Cuvântul Poporului, 1924 (Anul 6, nr. 2-51)

1924-04-27 / nr. 17

Pap­. 2 vreme. Ne duşmănesc şi Saşii şi n’ar avea motiv. Noi am vrea bucuros sa-i considerăm de prieteni cum ne-au promis ca vor fi, când la Mediaş au manifestat încredere în România. Am vrea să credem ca au fost sinceri atunci şi ca vom avea în ei o mâna de ajutor în munca grea care ne aş­teaptă în viitor, pentru a ne ridica alaturea de popoarele mai culte, dar avem dovezi care ne­ arată contrariul. Articolele din ziarele lor, stăpânite într’o oarecare măsură, ne lasa însă să vedem că dedesuptul dragostei pe care ne-o mărturisesc la anumite o­­cazii solemne, se ascunde un spirit de ură, pentru statul român şi pen­tru poporul român, pe care le place sâ-l privească cam de sus. Şi mai avem şi alte dovezi: ziarele au scris câ cu ocazia sărbătoririi unirii Basa­rabiei, mai acum câteva zile, Saşii din Sighişoara n’au vrut să arboreze steagul ţarii noastre, care este şi al lor; prea bine nu s’ar putea vorbi nici de feliul cum au participat la aceasta serbare aici în Sibiiu, unde-i centrul lor. Şi dovezile s’ar putea înmulţi la nevoie. In pragul marilor sârbâri ale în­vierii Domnului ne exprimam speranţa în o îndreptare a acestor rele. Insa sa ştie odată pentru totdeauna toţi acei cari ne privesc de sus ca prin credinţa acestei învieri a înviat şi neamul nostru.­­ Cei cu gânduri rele să ia aminte!... Societatea „Freamătul“ Ni­ se a­­duce la cunoştinţă, că în ziua de 19 Aprilie a. c., s’a constituit în comuna Sălişte so­cietatea corală «Freamătul» cu următorul comitet: Preşedinte C. Vişina, vice-preşe­­dinte Dr. O. Soră, secretar Liviu Roşea, casier Dumitru Ficaş, arhivar Dumitru Comşa, jun., iar ca membrii: Ioan Iacob, Ioan Bârsan, Constantin Fântână, Bucur Borcea şi Nicolae Popa. Conducerea artistică a societăţii o are dl prof. G. Oancea, JlKtitH 02 HKiif se chiamă noua revistă săptămânală care s’a înfiinţat la Cluj odată cu venirea pri­măverii. Nu este o revistă de ştiinţă înaltă, care să nu poată fi răspândită decât într’un cerc îngust de savanţi adânciţi în cercetări teoretice, nici revista unui partid politic care să susţină cu argumente ştiin­ţifice că numai ce spune partidul ei este "bun şi drept , ci o revistă de informa­ţie largă şi obiectivă, care se ocupă cu toate problemele la ordinea zilei, din do­meniul politicei şi a ştiinţei, din viaţa cul­turală şi economică. S’au adunat la un loc fruntaşi ai vieţii noastre publice, cei mai mulţi ardeleni, pentru a scoate o re­vistă care să fie îndrumătorul tuturor oa­menilor cu carte, în vârtejul viaţii de astăzi, şi care să coboare printre noi «acea atmosferă curată de idealism care a fost tăria noastră — a Arde­enilor — în trecut şi va f garanta desvoltării noastre — a Românilor — în viitor“. CUVÂNTUL POPORULUI Din comitetul de direcţie, în afară de dl­­. Clopoţei, care-i redactorul, mai fac parte dnui Va­sile­ Gold, preşedintele Aso­­cialiunii, Gh. Bogdan­ Divcă, Ioan Lup­aş, Onisifor Ghibu, profesori la Universitatea din Cluj, D­ruşti, profesor la Universi­tatea din Bucureşti şi Mi­hai Popovici, cu­noscători ai vieţii sociale şi politice, Va­sile C. Osvadă cunoscător al vieţii eco­nomice şi financiare şi Radu Dragnea critic literar. In primul articol din numărul prim (care a apărut în 12 Aprilie) dl Clopoţel spune: «Revista Societatea de mâne va fi un organ al democraţiei, va lupta pentru libertăţile şi drepturile celor mulţi la lu­mină şi învăţătură. întemeietorii ei sunt de părerea că poporul românesc nu poate fi mai bine apărat şi ajutat să-şi desvă­­lească nepreţuitele comori cu care este înzestrat decât dându-i-se un regim care să facă posibi­l revărsarea neîngrădită a energiilor sale. Nu este suficientă supe­rioritatea numerică a ţăranilor români. Dacă sub regimurile evului mediu de sclă­­vie şi ale evului modern de neofobie po­litică şi economică nu ne-am putut im­pune decât prin forţa numărului, astăzi argumentul nu mai este îndestulător şi a bătut ceasul diferenţierii sociale şi inte­­lectualizării mulţimilor. Situaţia de echi­libru intern, când stăm în faţa unor mi­norităţi superioare din punct de vedere social şi economic, nu poate fi creată de­cât prin reforme democratice cari să va­lorifice mulţimile şi să le înlesnească ac­cesul la orice situaţii la cari le dau dreptul talentele şi capacitaţile de muncă. Să ne bucurăm că s’au adunat la un loc aceşti fruntaşi, dintre cari unii fac parte din partide politice duşmane între ele, pentru a pregăti cu lumina înţelep­ciunii lor o societate de mâne, mai cinstită­­ şi mai curată ca cea de astăzi şi mai fe­­ricitoare pentru neamul nostru — şi să luăm aminte la sfaturile lor. [Ob­­ iss chestia societăţii „Steşi­ta“]. Deputatul gu­vernamental, poetul I. V. Soricu, a interpelat, la vremea sa, asupra societăţii «Răşina», care cutropise munţii noştri. Această societate scoase cu înşelă­ciune de la expropiere munţii de la Pe­­trila şi Petroşeni, cari fuseseră proprieta­tea arhiducelui Friedric de Habsburg, în în­tindere de 28 de mii de iugăre. Şi ca da­tornicul cel rău, din evanghelie, cel dintâi lucru ce la făcut a fost să izgonească dela pis­­nat pe ciobanii din Loman, Purcăreţ, Şugag, Poiana­ Sibiului şi Strungur. Şi doar păşunea de pe aceşti munţi de când se ştie a fost arondatâ de ciobanii noştri. Deputatul Sorbcu a interpelat pe mi­nistrul de agricultură în această chestie, cerând dreptate pentru oierii nedreptăţiţi. Ministrul agriculturii a făcut însă glume, făcând aluzie la poezii. La această glumă poetul Soricu i-a răspuns: Scândurile să rămăe Hoţilor pentru sicrie, Dar păşunea să ne-o deci Să mânăm oile l­ ea... Ministrul de agricultură a fost silit să ordone facerea unei anchete. Af­m că cele 28 mii de jugare vor fi luate de la societatea «Resins» spre a fi expropriate pentru păstori. Nr. 17 Să ajute Dumnezeu fraţilor oieri ca să-şi vadă împlinit şi acest vis pentru care au luptat de atâta vreme. Zosim Ciobanu, Colonelul Bâdescu. Se împlineşte anul, de când acest eminent ofiţer superior sub toate ra­porturile a venit în mijlocul nostru ca comandant al regimentului de casă, al SO-lea de infanterie. Acest om întruchipează în sine pe militarul desăvârşit, pe cetăţeanul devotat şi pe părintele prevăzător, cinstit şi drept al fiilor, pe cari îi co­mandă. In timp de un an de zile, acest om a depus o muncă titanică pentru a se îngriji de bunăstarea, traiului creşterea şi educaţia feciorilor noştri veniţi la oştire, a reuşit să facă lu­cruri, care poate par imposibile în ziua de azi, a creiat o strânsă legă­tură între cetăţenii oraşului şi oştire şi a ridicat corpul ofiţeresc la un nivel de elită, cum rar se mai găsesc garni­zoane. Exemplu viu de muncă, exemplu ferm de voinţă, a arătat că atunci când se vrea se poate face orice. Rezultatele acestei munci depuse se văd azi cu prisosinţă. Graţie acestei munci a reuşit să-şi asigure atât per­sonal cât şi regimentului, pe care-l co­mandă, stima şi simpatia tuturor ce­tăţenilor oraşului, fără deosebire de naţionalitate sau culoare politică. Ne facem o simplă datorie ară­tând marelui public, pe cei cari prin muncă, cinste şi cultură, se ridică din marea mulţime, aducându-i exemplu pentru noi cei de azi, dar şi pentru generaţiile viitoare. Ca exemplu de voinţă şi muncă, Colonelul Bădescu ne poate servi la toţi, car­ la rândul nostru trebue să-i dăm tot concursul moral la punerea unei petricele în temelia viitorului acestui neam. Cercul Studenţilor Sibieni aranjază Luni în 28 Aprilie 1924 (a doua zi de Paşti), în sala cea mare de la „UNICUM“, o SERATĂ AR­•­TISTICĂ-LITERARĂ urmată de DANS, cu următorul program: 1. O. Boitoş, stud Litere: „Curente so­ciale“, conferinţă. 2.P. Cerna, „Plân­sul lui Adam“, declamată de I. Decei. 3. Duet de măciuci, dansat de dşoa­­rele Carmen şi Lucia Dombora. 4. a. A. Corelli: „Folies d’ Espagne“ b. I. M. Leclair: „Tambourin“ la vi­oară de dşoara Maria Smigelschi, a­­companiata la pian de dşoara Mag­dalena Smigelschi. 5. Ruga unei indie­ne dansat de dşoara Carmen Dombora. 6. „Bucureşti-Iaşi“ recitare de I. Fă­­râmaş. 7. Fluturele dansat de dşoara Lucia Dombora. 8, a. /. Raff: „La Fileuse“. b. „ Vals de minor“, la pian de dşoara Magdalena Smigelschi. 9. Melodie, Quartet dansat de dşoarele Carmen şi Lucia Dombora, Iulieta Binder şi Elena Ştefani, începutul la orele 8,30 seara. „Vinăria fremâniei Mari“ Isistos de heuturi spirtuoase. Propr.­ N. Poiană, Popescu şi Messa. SfIRŞIU Str. Guşteiţei Nr. 23. Vinde cu preţuri modeste vechi ş­ noi de Târnava şi Drăgăşani. Adevărata ţuică din Hegst Hornum­ şi Ucheru­ri. Expediţii în toată ţara.

Next