Cuvântul, noiembrie 1924 (Anul 1, nr. 1-22)
1924-11-06 / nr. 1
de AUTOMOBILE NOI ŞI DE MARE OCAZIE Stoc complect proaspăt de: H3CHEUS3 mmâ mmimnmi mm mmimm mm pETEn mim Asortiment complect de: Accesorii si Pieii de Schimb Stoc complect de piese originale „FORD“ PREŢURI de CONCURENŢĂ Abonativă ====:— LA : 99 99 99 99 Auto-Reclam-Rulant Care rulează zi şi noapte în părţile cele mai frecventate ale oraşului, cea mai eficace reclamă. Brevetată în ţară şi străinătate. Birou Strada Romană No. 205. CARMOL este cel mai bun remediu casnic pentru fricţiuni la răceli, gripă, reumatism = CASA LUCA P. NICULESCU = ---------CENTRALA CALEA MOŞILOR 16-----------Aduce la cunoştinţa onor sale clientele că având în vedere cursul valutar actual, acordă un RABAT de 10 asupra preţului marcat la toate vagoanele magazinului central, atâta timp cât se va menţine această situaţie valutară. SALA ATENEULUI ROMAN Miercuri 5 şi Sâmbătă 8 Noembrie 1924 la Orele 9 seara vor avea loc Sub înalta Ocrotire a M. S. Regina iferia mm mah concern date de CONSTANTIN STROESCU de la „Opéra Contique“ din Paris, cu concursul maestrului ALFRED ALESSANDRESCU Primul Concert Miercuri 5 Noembrie Program T. L’amour de moi, arie din sec XV aranjată de Tieroot. 2. Caro mio ben, arie din sec. XVI, aranjată de Giordani. 3. Drink to me only, arie din sec. XVII de R. Qrilter. 4. 0 del mio dolce ardor de Gluck. 5. Du bist die Ruh de Schubert. 6. Wohin de Schubert. 7. Mondnacht de Schumann. 8. Du bist wie eine Blume, de Schumann. 9. Fluerașul de Andriescu-Skeletti. 10. Le Colibri de Chausson. 11. Papiilons de Chausson. 12. Invitation au voyage de Dtipare. 13. Le manoir de Rosemonde de Duparc. '14. I Pastori de Pizetti 15. Berceuse de Alfred Alessandrescu. 16. C’est l’extase langoureuse de Debussy. 17. Ma poupée chérie de Déodat de Séverac. Al 2-lea Concert Sâmbătă 8 Noembrie Program 1. Aux demoiselles paresseuses de G. Enescu. 2. Languir me fais de G. Enescu. 3. D’Anne qui me jecta dela neige de M. Ravel. 4. D’Anne jouant de l’épinette (poesie de Cl. Marót) de M. Ravel. 5. Le rideau de ma voisine de Alfred Alessandrescu. 7. Chanson triste de Duparc. 16. La vie antérieure de Duparc. 8. Sérénadc italienne de Chausson. 9. Demande dc Lazzari. 10. L’Ane blanc de Georges Hue. ír. L’Automne de Gabriel Fauré. 12. Les roses d’Ispahan de Gábriel Fauré. 13. Clair de lune de Gabriel Fauré. 14. Nell de Gabriel Fauré. 15. Beau soir de Debussy. 16. II pleure dans mon coeur de Debussy. 17. La mort des amants de Debussy. 18. Green de Debussy. Biietele Ia Jean Feder Viata Sportivă în ţară CROSS-COUNTRYUL DELA FLOREASCA Duminică, 2 Noembrie s’a alergat pe Hippodromul dela Floreasca, Cross-Countryul dotat cu cupa „Societatei Naţionale Sportive». Individual, căpitanul Oistescu şi-a adjudecat această cursă, într’un timp remarcabil, într’adevăr cei 28.800 m. ai parcursului, au fost acoperiţi de campionul Bucureştiului în SG minuute 44 secunde. Tot căpitan Cristescu stabileşte şi recordul turului în „?’ 40”. Pe echipe, Colţea Braşov câştigă cupa pe 1924, deţinând în clasamentul general locurile 1, 5, 6 şi 7. La sosire sa prezentat un lot de 27 alergători, având în frunte pe căpitanul Cristescu, Al. Dumitrescu (St. R.), Velcovie( St. R.) şi I. Petrescu (Victoria-Bucureşti). In general: organizaţie admirabilă, sport cinstit, sănătos şi mai ale® amator şi rezultat mulţumitor. OCTAV In străinătate MATCHURI PROFESIONISTE IN ANGLIA Matchurile profesioniste pentru campionatul Angliei, sunt urmărite cu acelașiu interes de către public. 50.000 spectatori, formează un număr devenit banal la astfel de spectacole. Birmingham este în capul clasamentului, cu 16 puncte pentru 12 matchuri, urmat în ordine exactă de Huddersfield, Notts și West Bromwich. Noua Zelandă a repurtat o «nouă» victorie. Intr’adevăr la Carlslisle a zdrobit echipa selecţionată, de Rugby, a comitatului Cumberland, realizând formidabilul scor de 41—0. Matchurile intercluburi au fost numeroase. De notat următoarele rezultate: Blackheath b. Cardiff 26-3 Richemond b. Cambridge U. 13—8 Gui’s Hospital b. Harlequins 16—5 Oxford U. b. Leicester 11—10 Manchester b. Liverpool 18—3 La Lawn-Tennis, Crawford a câștigat finala, simplu domni, a tournoi-ului de la Bogner, asupra Suedezului C. von Braun (9—7, 8 - 6- 6—2) şi Mrs. Beamish şi-a adjudecat simplul doamnelor asupra d-lrei Hardie (6—2, 6—0). BOX Georges Cook în Germania Georges Cook, campionul Australiei «greutate grea»,va întâlni pe Samson Körner, care deţine 'campionatul german, într’un' match care va avea loc la Berlin în 6 Noembrie. Cook a reuşit de curând, să domine la puncte pe Breitenstrater, fostul campion al Germaniei. CAMPIONATUL EUROPEAN AL GREUTĂŢILOR MIJLOCII Deţinătorul titlului, Roland Todd, va fi opus boxeurului italian Frattini, la Milano, în ziua de 23 Noembrie. LUPTE Mahmut lansează provocări Sub acest titlu L’Auto serie: Luptătorul turc (1) Mahmut, provoacă toţi atleţii cunoscuţi şi în special pe Robert Roth, Laurent Gerstmans, Constant le Marin, Jean Taago, Pendleton, Deglane şi Strangler Lewie. El îi va întâlni sau în catch as catch can, sau în luptă mixtă. Mahmut își șansa printr’un pariu personal. RUGBY Rezultatul matelurilor din Franța In Franța matchurile din 26 Octombrie au dat următoarele rezultate: Stade Toulousain b. T.O.E.C. 8—3 Perpignan b. Narbonne 8—0 Aviron Bayonnais b. Racing 6—3 Stade Francai® b. Vierzon 22—0 Réziers b. Tarbes . 22—3 Pau b. Le Boucau 6—3 Dax și Lourdes nul 3—3 Stade Bordelais b. Saint-Sever 14—6 O. A. Réglais b. Limoges 11—0 CICLISM Ganey va ataca recordul mondial al orei Marsilianul Ganay, va încerca să bată recordul mondial al orei, stabilit de Brünner, care acum două săptămâni a acoperit într’o oră distanţa de 112 km. 440 m. (antrenament mecanic şi regulament liber). Pe pista de la Miramas şi antrenat de Un automobil Bugatti, Ganay speră să parcurgă 120 km. în 60 minute. Societatea Itomistil RUDOLF MOS de Editură, Librărie şi publici. Director: S. Brăniştes Bucureşti, Bud. Academiei 4. Telefon 6441,57 Agenţie de Publici Primeşte orice anunduri sau publicaţia toate ziarele din ţară şi străinăt... ireprezenttante proprii în toate oraşele mai mari din Europa şi America PRIMEŞTI AFIŞE ŞI PLACARDE pentru Bucureşti şi oraşele principale din ţară RECLAME LUMINOASE declame In teatre şi cinematografe PROIECTE ŞI RECLAME ARTISTICI itedaefia şi Administraţia: Anuarul României Anuarul acesta va fi unicul Anuar complect al României. Alcătuit după normele marilor Anuare din străinătate, având forma şi felul lor, el va cuprinde laolaltă toate avantajele pe cari le prezintă Anuarele ce i-au servit de model. Anuarul României pentru Comerţ, Industrie, Meserii şi Agricultură va fi pentru fiecine, producător sau consumator, o călăuză indispensabilă. Intr’un volum impunător, vor fi orânduite, după localităţi şi profesiuni, adresele tuturor comercianţilor, industriaşilor, meseriaşilor, societăţilor anonime şi cooperative, marilor proprietari de pământ, arendaşilor, inginerilor, avocaţilor, morilor, fabricilor, cafenelelor, hotelurilor, etc. Tabloul adreselor va fi precedat de toate datele statistice, geografice şi demografice, asupra localităţii respective. Se vor găsi menţionate acolo autorităţile administrative, de Stat şi comunale, bisericile, şcolile, aşezămintele de binefacere, asociaţiunile constituite în vederea unui scop comun, precum şi indicaţiunile privitoare la transport şi circulaţiune, atât de importante pentru activitatea economică. Anuarul României pentru Comerţ, Industrie, Meserii şi Agricultură va cuprinde deci tot ce este interesant şi necesar de ştiut. Mulţumită unui indicator alfabetic al profesiunilor, redactat in 10 limbi, Anuarul va putea fi consultat şi de străini. Astfel , Anuarul României pentru Comerţ, Industrie, Meserii şi Agricultură» va fi pentru fiecare comerciant, indstriaş, meseriaş şi agricultor un mijloc eficace şi sigur de informaţiuni pentru legăturile sale de afaceri. Reprezentanta tuturor Anuarelor din lume. Pentru Cerneri, industrie, Meserii şi Agricultură. Va apare la începutul anului 1925. Filiale: Cluj, Arad, Oradea-Mare, Timişoara Revista Presei străine RECUNOAŞTEREA SOVIETELOR DE CĂTRE GUVERNUL FRANCEZ D-l Henry Bidou publică în »Le Figaro» un interesant articol cu privire la recunoaşterea «de jure» a guvernului sovietic de către guvernul sovietic de către guvernul Herriot, articol din care extragem următoarele : «In ochii guvernului de la Moscova, noi venim ca învinşi cerând iertare. Astfel este înfăţişată chestiunea poporului rus. Iar istoricii cari vor avea dreptul să guste ironia lucrurilor, vor savura logica adâncă a guvernului radical-socialist care se grăbeşte să recunoască Republica comunistă a doua zi după ce Internaţionala comunistă, cu sediul la Moscova, a declarat că socialişti sunt burghezi aşezându-i alături de fascişti printre principalii duşmani cari trebuesc nimiciţi. «La adăpostul steagului roşu, acoperiţi de imunitatea diplomatică câteva sute de indivizi şireţi şi hotărîţi vor întemeia în Franţa un focar de propagandă revoluţionară care va da de lucru d-lui Herriot». ALEGERILE DIN ANGLIA In preajma alegerilor, iată ce scria marele cotidian conservator din Londra .Daily Telegraph» : «Voim o mare victorie care să scape ţara de relele influenţe cari o sugrumă, o victorie care să ne dea un guvern vroinic de respectul Imperiului britanic şi al lumei întregi. Pentru ca Marea Britanie să rămâie puternică, este necesar ca ea să se scape fără întârziere de guvernul actual. Bolşevizarea partidului laburist merge cu paşi uriaşi. Singura nădejde a ţării este un puternic şi progresiv guvern unionist care să lucreze de acord cu toţi liberalii cari nu suntsocialişti deghizaţi». Rezultatul, cunoscut astăzi, al alegerilor engleze, confirmă într’un mod strălucit vederile marelui ziar conservator. CUVÂNTUL! Cum se fac alegerile în Statele-Unite Rolul agentului de plată Eri au început alegerile pentru prezidenţia republicii Statelor-Unite americane. Mijloacele şi metodele electorale sunt cam aceleaşi ca şi în Europa. Proporţiile luptei sunt însă uriaşe. Câteva zeci de milioane de cetăţeni urmează să-şi pună votul în urnele cari n’au ca la noi funduri duble. Căci America este întinsă şi populată. Presupuneţi că un candidat la prezidenţie ar voi să trimită câte o circulară fiecăruia din alegători, ceia ce înseamnă cincizeci de milioane de circulare; numai timbrarea lor ar costa 500.000 dolari sau o sută milioane de lei. Adăugaţi la aceasta costul plicului, al hârtiei, al imprimării şi veţi atinge suma de două milioane de dolari, adică aproape patru sute milioane lei. In asemenea condiţiuni vă închipuiţi ce cheltueli trebuie să suporte diferitele partide politice ai căror candidaţi sunt angajaţi în luptă. Fiecare din ei are un agent de plată care nu este altul decât prezidentul comitetului naţional al partidului respectiv. El lucrează în mod public ţinânduşi contabilitatea ca o casă comercială. Subscriitorilor generoşi le dă chitanţe de primire conform legei. Cel mai bun agent de plată american a fost senatorul republican Mark Hanna, care a asigurat isbânda lui Mc. Kinley, Roosvelt şi Taft. El ajunsese să taxeze după o scară progresivă toate trusturile, băncile, stabilimentele comerciale şi industriale. Atât de bine ştia să încaseze aceste impozite stabilite de el, încât Congresul se îngrijoră: o lege federală interzice de atunci în materie de alegeri, orice contribuţie din partea băncilor şi trusturilor. Dimpotrivă, agentul de plată al lui Harding a dat faliment cu prilejul alegerilor din 1920. Acesta îşi făcuse socotelile potrivit unui sistem democratic, care probabil că este cel mai deplorabil sistem de a concepe finanţele. Pentru a înlătura orice bănuială, el hotărâse că nu se va primi nici o subvenţie mai mare de 1000 de dolari. Rezultatul: cu trei săptămâni înainte de alegeri tezaurul partidului republican era cu desăvârşire gol. A trebuit să se facă împrumuturi la bănci, împrumuturi care au trebuit să fie apoi achitate. Membrii comitetului fură nevoiţi să scoată fiecare mai mult decât 1000 de dolari. Campania electorală a costat atunci pe republicani peste șease milioane de dolari sau aproape 1 miliard două sute milioane de lei. Dar acest agent de plată trebuie să aibă nu numai pricepere în a strânge banii necesari campaniei electorale, ci și tact. In materie politică, banii au, în adevăr, miros. Şi, fără să ştim bine pentru ce, anumite efluvii sunt plăcute nărilor democraţiilor, pe când alte mirosuri le par absolut nesuferite. In Statele Unite, de pildă, dacă s’ar afla că Rockefeller, celebrul miliardar, a dat unui candidat douăzeci de centime numai; toată lumea s’ar ridica împotriva imprudentului candidat acuzându-l că a fost conrupt de regele petrolului. Aceiaşi opinie publică găseşte însă foarte firesc lucru ca Ford, etere este aproape tot aşa de bogat ca şi Rockefeller, să subscrie milioane pentru candidatul pe care-l vrea. E şi aceasta încă o ciudăţenie a mentalităţii americane care vine să se adaoge la toate câte ne surprind pe noi europenii când suntem puşi în faţa atât de curioaselor aspecte ale vieţii continentului de peşe Atlantic. Consiliul greco-ortodox de laelgrad din papă al bisericei orientale la Ierusalim? Sub titlul acesta, «Corriere della Sera» scrie cu data de 30 Octombrie: «La reşedinţa patriarchului sârb din Belgrad s’a deschis un conciliu al arhiepiscopilor grecoortodoxi. Se atribue acestui conciliu o importanţă însemnată, deoarece participă la el nu numai arhiepiscopi ortodoxi din Europa, ci şi din America şi Asia. Cu toate că se observă tăcerea cea mai mare în privinţa lucrărilor conciliului, se ştie că argumentul cel mai important al conversaţiunilor îl constitue situaţia patriarhului ecumenic şi transferarea reşedinţei lui. Patriarhul Ierusalimului a trimis în conciliu o delegaţiune specală, care a cerut strămutarea patriarhatului la Ierusalim. ptriarhului va trebui să i se confere drepturi speciale, printre cari acela de a se numi PAPA BISERICII ORTODOXE. Cu toate că unii arhiepiscopi, printre cari americanul Platon, au aprobat proectul, nu s’a ajuns până acum la nici un acord, fiind dificultăţi de natură teologică. S’a examinat îndelungat şi situaţiunea bisericii din Rusia, şi s’a discutat îndeosebi manifestul marelui duce Ciril. Cecilia s’a abţinut de la exprimarea unei judecăţi precise asupra manifestului, deşi partizanii marelui duce Ciril doriseră aceasta fervent. Consiliul va mai ţine câteva zile». Telegrama lui «Corriere della Sera» e datată din Viena, 30 Oct. şi are o importanţă deosebită pentru noi, dată fiind oferta făcută de Patriarhul Damianos Regelui Iugoslav, de a primi protectoratul Sfântului Mormânt, ofertă care s’a făcut ‘ * versiunii ţ fie de acest României. Banatul, izvor de pentru traficanţii . Cum operau unii . Isvorul nesecat de unde îşi luau victimele traficanţii de paşapoarte, era Banatul. Societăţile de emigrare deghizate sub firma de societăţi de navigaţie şi-au instalat sucursale la Timişoara şi Arad şi aici şi-au recrutat agenţii principali printre avocaţii a căror clientelă o formau în special ţăranii. Aceşti avocaţi, reprezentaţi de multe ori prin câte o rudă de sex frumos, cu trecere la minister, făceau naveta aproape săptămânal între Timişoara şi Bucureşti, cu câte 30—40 de paşapoarte, luând pentru fiecare bucată între 8 şi 10.000 de lei. Când, de cele mai multe ori, după 24 de ore stocul de paşapoarte era gata, avocatul sau reprezentanta se înfăţişau cu paşapoartele la societăţile de navigaţie, de unde îşi încasau premiile, cât© 15—20 de dolari de fiecare emigrant, premiu ce se plătea imediat la prezentarea paşapoartelor, care rămâneau la societate. Afacerea era aranjată de aşa manieră, ca ţăranul din momentul ce era convin® să plece, să nu mai poată da înapoi în nici un caz. Când dădea cererea pentru paşaport avocatului, depunea la sucursala societăţii respective şi banii pentru drum şi viză, aşa că dacă eventual mai târziu ar fi vrut să renunţe la emigrare, să nu poată să o facă, fiind angajat cu aproape toată averea lui, ceea ce reprezenta costul intervenţiei şi drumul. Repeziciunea cu care se executau la minister aceste paşapoarte, felul cum se lua înainte cu câte 30—40 de paşapoarte de cereri ah la Ierusalin când era da facă nici o nici un pas, se pare par resort de a dat 1 Ilii Mărfi, Leul Bursa ofinistrat urn Francul 1 Francul e Francul I Dolarul 1’ Lira ster] Lira itali Coroana 1 Coroana 1 AB la ziar I an 6 luni 3 luni In strelionamei