Cuvântul Nou, iulie 2004 (Anul 15, nr. 4024-4050)

2004-07-24 / nr. 4044

Anul XV Numărul 4044 4 pagini A mai rămas ceva de vândut? Gabriel FLORESCU Ce să facă un partid fără doctrină, dar care vrea să se amestece, totuşi, în jocul celor mari? Ce altceva decât să-şi vândă voturile. Cam asta-i situaţia nu de azi, de ieri, a UDMR. Indiferent cine s-a aflat la guvernare, partidul etnic a ştiut să se dea bine pe lângă mai marii zilei şi, contra unui sprijin parlamentar sau chiar guvernamental, a obţinut mai multe privilegii decât oricare altă formaţiune. A vrut învăţământ în limba maternă separat de restul populaţiei - l-a obţinut; a dorit învăţământ superior pentru etnicii pe care-i reprezintă - l-a dobândit; au fost probleme cu bunurile ecleziastice - s-au rezolvat; şi-a adus aminte cineva de vreun monument ce trebuia musai amplasat undeva - aşa s-a făcut, le-a trebuit folosirea limbii materne în administraţie, justiţie - li s-a făcut pe voie. Cea mai recentă “cucerire democratică” l-a reprezentat retrocedarea Palatului Baroc din Oradea, pus la punct şi dichisit ca pentru o predare la cheie, beneficiară fiind Episcopia Romano-Catolică. Nu contează că astfel o instituţie de cultură, respectiv Muzeul Ţării Crişurilor, rămâne pe stradă. Şi cu toate acestea tot nu-i bine în România, chiar dacă au primit nu numai degetul mic, ci aproape mâna întreagă, dovadă fiind un punct din programul electoral ce prevede “crearea condiţiilor instituţionale pentru diferite forme de autonomie comunitară”. Nu mai vorbim despre aşa-zisele drepturi individuale şi colective ce chiar nu le înţelegem: cu ce anume au etnicii maghiari mai puţine drepturi decât cei români? Se vine mereu cu arhicunoscutele laitmotive privind “practica europeană”, practică ce se rezumă mereu la acel răsuflat exemplu din Tirolul de Sud, fără a se pomeni însă de diferenţele existente între acesta şi Transilvania, unde, place sau nu, populaţia română este majoritară. Sau se gândesc liderii udemerişti la acel Ţinut Secuiesc pomenit de prietenii lor din Uniunea Civică Maghiară? Este posibil. După ce a stors tot ce se putea stoarce din protocoalele încheiate la nivel central şi local (acolo unde s-au realizat ele) cu PSD, acum UDMR priveşte înainte cu viclenie spre alte formaţiuni care, în cazul unui eşec al pesediştilor, ar fi dispuse să colaboreze cu uniunea. Una din ţintele lui Marko s-a numit Theodor Stolojan, liderul liberal arătându-se dispus să nu respingă avansurile ce i s-au făcut. Ce va cere în schimb preşedintele uniunii? Greu de precizat deoarece nimeni n-a suflat încă nici o vorbuliţă, dar pe ochi frumoşi în mod cert nu se va ajunge la înţelegere. Poate se vor orienta udemeriştii spre o nouă delimitare teritorială a regiunilor de dezvoltare în sensul unei apropieri faţa de "desenul" acelui final autonom ce reprezintă un punct în care oamenii lui Marko şi ai lui Tokes se întâlnesc cu obstinaţie. Sau, la fel de verosimil, se va solicita PNL sprijin pentru declararea limbii maghiare ca a doua limbă oficială a statului. De asemenea, se poate presupune că nu va fi ocolit nici subiectul unei universităţi autonome la Cluj, probabil după exemplul din... Volta Superioară. Oricum, este evident că udemeriștii au și pornit jocul la două capete, urmând să acorde voturile lor celui care dă mai mult într-un troc specific în urmă cu un mileniu. Cotidian social-politic al județului Covasna Tot mai puţini paşi până la finalizarea retrocedărilor La începutul săptămânii viitoare, mai exact în ziua de 28 iulie, membrii comisiei locale de retrocedare a terenurilor va avea, se pare, o ultimă întrunire pentru a clarifica unele probleme privind retrocedarea pădurilor. “Noi sperăm să fie ultima şedinţă a comisiei locale, în sensul că se vor găsi soluţii şi pentru dosarele care au mai rămas nerezolvate - spune domnul Vasile Maxim, primarul comunei Dobârlău. Cu acest prilej vor fi invitaţi jurişti şi specialişti din domeniul silvic şi încercăm să clarificăm anumite situaţii privind retrocedarea unor păduri. în cazul în care nu se vor găsi soluţii nici de această dată, solicitanţii terenurilor respective vor fi nevoiţi să-şi caute drepturile şi în altă parte. Problema este că, după părerea unora, chiar factori de decizie fiind, registrul agricol nu poate fi luat în calcul la stabilirea și acordarea acestor drepturi. Spre exemplu, sunt oameni care au cumpărat terenuri în anul 1946, cu care figurează în registrul agricol, dar nu le-au intabulat, însă acestea sunt niște drepturi ale lor de care trebuie să beneficieze. în această şedinţă vor fi analizate şi, sperăm, finalizate ultimele 17 dosare de retrocedare a pădurilor." După cum aflăm de la domnul Vasile Maxim, se dorește ca în zilele următoare să fie rezolvate toate problemele privind retrocedarea pădurilor nu numai de către comisia locală din Dobârlău, ci de toate comisiile locale din Zona Buzaielor. în ceea ce priveşte acţiunea de retrocedare a pădurilor desfăşurată în comuna Dobârlău subliniem faptul că mai sunt 35 de dosare de retrocedare care sunt validate de comisia judeţeană şi pentru care aceasta din urmă va emite în curând hotărârile de retrocedare. Despre retrocedarea terenurilor agricole primarul acestei comune precizează: “Suntem în faza finală, respectiv efectuăm măsurătorile în teren, după care se prezintă comisiei locale cererea solicitantului și constatările din teren. Procedăm în acest mod pentru că, dacă în comisie se iau hotărâri numai pe bază de documente şi se validează suprafeţele, iar suprafeţele respective nu corespund cu realitatea din teren, situaţia se complică, în cele mai multe cazuri ajungându-se la despăgubiri.” Aşadar, se pare că peste puţin timp în comuna Dobârlău nu se va mai vorbi despre retrocedare, cu alte cuvinte, această acţiune va fi finalizată într-un termen foarte scurt. Vasilica CIOBANU “Sunt sceptic în ce priveşte înţelegerea şi sprijinul pe care ar trebui să mi le acorde colegii consilieri comunali” - afirmă domnul Alexandru Vrânceanu din Lunca Ozunului Din cei doi consilieri de Lunca Ozunului în Consiliul Local al comunei Ozun, câţi au fost până la alegerile locale din 6 iunie a.c., după ele a mai rămas unul singur, domnul Alexandru Vrânceanu, care a obţinut 160 de voturi, bineînţeles majoritatea venite din partea membrilor comunităţii româneşti din întreaga comună. “La alegerile din 2000 Lunca Ozunului a dat doi consilieri care au reprezentat interesele comunităţii noastre româneşti, din care cei mai mulţi membrii sunt locuitori ai acestui sat aparţinător şi ai localităţii de reşedinţă Ozun. E vorba de câteva sute de suflete. Din câte ştiu eu la alegerile locale din acest an, participarea la vot a românilor a fost mai redusă şi deşi PSD-ul a fost singurul partid românesc care a depus o listă completă de candidaţi pentru Consiliul comunal, eu am candidat şi pentru funcţia de primar, nu s-a obţinut un număr de voturi suficient pentru alegerea tot a doi consilieri români. Din păcate e multă dezbinare şi invidie în rândurile comunităţii noastre. Cu toate că pentru campania electorală nu am primit nici un leu de la PSD, spre deosebire de organizaţia UDMR care a alocat pentru campania electorală a candidaţilor ei vreo sută de milioane de lei, unii din consăteni au scornit că şi Vrânceanu s-a umplut de bani. Or, până şi benzina pentru maşina personală cu care am bătut drumurile în campania electorală tot din banii mei am plătit-o.” Desigur, asemenea scorneli, zvonuri răuvoitoare nu fac decât, vorba aceea, să pună gaz pe foc, să ducă la întreţinerea dezbinării din rândurile comunităţii româneşti din comuna Ozun şi în consecinţă, după cum s-a văzut, la reducerea reprezentării ei în organismele administraţiei locale. Cât priveşte chestiunile de ordin edilitar-gospodăresc, precum şi cele privind nevoile, lipsurile din domeniul învăţământului, ş.a., domnul Alexandru Vrânceanu crede că cel puţin în acest an nu se va rezolva nici una din ele. “Din câte ştiu eu, la ora actuală Primăria, mai exact, bugetul Consiliului local nu mai dispune decât de câteva milioane de lei, nici măcar zece. Să vedem ce va fi după rectificare. Oricum, după cum văd că merg deocamdată lucrurile, nu cred că mă voi bucura de înțelegerea Aurel GOLCIU (Continuare în pagina a 3-a) e 10 miliarde uitate în Trezorerie • Cu miliardele de la Guvern trebuia să se repare drumul spre staţiunea Covasna • Din Fondul special al drumurilor, judeţul a primit doar mărunţiş Deşi este o perioadă propice efectuării reparaţiilor de drumuri, funcţionarii Consiliului Judeţean au uitat se pare de starea deplorabilă în care se găsesc majoritatea şoselelor judeţului. Unul din drumurile foarte importante din punct de vedere turistic şi nu numai este cel care duce spre staţiunea Covasna. Pentru repararea lui, Guvernul a alocat din Fondul de rezervă 10 miliarde de lei, însă, ca şi cum ar fi avut prea mulţi bani, conducerea CJ a uitat de această sumă. Banii zac de aproape o lună şi jumătate în Trezorerie, în timp ce şoferii îşi strică maşinile, iar turiştii ajung în staţiune complet bulversaţi din cauza gropilor din carosabil. „ne plângem că avem drumuri proaste, însă când obținem ceva bani uităm să-i folosim“, a declarat prefectul Horia Grama. Domnia sa speră că demersurile birocratice vor fi efectuate, iar drumul spre Covasna va intra în cel mai scurt timp în reparaţie. Covasna nu a primit banii din Fondul special al drumurilor 80% din totalul drumurilor din judeţul Covasna au durata de serviciu expirată, iar 40% dintre acestea se află într-o stare avansată de degradare. Aceasta este concluzia la care a ajuns conducerea Consiliului Judeţean Covasna, care a arătat că deşi an de an s-au executat lucrări de întreţinere, în special plombări şi tratamente bituminoase, nivelul de viabilitate al drumurilor judeţene nu s-a putut menţine la cerinţele actuale. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Vajda Lajos a declarat că la degradarea drumurilor au contribuit şi o serie de factori ce ţin de ■■■■ kmn disciplina în circulaţia pe io 1 drumurile publice, cum ar fi traficul cu tonaj greu, circulaţia animalelor, a atelajelor şi maşinilor agricole. Vajda Lajos susţine că banii alocaţi din fondurile centrale pentru repararea drumurilor sunt insuficienţi şi sunt viraţi cu mare întârziere în conturile locale. Judeţul Covasna a primit în acest an doar 6 din cele 33 de miliarde ce i se cuvin din Fondul Special al Drumurilor. „Dacă banii vor veni abia în toamnă, odată cu ploile şi frigul, aceştia vor fi cheltuiţi inutil, pentru că nu se vor mai putea face lucrări durabile şi de calitate pe drumurile publice“, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean. Răzvan CONDREA Pentru prima dată în istoria Festivalului „Cerbul de Aur” în 2004 va lipsi... cireaşa de pe tort! - vedeta internaţională care trebuia să cânte la Gala I laureaţilor - irlandezul Ronan Keating - s-a îmbolnăvit şi nu a mai făcut deplasarea în România -Agitaţie mare ieri la comandamentul Festivalului „Cerbul de Aur”, ediţia a XIV-a, cel mai important invitat, care trebuia să încheie sărbătoarea muzicală de la Braşov, solistul irlandez Ronan Keating, a făcut brusc o alergie din cauza alimentaţiei în timp ce se afla în Portugalia şi a fost nevoit să se întoarcă la Dublin, fiind internat de urgenţă la spital. Ca atare, nu a mai putut ajunge la festivalul de la Braşov, deşi a dorit acest lucru foarte mult. Aşa că organizatorii au găsit pe ultima sută de metri o soluţie de compromis, pentru a salva cât de cât festivalul, în cei peste 30 de ani de „cerb”, aşa ceva nu s-a mai întâmplat. Diseară veţi vedea despre ce înlocuitor este vorba într-o transmisiune directă pe TvR1 de la 23:30. în ultima clipă am aflat că va concerta Thomas Anders, fost membru al formaţiei Modern Talking, însoţit de o trupă de 12 persoane. Recitalul va dura 90 de minute. Spectacol folcloric de gală „Tinereţe fără bătrâneţe” 77 9 9 Duminică, 25 iulie începând cu ora 21, în transmisiune directă pe canalul unu al televiziunii publice are loc spectacolul folcloric de gală „Tinereţe fără bătrâneţe". Participă grupurile „Junii Sibiului”, „Căluşarii” din Olt, „Horitoarele” din Grid (Braşov), „Socăciţele” din Sălaj, Grupul de ţitere din Coşoba (Giurgiu), grupul folcloric din Mehedinţi, Ansamblul din Sadova (Suceava),nsamblul din Traianu (Teleorman), Ansamblul „Doina Gorjului” din Târgu Jiu. Dintre soliştii vocali îi amintim pe Florica Bradu, venită special din SUA să concerteze pentru Cerbul de Aur, Angela Buciu, Maria Butaciu, Ioana Cristea, ca şi reputaţii interpreţi Ion Dolănescu, Dumitru Fărcaş, Sofia Vicoveanca, Benone Sinulescu. Sunt invitate, de asemenea, doamna cântecului sibian Lucreţia Ciobanu, Irina Loghin şi Maria Ciobanu. Prezintă Iuliana Tudor, realizator Tv. Horia c-DELIU 4 * * * * * * f*** * 1 * )» ixi Ae 3WVN2 SyAOHA, iQASMN 3 ZSISd 3 S i, Sie :609 I SE 131 3MOH03HO OIV3 S :'NV'\Rcinr vbs lonmal Sâmbătă 24 iulie 2004 2500 lei Sala de sport de la întorsura Buzăului va fi terminată Construcţia sălii de sport a Grupului Şcolar “Nicolae Bălcescu” din întorsura Buzăului se va finaliza până la sfârşitul lunii august, a declarat directorul liceului, d-l Leca Băncilă. Fondurile pentru aceasta au fost obţinute printr-un proiect guvernamental, iar firma S.C. Bravcof S.A. din Braşov este cea care se ocupă din iulie 2003 de construcţia care se întinde pe o suprafaţă de 1.100 de metri pătraţi, şi are o capacitate de 50 de locuri. Sala va fi deschisă şi în afara orelor de educaţie fizică, iar accesul este permis tuturor membrilor comunităţii. Trebuie menţionat aici că în localitate nu există o sală de sport de proporţiile acesteia sau una care să fie complet echipată. Orele de sport se desfăşurau până acum într-o sală de clasă atât în cadrul Grupului Şcolar "Nicolae Bălcescu”, cât şi în şcolile generale. Rămâne doar o singură problemă: amenajarea“nu sunt fonduri pentru utilităţi”- a declarat d-l inspector în investiţii George Ştefan. Georgiana VEREGUŢ Preşedinţii tuturor consiliilor judeţene chemaţi în 29 iulie , la Guvern Întîlnirea reprezentanţilor Guvernului cu preşedinţii tuturor consiliilor judeţene va avea loc, în data de 29 iulie, la Palatul Victoria, a anunţat, vineri, în videoconferinţa cu prefecţii, ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Eugen Bejinariu. Bejinariu a precizat că întîlnirea are drept scop identificarea problemelor de la nivel local şi găsirea soluţiilor posibile de rezolvare a acestora. Temele propuse de către Guvern pentru a fi discutate cu preşedinţii consiliilor judeţene vizează integrarea europeană din perspectiva locală şi absorbţia fondurilor comunitare destinate finanţării proiectelor de dezvoltare la nivel rural, a mai spus Eugen Bejinariu. Fond de 2,2 milioane de euro pentru modernizarea administraţiei locale’ Autorităţile locale au la dispoziţie un fond de 2,2 milioae de euro, care poate fi accesat pentru finanţarea unor proiecte de modernizare a administraţiei locale, a anunţat, vineri, la videoconferinţa cu prefecţii, ministrul delegat pentru administraţia publică, Gheorghe Emacu. Potrivit ministrului, acest fond de modernizare este o componentă a proiectului PHARE “Descentralizarea şi dezvoltarea administraţiei publice locale”, finanţarea realizîndu-se prin granturile acordate de Uniunea Europeană. Fondul este destinat promovării unor proiecte care sprijină dezvoltarea parteneriatelor la nivel local, pentru eficientizarea modului de utilizare a resurselor financiare locale, precum şi care contribuie la formarea personalului cu atribuţii în domeniul descentralizării, a spus ministrul. (Continuare în pagina a 2-a) Schröder va vizita România, însoţit de oficiali ai unor mari companii germane Cancelarul german Gerhard Schröder va efectua o vizită în România în luna august, în care va susţine din nou integrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007. “Mesajul pe care îl va transmite cancelarul Schröder în timpul vizitei sale în România este de încurajare a afacerilor dintre companiile germane şi cele româneşti şi de susţinere a aderării României la Uniunea Europeană în 2007”, a declarat Klaus Mangold, preşedintele Agenţiei pentru promovarea afacerilor germane în Estul Europei. Mangold, care este şi consilier executiv al preşedintelui concernului auto DaimlerChrysler pentru Europa Centrală şi de Est, a venit în România pentru a pregăti vizita lui Schröder, întîlnindu-se joi cu mai mulţi înalţi oficiali români. Klaus Mangold a fost ajutat în cadrul acestui demers de omul român de afaceri Ion Ţiriac, preşedintele Consiliului Român pentru Investiţii Străine, cunoscut pentru legăturile sale strînse cu companiile germane. Vizita cancelarului german va fi una de afaceri, Schröder urmînd să fie însoţit de o delegaţie compusă din reprezentanţi ai majorităţii companiilor germane importante. Vizita lui Schröder vine într-un moment foarte important pentru una din cele mai mari companii germane - Ruhrgas, implicată în privatizarea distribuţiei de gaz din România, şi într-o perioadă în care mai multe companii germane, printre care Siemens, Ina Sheffler sau Ruwell au anunţat planuri ambiţioase de extindere în România. Oficialul german nu a dorit să ofere detalii despre proiectele companiilor germane, afirmînd că acestea vor fi făcute publice chiar de acestea în timpul vizitei din august. Germania este în prezent al treilea investitor străin în România, după Franţa şi Olanda (care se află pe locul doi datorită regimului fiscal), cu investiţii directe de aproximativ un miliard de euro. Printre companiile importante germane care deţin deja operaţiuni în România se numără Metro, REWE, Continental, Krupp, Lisa Draxelmeyer sau Siemens.