încăpăţânarea P.D.S.R. de a nu discuta şi negocia cu opoziţia costă mult nu numai partidul de guvernământ, ne costă mult pe noi toţi. Partidul Democrat face apel la preşedintele ţării să oprească accesul la putere al partidelor extremiste, pe motivele arătate mai sus. E puţin probabil, însă, că dl. Ion Iliescu va interveni decisiv în această problemă. O altă mişcare aşteptată de observatorii politici este translaţia P.D. spre Convenţia Democratică. Spuneam încă acum vreo jumătate de an că locul P.D. este oarecum stingher, între coaliţia guvernamentală şi Convenţie, undeva spre un centru instabil şi nesigur. De aici, probabil, şi relativa lipsă de hotărâre în luarea deciziei tranşante. Sesizând, în acelaşi timp, că Convenţia Democratică are nevoie de sprijin, de „sânge" proaspăt, dl. Dan Căpăţână, vicepreşedintele Alianţei Civice, a declarat că „social-democraţia nu se poate face fără Partidul Democrat şi cred că le vom propune intrarea in Convenţia Democratică". Care va fi reacţia P.D. la această propunere rămâne de văzut. Iată, deci, suficiente argumente pentru a considera această vacanță parlamentară drept una interesantă din punct de vedere politic. DĂINUIREA LUCEAFĂRULUI Liceul „Mihai Viteazul" din Sfântu Gheorghe va găzdui luni, 16 ianuarie, ora 16, în sala festivă a şcolii, o manifestare artistică prilejuită de împlinirea a 145 de ani de la naşterea marelui poet naţional - Mihai Eminescu. Având ca generic „Biografia poetului în opera sa", evocarea include un colaj din poeziile eminesciene, muzică, programul fiind susţinut de elevi de la clasele cu profil pedagogic şi de la cele de aplicaţie ale Şcolii normale, precum şi de actori de la Teatrul „Andrei Mureşanu" din localitate. Manifestarea va fi prefaţată de o sesiune de comunicări (ora 12), susţinută de elevi din clasele liceale. „NOI, VEŞNICI, PEREGRINÂND LA EMINESCU" în cadrul suitei de manifestări culturale „Calendarul inimilor româneşti", luni, 16 ianuarie, ora 15, la Clubul orăşenesc din Covasna va avea loc un moment aniversar dedicat Luceafărului poeziei româneşti, intitulat „Noi, veşnici, peregrinând la Eminescu". Manifestarea cuprinde un colaj de lirică eminesciană, muzică şi va fi prezentat, de elevi ai Liceului din oraş. Invitata acestei manifestări : actriţa Valeria Loghin, de la Teatrul „Andrei Mureşanu". Cu acest prilej, se va lansa un număr special al revistei „Liceenii", dedicat Luceafărului. (I.N.) NE AM SATURAT... (Urmare din trag !) datorie, dar despre o activitate normală de producţie nu se poate vorbi. A trebuit să trimitem în şomaj tehnic muncitorii care lucrează în acord, iar personalul T.S.A., prin rotaţie, câte două săptămâni. De șomaj adevărat nu poate fi însă vorba din moment ce avem acoperi cu comenzi aproape tot anul. Ne-am orientat spre găsirea altor beneficiari dar pe piaţa externă este foarte greu, pentru că mulţi parteneri potenţiali au impresia că pot obţine de la noi produse la preţuri de nimic. Am reuşit să semnăm totuşi un precontract cu un partener din Austria pentru executarea unor bene de ridicat. La intern încercăm să reînnodăm legăturile avute în anii '80 cu Direcţia de Drumuri şi Poduri Braşov şi participăm la licitaţiile organizate, în scopul obţinerii de comenzi pentru executarea de lame de dezăpezire şi gredere semipurtate. Guvernul va trebui însă să găsească o soluţie pentru relansarea producţiei de tractoare. Tractorul S.A. Braşov, care continuă să fie principalul nostru beneficiar, este, se ştie, o societate cu capital integral de stat. Or, dacă se vrea cu adevărat ca agricultura noastră să atingă nivelul din ţările dezvoltate, inclusiv în ce priveşte încărcătura de teren ce revine pe un tractor, trebuie asigurate mijloacele necesare pentru restructurarea şi recapitalizarea societăţilor comerciale producătoare.