Cuvântul, noiembrie 1924 (Anul 1, nr. 1-22)

1924-11-06 / nr. 1

de AUTOMOBILE NOI ŞI DE MARE OCAZIE Stoc complect proaspăt de: H3CHEUS3 mmâ mmimnmi mm mmimm mm pETEn­ mim Asortiment complect de: Accesorii si Pieii de Schimb­­ Stoc complect de piese originale „FORD“ PREŢURI de CONCURENŢĂ Abonati­vă ====:— LA : 99 99 99 99 Auto-Reclam-Rulant Care rulează zi şi noapte în părţile cele mai frecventate ale oraşului, cea mai eficace reclamă. Brevetată în ţară şi străinătate. Birou Strada Romană No. 205. CARMOL este cel mai bun remediu casnic pentru fricţiuni la răceli, gripă, reumatism = CASA LUCA P. NICULESCU = ---------CENTRALA CALEA MOŞILOR 16-----------­Aduce la cunoştinţa onor sale clientele că având în vedere cursul valutar actual, acordă un RABAT de 10 asupra preţului marcat la toate vagoanele magazinului central, atâta timp cât se va menţine această situaţie valutară. SALA ATENEULUI ROMAN Miercuri 5 şi Sâmbătă 8 Noemb­rie 1924 la Orele 9 seara vor avea loc Sub înalta Ocrotire a M. S. Regina iferia mm mah concern date de CONSTANTIN STROESCU de la „Opéra Contique“ din Paris, cu concursul maestrului ALFRED ALESSANDRESCU Primul Concert Miercuri 5 Noembrie Program T. L’amour de moi, arie din sec XV aranjată de Tieroot. 2. Caro mio ben, arie din sec. XVI, aranjată de Giordani. 3. Drink to me only, arie din sec. XVII de R. Qr­ilter. 4. 0 del mio dolce ardor de Gluck. 5. Du bist die Ruh de Schubert. 6. Wohin de Schubert. 7. Mondnacht de Schumann. 8. Du bist wie eine Blume, de Schumann. 9. Fluerașul de Andriescu-Skeletti. 10. Le Colibri de Chausson. 11. Papiilons de Chausson. 12. Invitation au voyage de Dti­pare. 13. Le manoir de Rosemonde de Duparc. '14. I Pastori de Pizetti 15. Berceuse de Alfred Alessan­­drescu. 16. C’est l’extase langoureuse de Debussy. 17. Ma poupée chérie de Déodat de Séverac. Al 2-lea Concert Sâmbătă 8 Noembrie Program 1. Aux demoiselles paresseuses de G. Enescu. 2. Languir me fais de G. Enescu. 3. D’Anne qui me jecta dela neige de M. Ravel. 4. D’Anne jouant de l’épinette (po­­esie de Cl. Marót) de M. Ravel. 5. Le rideau de ma voisine de Al­fred Alessandrescu. 7. Chanson triste de Duparc. 16. La vie antérieure de Duparc. 8. Sérénadc italienne de Chausson. 9. Demande dc Lazzari. 10. L’Ane blanc de Georges Hue. ír. L’Automne de Gabriel Fauré. 12. Les roses d’Ispahan de Gábriel Fauré. 13. Clair de lune de Gabriel Fauré. 14. Nell de Gabriel Fauré. 15. Beau soir de Debussy. 16. II pleure dans mon coeur de Debussy. 17. La mort des amants de De­bussy. 18. Green de Debussy. Biietele Ia Jean Feder Viata Sportivă în ţară CROSS-COUNTRYUL DELA FLOREASCA Duminică, 2 Noembrie s’a alergat pe Hippodromul dela Floreasca, Cross-Countryul dotat cu cupa „So­­cietatei Naţionale Sportive». Individual, căpitanul Oistescu şi-a adjudecat această cursă, în­tr’un timp remarcabil, într’adevăr cei 28.800 m. ai parcursului, au fost acoperiţi de campionul Bucureştiu­­lui în SG minuute 44 secunde. Tot că­­­pi­tan Cristescu stabileşte şi recor­dul turului în „?’ 40”. Pe echipe, Col­ţea Braşov câştigă cupa pe 1924, deţinând în clasamen­tul general locurile 1, 5, 6 şi 7. La sosire sa prezentat un lot de 27 alergători, având în frunte pe căpitanul Cristescu, Al. Dumitrescu (St. R.), Velcovie( St. R.) şi I. Pe­­trescu (Victoria-Bucureşti). In gene­ral: organizaţie admirabilă, sport cinstit, sănătos şi mai ale® amator şi rezultat mulţumitor. OCTAV In străinătate MATCHURI PROFESIONISTE IN ANGLIA Matchurile profesioniste pentru campionatul Angliei, sunt urmărite cu acelaș­­iu interes de către pu­blic. 50.000 spectatori, formează un număr devenit banal la astfel de spectacole. Birmingham este în capul clasa­mentului, cu 16 puncte pentru 12 matchuri, urmat în ordine exactă de Huddersfield, Notts și West Brom­wich. Noua­ Zelandă a repurtat o «nouă» victorie. Intr’adevăr la Car­­lslisle a zdrobit echipa selecţiona­tă, de Rugby, a comitatului Cum­berland, realizând formidabilul scor de 41—0. Matchurile intercluburi au fost numeroase. De notat următoarele rezultate: Blackheath b. Cardiff 26-3 Richemond b. Cambridge U. 13—8 Gui’s Hospital b. Harlequins 16—5 Oxford U. b. Leicester 11—10 Manchester b. Liverpool 18—3 La Lawn-Tennis, Crawford a câș­tigat finala, simplu domni, a tour­­noi-ului de la Bogner, asupra Sue­dezului C. von Braun (9—7, 8 - 6- 6—2) şi Mrs. Beamish şi-a adjudecat simplul doamnelor asupra d-lrei Hard­ie (6—2, 6—0). BOX Georges Cook în Germania Georges Cook, campionul Aus­traliei «greutate grea»,va întâlni pe Samson Körner, care deţine 'campio­natul german, într’un' match care va avea loc la Berlin în 6 Noem­brie. Cook a reuşit de curând, să domine la puncte pe Breitenstrater, fostul campion al Germaniei. CAMPIONATUL EUROPEAN AL GREUTĂŢILOR MIJLOCII Deţinătorul titlului, Roland Todd, va fi opus boxeurului italian Frat­­tini, la Milano, în ziua de 23 No­embrie. LUPTE Mahmut lansează provocări Sub acest titlu L’Auto serie: Lup­tătorul turc (1) Mahmut, provoacă toţi atleţii cunoscuţi şi în special pe Robert Roth, Laurent Gerstmans, Constant le Marin, Jean Taago, Pendleton, Deglane şi Strangler Le­wie. El îi va întâlni sau în catch as catch can, sau în luptă mixtă. Mahmut își­ șansa printr’un pariu personal. RUGBY Rezultatul matelurilor din Franța In Franța matchurile din 26 Oc­tombrie au dat următoarele rezul­tate: Stade Toulousain b. T.O.E.C. 8—3 Perpignan b. Narbonne 8—0 Aviron Bayonnais b. Racing 6—3 Stade Francai® b. Vierzon 22—0 Réziers b. Tarbes . 22—3 Pau b. Le Boucau 6—3 Dax și Lourdes nul 3—3 Stade Bordelais b. Saint-Sever 14—6 O. A. Réglais b. Limoges 11—0 CICLISM Ganey va ataca recordul mondial al orei Marsilianul Ganay, va încerca să bată recordul mondial al orei, sta­bilit de Brünner, care acum două săptămâni a acoperit într’o oră distanţa de 112 km. 440 m. (antrena­ment mecanic şi regu­lament liber). Pe pista de la Miramas şi antre­nat de Un automobil Bugatti, Ga­nay speră să parcurgă 120 km. în 60 minute. Societatea Itomistil RUDOLF MOS de Editură, Librărie şi publici. Director: S. Brăniştes Bucureşti, Bud. Academiei 4. Telefon 64­41,57 Agenţie de Publici Primeşte orice anunduri sau publicaţia toate ziarele din ţară şi străinăt... ireprezenttante proprii în toate oraşele mai mari din Europa şi America PRIMEŞTI AFIŞE ŞI PLACARDE pentru Bucureşti şi oraşele principale din ţară RECLAME LUMINOASE declame In teatre şi cinematografe PROIECTE ŞI RECLAME ARTISTICI itedaefia şi Administraţia: Anuarul României Anuarul acesta va fi unicul Anuar complect al României. Alcătuit după normele marilor Anuare din străinătate, având forma şi felul lor, el va cuprinde laolaltă toate avantajele pe cari le prezintă Anuarele ce i-au servit de model. Anuarul României pentru Comerţ, Industrie, Meserii şi Agricultură va fi pentru fiecine, producător sau consumator, o călăuză indispensabilă. Intr’un volum impunător, vor fi orânduite, după localităţi şi profesiuni, adresele tuturor comercianţilor, industriaşilor, mese­riaşilor, societăţilor anonime şi cooperative, marilor proprietari de pământ, arendaşilor, inginerilor, avocaţilor, morilor, fabricilor, cafenelelor, hotelurilor, etc. Tabloul adreselor va fi precedat de toate datele statistice, geografice şi demografice, asupra localităţii respective. Se vor găsi menţionate acolo autorităţile administrative, de Stat şi comunale, bisericile, şcolile, aşezămintele de binefacere, asociaţiunile constituite în vederea unui scop comun, precum şi indicaţiunile privitoare la trans­port şi circulaţiune, atât de importante pentru activitatea economică. Anuarul României pentru Comerţ, Industrie, Meserii şi Agricultură va cuprinde deci tot ce este interesant şi necesar de ştiut. Mulţumită unui indicator alfabetic al profesiunilor, redactat in 10 limbi, Anuarul va putea fi consultat şi de străini. Astfel , Anuarul României pentru Comerţ, Industrie, Me­serii şi Agricultură» va fi pentru fiecare comerciant, indstriaş, meseriaş şi agricultor un mijloc efi­cace şi sigur de informaţiuni pentru legăturile sale de afaceri. Reprezentanta t­uturor Anuarelor din lume. Pentru Cerneri, in­dustrie, Meserii şi Agricultură. Va apare la începutul anului 1925. Filiale: Cluj, Arad, Oradea-Mare, Timişoara Revista Presei străine RECUNOAŞTEREA SOVIETELOR DE CĂTRE GUVERNUL FRAN­CEZ D-l Henry Bidou publică în »Le Fi­garo» un interesant articol cu privire la recunoaşterea «de jure» a guvernului sovietic de către guvernul sovietic de către guvernul Herriot, articol din care extragem următoarele : «In ochii guvernului de la Moscova, noi venim ca învinşi cerând iertare. Astfel este înfăţişată chestiunea popo­­rului rus. Iar istoricii cari vor avea dreptul să guste ironia lucrurilor, vor savura logica adâncă a guvernului radi­cal-socialist care se grăbeşte să recu­noască Republica comunistă a doua zi după ce Internaţionala comunistă, cu sediul la Moscova, a declarat că socia­lişti sunt burghezi aşezându-i alături de fascişti printre principalii duşmani cari trebuesc nimiciţi. «La adăpostul steagului roşu, acope­riţi de imunitatea diplomatică câteva sute de indivizi şireţi şi hotărîţi vor în­temeia în Franţa un focar de propa­­gandă revoluţionară care va da de lu­cru d-lui Herriot». ALEGERILE DIN ANGLIA In preajma alegerilor, iată ce scria marele cotidian conservator din Londra .Daily Telegraph» : «Voim o mare victorie care să scape ţara de relele influenţe cari o sugrumă, o victorie care să ne dea un guvern vroinic de respectul Imperiului britanic şi al lumei întregi. Pentru ca Marea Britanie să rămâie puternică, este ne­cesar ca ea să se scape fără întârziere de guvernul actual. Bolşevizarea parti­dului laburist merge cu paşi uriaşi. Sin­gura nădejde a ţării este un puternic şi progresiv guvern unionist care să lu­creze de acord cu toţi liberalii cari nu sunt­­socialişti deghizaţi». Rezultatul, cunoscut astăzi, al alege­rilor engleze, confirmă într’un mod strălucit vederile marelui ziar conser­vator. CUVÂNTUL! Cum se fac alegerile în Statele-Unite Rolul agentului de plată Eri au început alegerile pentru pre­zidenţia republicii Statelor-Unite ame­ricane. Mijloacele şi metodele electo­rale sunt cam aceleaşi ca şi în Euro­pa. Proporţiile luptei sunt însă uria­şe. Câteva zeci de milioane de cetăţeni urmează să-şi pună votul în urnele cari n’au ca la noi funduri duble. Căci America este întinsă şi populată. Pre­supuneţi că un candidat la prezidenţie ar voi să trimită câte o circulară fie­căruia din alegători, ceia ce înseamnă cincizeci de milioane de circulare; nu­mai timbrarea lor ar costa 500.000 do­lari sau o sută milioane de lei. Adău­­gaţi la aceasta costul plicului, al hâr­tiei, al imprimării şi veţi atinge suma de două milioane de dolari, adică a­­proape patru sute milioane lei. In asemenea condiţiuni vă închipuiţi ce cheltueli trebuie să suporte diferi­tele partide politice ai căror candidaţi sunt angajaţi în luptă. Fiecare din ei are un agent de plată care nu este altul decât prezidentul co­mitetului naţional al partidului respec­tiv. El lucrează în mod public ţinându­­şi contabilitatea ca o casă comercială. Subscriitorilor generoşi le dă chitanţe de primire conform legei. Cel mai bun agent de plată american a fost senatorul republican Mark Han­na, care a asigurat isbânda lui Mc. Kinley, Roosvelt şi Taft. El ajunsese să taxeze după o scară progresivă toa­te trusturile, băncile, stabilimentele comerciale şi industriale. Atât de bine ştia să încaseze aceste impozite stabi­lite de el, încât Congresul se îngrijoră: o lege federală interzice de atunci în materie de alegeri, orice contribu­ţie din partea băncilor şi trusturilor. Dimpotrivă, agentul de plată al lui Harding a dat faliment cu prilejul ale­gerilor din 1920. Acesta îşi făcuse so­cotelile potrivit unui sistem demo­cratic, care probabil că este cel mai deplorabil sistem de a concepe finan­ţele. Pentru a înlătura ori­ce bănuială, el hotărâse că nu se va primi nici o subvenţie mai mare de­ 1000 de dolari. Rezultatul: cu trei săptămâni înainte de alegeri tezaurul partidului republi­can era cu desăvârşire gol. A trebuit să se facă împrumuturi la bănci, îm­prumuturi care au trebuit să fie apoi achitate. Membrii comitetului fură ne­voiţi să scoată fiecare mai mult decât 1000 de dolari. Campania electorală a costat atunci pe republicani peste șease milioane de dolari sau aproape 1 miliard două sute milioane de lei. Dar acest agent de plată trebuie să aibă nu numai pricepere în a strânge banii necesari campaniei electorale, ci și tact. In materie politică, banii au, în adevăr, miros. Şi, fără să ştim bine pentru ce, anumite efluvii sunt plăcute nărilor democraţiilor, pe când alte mi­rosuri le par absolut nesuferite. In Statele­ Unite, de pildă, dacă s’ar afla că Rockefeller, celebrul miliardar, a dat unui candidat douăzeci de cen­time numai; toată lumea s’ar ridica îm­potriva imprudentului candidat acuzân­­du-l că a fost conrupt de regele petro­lului. Aceiaşi opinie publică găseşte însă foarte firesc lucru ca Ford, etere este aproape tot aşa de bogat ca şi Rockefeller, să subscrie milioane pen­tru candidatul pe care-l vrea. E şi a­­ceasta încă o ciudăţenie a mentalităţii americane care vine să se adaoge la toate câte ne surprind pe noi europenii când suntem puşi în faţa atât de cu­rioaselor aspecte ale vieţii continentu­lui de peşe Atlantic. Consiliul greco-ortodox de la­­elgrad din papă al bisericei orientale la Ierusalim? Sub titlul acesta, «Corriere della Sera» scrie cu data de 30 Octom­brie: «La reşedinţa patriarchului sârb din Belgrad s’a deschis un conciliu al arhiepiscopilor greco­­ortodoxi. Se atribue acestui conciliu o im­portanţă însemnată, de­oarece participă la el nu numai arhie­piscopi ortodoxi din Europa, ci şi din America şi Asia. Cu toate că se observă tăcerea cea mai mare în privinţa lucrări­lor conciliului, se ştie că argumen­tul cel mai important al conver­­saţiunilor îl constitue situaţia pa­­triarhului ecumenic şi transfera­rea reşedinţei lui. Patriarhul Ie­rusalimului a trimis în conciliu o delegaţiune specală, care a cerut strămutarea patriarhatului la Ie­rusalim. ptriarhului va trebui să i se confere drepturi speciale, printre cari acela de a se numi PAPA BISERICII ORTODOXE. Cu toate că unii arhiepiscopi, prin­tre cari americanul Platon, au a­­probat proectul, nu s’a ajuns pâ­nă acum la nici un acord, fiind di­ficultăţi de natură teologică. S’a examinat îndelungat şi si­­tuaţiunea bisericii din Rusia, şi s’a discutat îndeosebi manifestul marelui duce Ciril. Cecilia s’a abţinut de la exprimarea unei judecăţi precise asupra manifes­tului, deşi partizanii marelui duce Ciril doriseră aceasta fervent. Con­siliul va mai ţine câteva zile». Telegrama lui «Corriere della Sera» e datată din Viena, 30 Oct. şi are o importanţă deosebită pen­tru noi, dată fiind oferta făcută de Patriarhul Damianos Regelui Iugoslav, de a primi protectora­tul Sfântului Mormânt, ofertă ca­re s’a făcut ‘ * versiunii ţ fie de acest României. Banatul, izvor de­­ pentru traficanţii . Cum operau unii . Isvorul nesecat de unde îşi luau victimele traficanţii de paşapoarte, era Banatul. Societăţile de emigrare deghizate sub firma de societăţi de navigaţie şi-au instalat sucursale la Timişoa­ra şi Arad şi aici şi-au recrutat a­­genţii principali printre avocaţii a căror clientelă o formau în special ţăranii. Aceşti avocaţi, reprezentaţi de multe ori prin câte o rudă de sex frumos, cu trecere la minister, fă­­ceau naveta aproape săptămânal în­tre Timişoara şi Bucureşti, cu câte 30—40 de paşapoarte, luând pentru fiecare bucată între 8 şi 10.000 de lei. Când, de cele mai multe ori, după 24 de ore stocul de paşapoarte era gata, avocatul sau reprezentan­ta se înfăţişau cu paşapoartele la so­cietăţile de navigaţie, de unde îşi încasau premiile, cât© 15—20 de do­lari de fiecare emigrant, premiu ce se plătea imediat la prezentarea pa­şapoartelor, care rămâneau la socie­tate. Afacerea era aranjată de aşa manieră, ca ţăranul din momentul ce era convin® să plece, să nu mai poată da înapoi în nici un caz. Când dădea cererea pentru paşa­port avocatului, depunea la sucur­sala societăţii respective şi banii pentru drum şi viză, aşa că dacă e­­ventual mai târziu ar fi vrut să re­nunţe la emigrare, să nu poată să o facă, fiind angajat cu aproape toată averea lui, ceea ce reprezenta costul intervenţiei şi drumul. Repeziciunea cu care se executau la minister aceste paşapoarte, felul cum se lua înainte cu câte 30—40 de paşapoarte de cereri ah la Ierusalin când era da facă nici o nici un pas, se pare par resort de a dat 1 Ilii Mărfi, Leul Bursa ofi­nistrat urn Francul 1 Francul e Francul I Dolarul 1’ Lira ster] Lira itali Coroana 1 Coroana 1 AB la ziar I an 6 luni 3 luni In stre­lionamei

Next