Cuvântul Nou, septembrie 2000 (Anul 11, nr. 2870-2895)

2000-09-15 / nr. 2882

Anul XI Nr. 2882 CUVÂNTUL moh i Jocurile Olimpice: citius, altius, fortius! în urmă cu 2776 de ani... Numărătoarea Jocurilor Olimpice a început în anul 776 înainte de Christos, când a fost cunoscut primul învingător, Koroibos din Elida, campion în proba de un stadiu (192, 27 m). De atunci, vreme de 12 secole, atleţii Eladei şi-au dat întâlnire la Olympia pentru a-l cinsti pe Zeus, dar şi pentru a-şi pune la încercare forţa, cutezanţa şi măiestria. Ultimul campion consemnat în cronici a fost pugilistul Barasdates (Varazdates) din Armenia, învingător în ediţia cu numărul 287, desfăşurată în anul 369 după Christos. Jocurile au continuat până în anul 394, când împăratul Teodosiu I le-a desfiinţat printr-un edict special, “opera” lui fiind întregită de Teodosiu al II-lea, care a dat ordin în anul 426 ca templele şi staturile de la Olympia să fie distruse. Renaşterea Olympiei După edictul împăratului bizantin, asupra Jocurilor s-a lăsat uitarea. Asta până în anul 1894, când francezul Pierre Ferri, baron de Coubertin, a pledat la Sorbona în favoarea “reînvierii mijloacelor de educaţie cetăţenească întrebuinţate de clasica Eladă”. Doi ani mai târziu începea epoca modernă a Jocurilor Olimpice, de data aceasta nu ca o sărbătoare a unui singur popor, ci a sportivilor din întreaga lume. Scurt remember Pentru aducere aminte, vă propun să trecem în revistă ediţiile care au avut loc în zilele noastre, punctând câteva aspecte legate de participare, performanţe, ierarhii etc. Aşadar, Atena, 1896. Onoarea de a găzdui prima ediţie a Olimpiadei a revenit, cum era şi normal, Greciei. Jocurile de la Atena au avut pe tablou 43 de probe din 9 sporturi, la întreceri participând 311 concurenţi din 13 ţări. Eroul ediţiei a fost grecul Luis Spyros, câştigătorul maratonului, introdus în program în memoria soldatului Feidipides, care parcursese cu 15 secole în urmă distanţa dintre Maraton şi Atena pentru a anunţa concetăţenilor săi victoria asupra perşilor. Clasamentul pe naţiuni: 1 SUA (11 medalii de aur, 6 de argint, 2 de bronz); 2 Grecia (10, 19, 18); 3 Germania (7, 5, 3). Paris, 1900. Au participat 1319 concurenţi din 22 de ţări, care şi-au disputat întâietatea în 85 de probe din 17 sporturi. Performeri: Alvin Kraenzlein (SUA, atletism-4 medalii de aur), Conrad Staheli (Elveţia, tir-3 medalii de aur, una de bronz), Ray Ewry (SUA, atletism-3 medalii de aur, una de bronz). Clasamentul: 1 Franţa (28,41,32); 2 SUA (20,14,19); 3 Marea Britanie (17, 8, 10). St. Louis, 1904. A fost ediţia cea mai puţin reuşită, la start aflându-se 605 concurenţi din 12 ţări, care s-au întrecut în 88 de probe din 15 sporturi. Performeri: Anton Fleida (SUA, gimnastică- 5 medalii de aur, una de argint), Markus Hurley (SUA, ciclism-4 medalii de aur), George Eyser (SUA, gimnastică-3 medalii de aur, 2 de argint). Clasamentul: 1 SUA (80, 86, 72);­2 Germania (5, 4, 6); 3 Cuba (5, 3, 3). Londra, 1908. Ediţa a IV-a a reunit 2056 de concurenţi de 23 de ţări, în program figurând 110 probe din 22 de sporturi. Performeri: Melvin Sheppard (SUA, atletism-3 medalii de aur), Henry Taylor (Marea Britanie, înot-3 medalii de aur), Benjamin Jones (Marea Britanie, ciclism-2 medalii de aur, una de argint). Clasamentul: 1 Marea Britanie (56, 50, 39); 2 SUA (23, 12, 12); 3 Suedia (8, 6, 11). Stockholm, 1912. Au­ participat 2546 de concurenţi din 28 de ţări, angrenaţi în 108, probe din 15 sporturi. Performeri: J. P. Kolehmainen (Finlanda, atletism-3 medalii de aur, una de argint), Wilhelm Carlberg (Suedia, tir-3 medalii de aur, una de argint), Alfred Lane (SUA, tir-3 medalii de aur). Clasamanetul: 1 Suedia (24, 24, 17); 2 SUA (24, 19, 19); 3 Marea Britanie (­10, 15, 16). Ediţia din 1916 (a VI-a) a fost anulată din cauza primului război mondial. Anvers, 1920. în Belgia a fluturat pentru prima oară steagul cu cele cinci cercuri. Au fost prezenţi 2692 de concurenţi din 29 de ţări, pe tablou aflându-se 158 de probe din 23 de sporturi. Performeri: Willis Lee (SUA, tir-5 medalii de aur, una de argint, una de bronz), Node Nadi (Italia, scrimă-5 medalii de aur), Hubert van Innis (Belgia, tir cu arcul-4 medalii de aur, 2 de argint). Clasamentul: 1 SUA (41, 27, 28); 2 Suedia (19, 20, 24); 3 Marea Britanie (15, 16, 13). Paris, 1924. După aproape un sfert de veac, olimpicii s-au întors pe malurile Senei. Participanţi: 3083, provenind din 44 de ţări. Programul a incurs 126 de probe din 18 sporturi. Performeri: Paavo Nurmi (Finlanda, atletism-5 medalii de aur), Vilho Ritola (Finlanda, atletism-4 medalii de aur, 2 de argint), Roger Ducret (Franţa, scrimă-3 medalii de aur, una de argint). Clasamentul: 1 SUA (45,27,27); 2 Franţa (14, 14, 13); 3 Finlanda (14, 13, 10). Amsterdam, 1928. La ediţia olandeză s-au aflat în întreceri 3014 concurenţi din 46 de ţări, care şi-au disputat 125 de probe din 18 sporturi. Performeri: George Miez (Elveţia, gimnastică-3 medalii de aur, una de argint), Lucien Gaudin (Franţa, scrimă-2 medalii de aur, 2 de argint), Hermann Hanggi (Elveţia, gimnastică-2 medalii de aur, una de argint, una de bronz). Clasamentul: 1 SUA (22, 18, 16); 2 Germania (11, 9, 19); 3 Finlanda (8, 8, 9). Los Angeles, 1932. Programul a inclus 128 de probe din 17 sporturi. Numărul participanţilor s-a ridicat la 1331, proveniţi din 37 de ţări. Performeri: Helena Madison (SUA, înot-3 medalii de aur), Romeo Neri (Italia, gimnastică-3 medalii de aur), Pelle István (Ungaria, gimnastică-2 medalii de aur, 2 de argint). Clasamentul: 1 SUA (44, 35,31); 2 Italia (12,12,12); 3 Franţa (11, 6,4). Berlin, 1936. Ediţia germană a Jocurilor a atras 3378 de concurenţi din 48 de ţări, programul cuprinzând 20 de sporturi şi 148 de probe. Performeri: Jesse Owens (SUA, atletism-4 medalii de aur), Konrad Frey (Germania, gimnastică-3 medalii de aur, una de argint, 2 de bronz), Wilhelmina Masterbroeken (Olanda, înot-3 medalii de aur, una de argint). Clasamnetul: 1 Germania (38, 31, 32); 2 SUA (24,21, 12); 3 Ungaria (10, 1, 5). Ediţiile din 1940 şi 1944 nu s-au disputat din cauza celui de-al doilea război mondial. Londra, 1948. Pe malurile Tamisei şi-au dat întâlnire 4099 de concurenţi din 59 de ţări, care s-au întrecut în 136 de probe din 18 sporturi. Performeri: Francina Blankers Koen (Olanda, atletism-4 medalii de aur), Veikko Huhtanen (Finlanda, gimnastică-3 medalii de aur, una de argint, una de bronz), Paavo Aaltonen (Finlanda, gimnastică- 3 medalii de aur, una de brrnz). Clasamentul: 1 SUA (38, 27, 19); 2 Suedia (17, 11, 18); 3 Franţa (11, 6, 15)1 Helsinki, 1952. Este ediţia care a marcat intrarea în arena olimpica a Uniunii Sovietice. Au participat 4925 de concurenţi din 69 de ţări, care şi-au disputat medaliile în 149 de probe din 17 sporturi. Performeri: Viktor Ciukarin (URSS, gimnastică-4 medalii de aur, 2 de argint), Emil Zátopek (Cehoslovacia, atletism- 3 medalii de aur), Maria Gorohovskaia (URSS, gimnastică-2 medalii de aur, 5 de argint). Clasamaentul: 1 SUA (40,19,17); 2 URSS (22, 30,19); 3 Ungaria (16, 10, 16). Melbourne, 1956. A fost prima ediţie desfăşurată pe un alt continent decât Europa şi America. La Antipozi s-au adunat 3184 de concurenţi din 67 de ţări, care s-au întrecut în 151 de probe din 17 sporturi. Performeri: Keleti Ágnes (Ungaria, gimnastică-4 medalii de aur, 2 de argint), Larisa Latinina (URSS, gimnastică-4 medalii de aur, una de argint, una de bronz), Viktor Ciukarin (URSS, gimnastică- 3 medalii de aur, una de argint, una de bonez). Clasamentul: 1 URSS (37, 29, 32); 2 SUA (32, 25, 17); 3 Australia (13, 8, 14). Roma, 1960. Au participat 5343 de concurenţi din 84 de ţări, în program fiind trecute 150 de probe din 17 sporturi. Performeri: Boris Sahlin (URSS, gimnastică-4 medalii de aur, 2 de argint, una de bronz), Larisa Latinina (URSS, gimnastică-3 medalii de aur, 2 de argint, una de bronz), Ono Takashi (Japonia, gimnastică-3 medalii de aur una de argint, 2 de bronz). Clasamentul: 1 URSS (43,29, 31), 2 SUA (34,21, 16), 3 Italia (13, 10, 13), Tokyo, 1964. Numărul celor ce au luat parte la întreceri a fost de 5140, veniţi din 93 de ţări. Programul olimpic a cuprins 163 de probe din 19 sporturi. Performeri: Don Sch­ollander (SUA, înot-4 medalii de aur), Vera Ceaslavska (Cehoslovacia, gimnastică-3 medalii de aur, una de argint), Yukio Endo (Japonia, gimnastică-3 medalii de aur, una de argint), Sharon Stoudler (SUA, înot-3 medalii de aur, una de argint). Clasamentul: 1 SUA (36, 26, 28); 2 URSS (30, 31, 35); 3 Japonia (16, 5, 8). Mexico City, 1968. Ediţia a XIX-a a avut la start 5531 de concurenţi din 112 ţări, care şi-au măsurat forţele în 172 de probe din 19 sporturi. Performeri: Vera Ceaslavska (Cehoslovacia, gimnastică-4 medalii de aur, 2 de argint), Akinori Takayama (Japonia, gimnastică-4 medalii de aur, una de argin, una de bronz), Charles Hickcox (SUA, înot-3 medalii de aur, una de argint), s-au aflat 6075 de concurenţi din 92 de ţări, care s-au confruntat în 198 de probe din 21 de sporturi. Performeri: Nikolai Andrianov (URSS, gimnastica-4 medalii de aur, 2 de argint, una de bronz), Kornelia Ender (RDG, înot-4 medalii de aur, una de argint), John Naber (SUA, înot-4 mndealii de aur, una de argint). Clasamentul: 1 URSS (49, 41,35); 2 RDG (40, 25, 25); 3 SUA (34, 35, 25). Moscova, 1980. Ediţia sovietică a fost boicotată de cei din Vest. La Moscova au fost prezenţi 5039 de concurenţi­ din 81 de ţări, pe afişul competiţiei figurând 203 probe din 21 de sporturi. Performeri: Alexandr Du­­tin (URSS, gimnastică-3 medalii de aur, 4 de argint, una de bronz), Karen Meschuk (RDG, înot-3 medalii de aur, una de argint), Nikolai Andrianov (URSS, gimnastică-3 medalii de aur). Clasamentul: 1 URSS (80, 69,46); 2 RDG (47, 37,42); 3 Bulgaria (8, 16, 17). Los Angeles, 1984. Şi această ediţie a fost boicotată (de cei din Est). între erile au angrenat 6854 de concurenţi din 140 de ţări, în program avându-se 221 de probe din 21 de sporturi. Performeri: Ecaterina Szabó (România, gimnastici-4 medalii de aur, una de argint), Carl Lewis (SUA, atletism- 4 medalii de aur), Ian Fergusson (Noua Zeelandă, kaiac-canoe-3 medalii de aur). Clasamentul: 1 SUA (83, 61, 30), 2 România (20, 16, 17), 3 Germania (17, 19, 23). Seul, 1988. Au participat 9421 de concurenţi din 141 de ţări, în program fiind incluse 237 de probe din 23 de sporturi. Performeri: Kristin Otto (RDG, înot-6 medalii de aur), Matt Biondi (SUA, înot-5 medalii de aur, una de argint, una de b­ronz), Vladimir Artemov (URSS, gimnastică-4 medalii de aur, una de argint), Danilea Silivaş (România, gimnastică-3 medalii de aur, una de argint, una de bronz). Clasamentul: 1 URSS (55, 31,46); 2 RDG (37, 35, 30); 3 SUA (36, 31, 27). Barcelona, 1992. Ediţia spaniolă a bătut toate recordurile de participare, în competiţie aflându­­se 10 363 de concurenţi din 172 de ţări, care şi-au disputat întâietatea în 257 de probe din 25 de sporturi. Clasamentul: 1 CSI (45, 37, 27), 2 SUA (37, 34, 34), 3 Germnaia (30, 21, 27). Atlanta, 1996. A fost centenarul Jocurilor moderne, pe care şi l-au disputat Atena şi Atlanta, organizarea fiindu-i atribuită acesteia din urmă. Numărul participanţilor s-a ridicat la 10 310, proveniţi din 197 de ţări. Pe tabelul olimpic au figurat 271 de probe din 26 de sporturi. Clasamentul: 1 SUA (44, 32, 25); 2 Rusia (26, 21, 16); 3 Germania (20, 18, 27). Tot ce s-a întâmplat în 100 de ani de întreceri olimpice (1896-1996) poate fi concentrat în următorul clasament, în care prima coloană o reprezintă medaliile de aur, a doua medaiiie de argint, iar a treia medaliile de bronz. Multiplii medaliați: 1 Larisa Latininia (URSS, gimnastică, 1956-1964)-18 medalii, 9 de aur, 5 de argint, 4 de bronz; 2 Paavo Nurmi (Finlanda, atletism, 1920-1928)-12 medalii, 9 de aur, 3 de argint; 3 Mark Spitz (SUA, înot, 1968-1972)-11 medalii, 9 de aur, una de argint, una de bronz; 4 Sawo Kato (Japonia, gimnastică, 1968-1976)-12 medalii, 8 de aur, 3 de argint, una de bronz;­5 Carl Lewis (SUA, atletism, 1984-1992)-9 medalii, 8 de aur, una de argint; 6 Ray C. Ewry (SUA, atletism, 1900-1908)-8 medalii, 8 de aur; 7 Nikolai Andrianov (URSS, gimnastică, 1972-1980)- 15 medalii, 7 de aur, 5 de argint, 3 de bronz; 8 Boris Sahlin (URSS, gimnastică, 1956-1964)-13 medalii, 7 de aur, 4 de argint, 2 de bronz; 9 Vera Ceaslavska (Cehoslovacia, gimnastică, 1960- 1968)-11 medalii, 7 de aur, 4 de argint; 10 Viktor Ciukarin (URSS, gimnastică, 1952-1956)-11 medalii, 7 de aur, 3 de argint, una de bronz; 11 Matt Biondi (SUA, înot, 1984-1992)-10 medalii, 7 de aur, 2 de argint, una de bronz; 12 Gerevich Aladar (Ungaria, scrimă, 1932-1960)-10 medalii, 7 de aur, una de argint, 2 de bronz; 13 Eduardo Mangioretti (Italia, scrimă, 1936-1960)-13 medalii, 6 de aur, 5 de argint, 2 de bronz; 14 Hubert van Innis (Belgia, tir cu arcul, 1900-1920)-9 medalii, 6 de aur, 3 de argint; 15 Akinori Akayama (Japonia, gimnastică, 1968-1972)-10 medalii, 6 de aur, 2 de argint, 2 de bronz. Ai noştri, ca brazii! România a primit botezul olimpic în 1924, la Paris. Prima participare a însemnat şi prima medalie, una de bronz, cucerită de echipa de rugby. Cea de-a doua medalie pentru culorile ţării a adus-o călăreţul Henri Rang, clasat al doilea, în 1936, la Berlin. După al doilea război mondial, prezenţa României s-a făcut mult mai mult simţită, delegaţia ţării noastre a obţinând în 1952 (Helsinki) 4 medalii, dintre care una de aur, “împuşcată” de tiristul Iosif Sârbu. La Melbourne, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat canoistul Leon Rotman (1000, 10 000 m), echipajul de canoe­r, tiristul Ştefan Petrescu şi boxerul Nicolae Linca. în Cetatea Eternă au strălucit Iolanda Balazs (atletism), Dumitru Pârvulescu (lupte) şi Ion Dumitrescu (tir), la Tokyo-Iolanda Balazs şi Mihalea Peneş (atletism), la Mexico City-Viorica Viscopoleanu, Lia Manoliu (atletism), Ionel Drâm­bă (scrimă) şi echipajul de canoe­r, condus de Ivan Patzaichin, iar la Mü­nchen-Ivan Patzaichin, Gheorghe Berceanu şi Nicolae Martinescu (lupte). Ediţiei din 1976 i s-a spus “Olimpiada Nadiei Comăneci”. Marea noastră gimnastă a cucerit dincolo de Ocean 3 medalii de aur: la individual compus, bârnă şi paralele, cea de-a patra fiind obţinută de kaiacistul Vasile Dâba. La Moscova, alături de Nadia Comăneci (tur la bârnă şi sol) au triumfat Sanda Tonta (canotaj), echipajul de canoe 2, luptătorul Ştefan Rusu şi tiristul Ion Corneliu. De la Los Angeles, ai noştri s-au întors cu 53 de medalii, printre cei care au devenit campioni olimpici numărându­-se gimnasta Ecaterina Szabó (4 titluri), atletele Doina Melinte, Maricica Puie­l şi Anişoara Cuşmir-Stanciu, halterofilii Nicu Vlad şi Petre Bechen­, luptătorii Ion Draica şi Vasile Andrei. La Seul a fost tiristului Sorin Babii, echipajului feminin rândul gimnastei Daniela Silivaş (paralele, bârnă, sol) de 2 rame, luptătorului Vasile Puşcaşu şi atletei Paula Ivan să se impună, la Barcelona al gimnastei Lavinia Miloşevici (sol, sărituri), canotoarei Elisabeta Lipă şi echipajului masculin de 4+1 rame, iar la Atlanta al floretist­ei Laura Badea, gimnastei Simona Amânar, echipajului feminin de 2 vâsle şi al celui feminin de 8+1. Iată însă cum se prezintă tabelul reuşitelor celor ce au reprezetat România de-a lungul anilor în întrecerile olimpice: România, la a 16-a participare Olimpiada de la Sydney este a 16-a la care ia parte România. Ţara noastră va fi reprezentată în Australia de 154 de sportivi, care vor concura la următoarele discipline: Atletism: Violeta Beclea-Szekely (1500 m), Elena Buhăianu (1500 m),­Anuţa Catună (maraton), Norica Câmpean (20 km marţi), Monica Iagăr-Dinescu (înlăţime), Ana Maria Groza (20 km marş), Mihaela Melinte (ciocan), Oana Pantelimon (înălţime), Cristina Nicolau (triplusalt), Otilia Ruicu (400 m), Nicoleta Grasu (disc), Lidia Simon (maraton), Gabrie­l Szabó (1500, 5000 m), Ionela Târlea (400 m), Alina Tecuţă (maraton), Mirela Ţărmure (suliţă), Felicia J­ilea (suliţă), Viorica Ţigău (heptatlon), Costică Bălan (20 km marş), Costel Grasu (disc), Gheroghe Guşet (greutate), Florin Ionescu (3000 m obstacole), Ionuţ Pungă (triplusalt), Bogdan I­oniş (lungime). Antrenori: Constantin Mihail, Teodor Agachi, Zsolt Gyongyossy, Maricica Puică, Viorica Viscopoleanu, Liviu Simon, Viorica Enescu, Nichifor Ligor. Box: Marian Velicu (48 kg), Bogdan Dobrescu (51 kg), Crinu Olteanu (54 kg), Ovidiu Bobâmat (57 kg), George Lungu (60 kg), Dorel Simion (67 kg), Marian Simion (71 kg), Adrian Diaconu (75 kg), Claudiu Râşco (81 kg), Constantin Onofrei (+81 kg). Antrenori: Francisc Vaştag, Grigore Bondavan, Gheorghe Simion. ■ 1 Canotaj: Adrian Bucenschi, Nicolae Bănică, Dorin Alupei, Florin Corbeanu, Valeriu Andrunache, Valentin Robu, Costel Mutescu, Vasile Măstăcan,­Viorel Talapan, Florian Tudor, Gheorghe Pârvjin, Dumitru Răducanu, Angela Alupei, Aurica Chiriţă, Constanţa Burcică, Veronica Cochelea, Elena Georgescu, Marioara Popescu, Ioana Olteanu, Viorica Susanu, Elena Popa, Crina Serediuc, Doina Spircu, Elisab­ea Lipă, Doina Ignat, Liliana Gafencu Antrenori: Nicolae Gioga, Doina Bălaşa,­Mircea Roman, Dimitrie Popescu. Gimnastică: Simona Amânar, Maria Olaru, Andreea Răducan, Claudia Presecan, Andreea Isărescu,­ Andreea Ulmeanu, Loredana Boboc, Rareş Orzuţă, Ioan Suciu, Marian Drăgulescu, Florentin Pescaru, Dorin Petcu, Nistor Şandru, Marius Urzică. Antrenori: Octavian Belu, Aurelian Georgescu, Mariana Bitang, Ştefan Gal, Adrian Sandu, Lucian Sandu. Haltere: Marius Alecu, Eugen Costea, Marian Dodiţă, Adrian Jigău, Adrian Mateiaş, Florin Vlad, Marioara Munteanu. Antrenori: Nicu Vlad, Petre Becheru. Handbal: Luminiţa Huţupan, Critina Dogaru, Tolnai Talida, Alina Dobrin, Ramona Farcău, Carmen Amariei, Lidia Drăgănescu, Valeria Motogna, Mihaela Ignat, Aurelia Stoica, Steluţa Lazăr-Luca, Gabriela Tănase, Cristina Vărzaru, Victorina Bora, Elena Năpar. Antrenori: Bogdan Macovei, Dumitru Muşi. Judo: Claudiu Baştea, Adrian Croitoru, Radu Ivan, Gabriel Munteanu, Ioana Dinea, Laura Moise, Simona Richter. Antrenori: Florin Berceanu, Ștefan Pop. Kaiac-canoe: Iosif Anisin, Ionel Averian, Florin Huidu, Mitică Pricop, Vasile Curuzan, Romică Şerban, Géza Magyar, Marius Marian, Sorin Petcu, Florin Popescu, Marian Sârbu, Andreea Ioniţă, Mariana Limbău, Elena Radu, Sanda Toma. Antrenori: Ivan Patzaichin, Igor Lipalit, Mihai Ţurcaş. Lupte: Constantin Borăscu, Nicolae Ghiţă, Ender Meinet, Marian Sandu, Petru Sudureac. Antrenor: Nicolae Zamfir. Nataţie: Beatrice Câşlaru, Carmen Herea, Diana Mocanu, Lorena Diaconescu, Iţa Iu­ca Udroiu, Simona Păduraru, Camelia Potec, Cezar Bădiţă, Dragoş Coman, Ioan Gerghel, Razvan Florea. Antrenor: Ion Ionescu. Pentatlon: Nicolae Papuc. Antrenor: Constantin Călina. Sărituri: Clara Ciocan, Anișoara Opriea, Gabriel Cherecheș. Antrenor: Pantelimon Decuseară. Scrimă:­ Laura Badea, Reka Szabo-Lazar, Mihai Covaliu, Dan Găureanu, Alin Lupeică, Constantin Sandu. Antrenori: Tudor Petruş, Alexandru Chiculiţă. Tenis: Ruxandra Dragomir, Cătălina Cristea, Andrei­ Pavel, Gabriel Trifu. Tenis de masă: Otilia Bădescu, Mihalea Ştef, Adrian Crişan. Antrenor: Gheorghe Bozga. Tir: Sorin Babii, Iulică Cazan, Iulian Rubcea. Antrenori: Corneliu Ion, Virgil Atanasiu. După cum se vede, din delegaţia ţării noastre fac parte o serie de campioni olimpici (canotorii Viorel Talapan, Dumitru Răducanu, Veronica Cochelea, Elena Georgescu, Marioara Popescu, Ioana Olteanu, Doina Spircu, Elisabeta Lipă, Doina Ignat şi Liliana Gafencu, gimnasta Simona Amânar, floretista Laura Badea, tiristul Sorin Babii), mondiali şi europeni , (atletele Gabriela Szabó, Mihaela Melinte, Ionela Târlea, Monica Iagăr-Dinescu şi Viorica Bod­ea-Szekely, canotorii Florian Tudor, Dorin Alupei, Aurica Chiriţă şi Viorica Susanu, gimnaştii Maria Olaru, Andreea Răducan, Marius Urzică şi Marian Drăgulescu, înotătoarea Beatrice Câşlaru, luptătorul Marian Sandu, boxerii Crinu Olteanu şi Marian Simion etc). De la ei, dar şi de la ceilalţi, aşteptăm o comportare pe măsura prestigiului de care se bucură sportul românesc în lume. CU Dumnezeu înainte, tricolori! Pagină realizată de Nicolae STOIAN Japonia (11, 7, 7). Paris, 19241 O O * Helsinki, 19524 1 1 2 programul olimpic cuprinzând 195 1 Melbourne, 1956 135 3 5 . 1 de probe din 21 de sporturi,­­ Roma, 1960 163 1 6 I Performeri: Mark Spitz (SUA, înot- . Tokyo, 1964 122 4 6 1 șapte medalii de aur), Sawo Kato ■ Mexico City, 1968 154 6 5 1 (Japonia, gimnastică-3 medalii de 1 München, 1972 163 6 7 1 aur, 2 de argint), Shane Gould | Montreal, 1976 274 914 1 (Australia, înot-3 medalii de aur, I Moscova, 1980 256 6 13 I unâ de argint, una de bronz), i Los Angeles, 1984 53201617 i Clasamentul: 1 URSS (50,27,22); Seul, 1988 24 7116 2 SUA (33, 31, 30); 3 RDG (20, ' Barcelona, 1992 184 6 8 i 23, 23). Atlanta, 1996 20 147 9 Montreal, 1976, în competiţie | Aşadar, 239 de medalii, dintre care 63 de aur, 77 de argint şi 99 de bronz, pe care şi-au pus­­ München, 1972. Au participat 1­7147 de concurenţi din 122 de ţări, 1­ m 1 SUA 797 611 597 2 Rusia 419 341 308 3 Germania 412 309 312 4 M. Britanie 163 221 209 5 Italia 163 1­36 143 6 Franţa 152 150 183 7 Ungaria 141 125 150 8 Suedia 9 Finlanda 10 Japonia 11 Australia 12 România 13 Polonia 14 Cehia 15 China 16 Olanda 17 Canada 18 Cuba 19 Bulgaria 20 Norvegia 21 Elveţia 22 Coreea 136 152 183 ÎOI 82 113 93 87 99 87 85 122 63 77 99 54 69 111 53 54 53 52 62 49 52 57 81 45 77 85 45 33 35 43 78 73 42 39 35 41 63 58 38 42 46 Berlin, 19361 6 1 O semnăturile, în principal, următorii sportivi: M­­adi­­a Comăneci 9531 Ivan Patzaichin 7430 Ecaterina Szabó 5410 Daniela Silivaș 6321 Elisabeta Lipă 522­1 Lavinia Miloșevici­ 5212 Olga Homeghi 4211 Rodica Alba 3210 Toma Simionov 3210 Leon Rotman 3210 Simona Păuca 3210 Iolanda Balazs 220O Pagina 5

Next