Cuvântul Poporului, 1924 (Anul 6, nr. 2-51)
1924-04-27 / nr. 17
Pap. 2 vreme. Ne duşmănesc şi Saşii şi n’ar avea motiv. Noi am vrea bucuros sa-i considerăm de prieteni cum ne-au promis ca vor fi, când la Mediaş au manifestat încredere în România. Am vrea să credem ca au fost sinceri atunci şi ca vom avea în ei o mâna de ajutor în munca grea care ne aşteaptă în viitor, pentru a ne ridica alaturea de popoarele mai culte, dar avem dovezi care ne arată contrariul. Articolele din ziarele lor, stăpânite într’o oarecare măsură, ne lasa însă să vedem că dedesuptul dragostei pe care ne-o mărturisesc la anumite ocazii solemne, se ascunde un spirit de ură, pentru statul român şi pentru poporul român, pe care le place sâ-l privească cam de sus. Şi mai avem şi alte dovezi: ziarele au scris câ cu ocazia sărbătoririi unirii Basarabiei, mai acum câteva zile, Saşii din Sighişoara n’au vrut să arboreze steagul ţarii noastre, care este şi al lor; prea bine nu s’ar putea vorbi nici de feliul cum au participat la aceasta serbare aici în Sibiiu, unde-i centrul lor. Şi dovezile s’ar putea înmulţi la nevoie. In pragul marilor sârbâri ale învierii Domnului ne exprimam speranţa în o îndreptare a acestor rele. Insa sa ştie odată pentru totdeauna toţi acei cari ne privesc de sus ca prin credinţa acestei învieri a înviat şi neamul nostru. Cei cu gânduri rele să ia aminte!... Societatea „Freamătul“ Ni se aduce la cunoştinţă, că în ziua de 19 Aprilie a. c., s’a constituit în comuna Sălişte societatea corală «Freamătul» cu următorul comitet: Preşedinte C. Vişina, vice-preşedinte Dr. O. Soră, secretar Liviu Roşea, casier Dumitru Ficaş, arhivar Dumitru Comşa, jun., iar ca membrii: Ioan Iacob, Ioan Bârsan, Constantin Fântână, Bucur Borcea şi Nicolae Popa. Conducerea artistică a societăţii o are dl prof. G. Oancea, JlKtitH 02 HKiif se chiamă noua revistă săptămânală care s’a înfiinţat la Cluj odată cu venirea primăverii. Nu este o revistă de ştiinţă înaltă, care să nu poată fi răspândită decât într’un cerc îngust de savanţi adânciţi în cercetări teoretice, nici revista unui partid politic care să susţină cu argumente ştiinţifice că numai ce spune partidul ei este "bun şi drept , ci o revistă de informaţie largă şi obiectivă, care se ocupă cu toate problemele la ordinea zilei, din domeniul politicei şi a ştiinţei, din viaţa culturală şi economică. S’au adunat la un loc fruntaşi ai vieţii noastre publice, cei mai mulţi ardeleni, pentru a scoate o revistă care să fie îndrumătorul tuturor oamenilor cu carte, în vârtejul viaţii de astăzi, şi care să coboare printre noi «acea atmosferă curată de idealism care a fost tăria noastră — a Ardeenilor — în trecut şi va f garanta desvoltării noastre — a Românilor — în viitor“. CUVÂNTUL POPORULUI Din comitetul de direcţie, în afară de dl. Clopoţei, care-i redactorul, mai fac parte dnui Vasile Gold, preşedintele Asocialiunii, Gh. Bogdan Divcă, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu, profesori la Universitatea din Cluj, Druşti, profesor la Universitatea din Bucureşti şi Mihai Popovici, cunoscători ai vieţii sociale şi politice, Vasile C. Osvadă cunoscător al vieţii economice şi financiare şi Radu Dragnea critic literar. In primul articol din numărul prim (care a apărut în 12 Aprilie) dl Clopoţel spune: «Revista Societatea de mâne va fi un organ al democraţiei, va lupta pentru libertăţile şi drepturile celor mulţi la lumină şi învăţătură. întemeietorii ei sunt de părerea că poporul românesc nu poate fi mai bine apărat şi ajutat să-şi desvălească nepreţuitele comori cu care este înzestrat decât dându-i-se un regim care să facă posibil revărsarea neîngrădită a energiilor sale. Nu este suficientă superioritatea numerică a ţăranilor români. Dacă sub regimurile evului mediu de sclăvie şi ale evului modern de neofobie politică şi economică nu ne-am putut impune decât prin forţa numărului, astăzi argumentul nu mai este îndestulător şi a bătut ceasul diferenţierii sociale şi intelectualizării mulţimilor. Situaţia de echilibru intern, când stăm în faţa unor minorităţi superioare din punct de vedere social şi economic, nu poate fi creată decât prin reforme democratice cari să valorifice mulţimile şi să le înlesnească accesul la orice situaţii la cari le dau dreptul talentele şi capacitaţile de muncă. Să ne bucurăm că s’au adunat la un loc aceşti fruntaşi, dintre cari unii fac parte din partide politice duşmane între ele, pentru a pregăti cu lumina înţelepciunii lor o societate de mâne, mai cinstită şi mai curată ca cea de astăzi şi mai fericitoare pentru neamul nostru — şi să luăm aminte la sfaturile lor. [Ob iss chestia societăţii „Steşita“]. Deputatul guvernamental, poetul I. V. Soricu, a interpelat, la vremea sa, asupra societăţii «Răşina», care cutropise munţii noştri. Această societate scoase cu înşelăciune de la expropiere munţii de la Petrila şi Petroşeni, cari fuseseră proprietatea arhiducelui Friedric de Habsburg, în întindere de 28 de mii de iugăre. Şi ca datornicul cel rău, din evanghelie, cel dintâi lucru ce la făcut a fost să izgonească dela pisnat pe ciobanii din Loman, Purcăreţ, Şugag, Poiana Sibiului şi Strungur. Şi doar păşunea de pe aceşti munţi de când se ştie a fost arondatâ de ciobanii noştri. Deputatul Sorbcu a interpelat pe ministrul de agricultură în această chestie, cerând dreptate pentru oierii nedreptăţiţi. Ministrul agriculturii a făcut însă glume, făcând aluzie la poezii. La această glumă poetul Soricu i-a răspuns: Scândurile să rămăe Hoţilor pentru sicrie, Dar păşunea să ne-o deci Să mânăm oile l ea... Ministrul de agricultură a fost silit să ordone facerea unei anchete. Afm că cele 28 mii de jugare vor fi luate de la societatea «Resins» spre a fi expropriate pentru păstori. Nr. 17 Să ajute Dumnezeu fraţilor oieri ca să-şi vadă împlinit şi acest vis pentru care au luptat de atâta vreme. Zosim Ciobanu, Colonelul Bâdescu. Se împlineşte anul, de când acest eminent ofiţer superior sub toate raporturile a venit în mijlocul nostru ca comandant al regimentului de casă, al SO-lea de infanterie. Acest om întruchipează în sine pe militarul desăvârşit, pe cetăţeanul devotat şi pe părintele prevăzător, cinstit şi drept al fiilor, pe cari îi comandă. In timp de un an de zile, acest om a depus o muncă titanică pentru a se îngriji de bunăstarea, traiului creşterea şi educaţia feciorilor noştri veniţi la oştire, a reuşit să facă lucruri, care poate par imposibile în ziua de azi, a creiat o strânsă legătură între cetăţenii oraşului şi oştire şi a ridicat corpul ofiţeresc la un nivel de elită, cum rar se mai găsesc garnizoane. Exemplu viu de muncă, exemplu ferm de voinţă, a arătat că atunci când se vrea se poate face orice. Rezultatele acestei munci depuse se văd azi cu prisosinţă. Graţie acestei munci a reuşit să-şi asigure atât personal cât şi regimentului, pe care-l comandă, stima şi simpatia tuturor cetăţenilor oraşului, fără deosebire de naţionalitate sau culoare politică. Ne facem o simplă datorie arătând marelui public, pe cei cari prin muncă, cinste şi cultură, se ridică din marea mulţime, aducându-i exemplu pentru noi cei de azi, dar şi pentru generaţiile viitoare. Ca exemplu de voinţă şi muncă, Colonelul Bădescu ne poate servi la toţi, car la rândul nostru trebue să-i dăm tot concursul moral la punerea unei petricele în temelia viitorului acestui neam. Cercul Studenţilor Sibieni aranjază Luni în 28 Aprilie 1924 (a doua zi de Paşti), în sala cea mare de la „UNICUM“, o SERATĂ AR•TISTICĂ-LITERARĂ urmată de DANS, cu următorul program: 1. O. Boitoş, stud Litere: „Curente sociale“, conferinţă. 2.P. Cerna, „Plânsul lui Adam“, declamată de I. Decei. 3. Duet de măciuci, dansat de dşoarele Carmen şi Lucia Dombora. 4. a. A. Corelli: „Folies d’ Espagne“ b. I. M. Leclair: „Tambourin“ la vioară de dşoara Maria Smigelschi, acompaniata la pian de dşoara Magdalena Smigelschi. 5. Ruga unei indiene dansat de dşoara Carmen Dombora. 6. „Bucureşti-Iaşi“ recitare de I. Fărâmaş. 7. Fluturele dansat de dşoara Lucia Dombora. 8, a. /. Raff: „La Fileuse“. b. „ Vals de minor“, la pian de dşoara Magdalena Smigelschi. 9. Melodie, Quartet dansat de dşoarele Carmen şi Lucia Dombora, Iulieta Binder şi Elena Ştefani, începutul la orele 8,30 seara. „Vinăria fremâniei Mari“ Isistos de heuturi spirtuoase. Propr. N. Poiană, Popescu şi Messa. SfIRŞIU Str. Guşteiţei Nr. 23. Vinde cu preţuri modeste vechi ş noi de Târnava şi Drăgăşani. Adevărata ţuică din Hegst Hornum şi Ucheruri. Expediţii în toată ţara.