Cuvântul, ianuarie 1925 (Anul 2, nr. 46-69)

1925-01-01 / nr. 46

CUVÂNTUL ULTIMA ORA Un agitat consiliu de miniştri D. V. Brătianu refuză să plece la Paris D. L Brătianu contra ministrului de finanţe O condiţiune pusă conferinţei interaliate Chestiunea cea mai importantă dezbătută în consiliul de miniştri tinut ori după amiazi acasă la d. Al. Constantine­scu, a fost acea a participărei României la conferin­ţa financiară interaliată. Discuțiunea a fost agitată, — ţi am putea spune senzaţională. —d. D. I. I. C. BRATIANU , Vintilă Brătianu refuzând să ac­cepte punctul de vedere al primu­lui ministru. D. L BRATIANU ESTE PENTRU PARTICIPA­REA IN ORICE CONDIŢII S’a vorbit de noua invitaţie pri­mită de la Paris, — şi prin care de­legatul României ar participa la conferinţă cu titlul deliberator NUMAI INSA IN CHESTIUNI­LE PRIVIND DIRECT ROMA­NIA. Dar nici această invitaţie nu sa­tisface pe ministrul de finanţe. — Părerea mea şi a gu­vernului, a declarat ori în formă imperativă, d. Ionel Brătianu, este ca noi să par­ticipăm in orice condiţii la conferinţă, — şi că d-ta să mergi la Paris, dată fi­ind noua, formă a invita­­ţiunei, a adaogat dânsul adresându-se ministrului de finanţe. — Nu merg! a răspuns scurt d. Vintilă Brătianu. Chestiunile la care aş fi acceptat să iau parte, pot să se discute în­t­r'o zi ori în­tr'un ceas. Pentru rest nu vreau să stau­ pe la uşe. Toate stăruinţele primu­­lui ministru au fost inuti­le. Şi după ce vocile s'au ridicat şi pumnii au lovit în birouri,­­ s’a ajuns la o transacţie. TELEGRAMA CĂTRE­­ D. C. DIAMANDI Ea constă in aceasta: S’a trimis o telegramă ti­lsai C. Diamandi noul nos­tru ministru la Paris, cu­prinzând condiţiunea pe care România o pune par­­ticipărei ei la conferinţă, — şi care este invitarea mi­nistrului nostru de finan­ţe pentru participarea la lucrările integrale ale con­ferinţei interaliate. Altcum d. Vintilă ,Bră­tianu nu pleacă la Paris. CHESTIA ŞOSELE­LOR DIN BASA­RABIA Un colt Incident a trebuit să se producă după aceia din nou şi pe o altă chestiune între d-nii I. Bră­tianu şi fratele său, ministrul de finanţe. Şeful guvernului a cerut d-lui Vintilă Brătianu să acorde o sumă de câteva milioane unor xcmatra din Basarabia pentru reparare de şosele, — şi motive de alt ordin. Ministrul de finanţe a refuzat. Primul ministru a ridicat tonul. Disputa a fost vie. D. Vintilă Bră­tianu probabil va da, — dar n’a făgăduit. NOUL REGIM AL GRÂULUI Nici în privinţa noului regim al grâului membrii guvernului nu erau de acord. In fine, după lungi discutiuni s’a hotărât următoa­rele: 1) Complecta prohibire a expor­tului grâului şi faunei. 2) Maximalizarea preţului grâu­lui la 15 mii lei vagonul loco pro­ducător. In cazul când autorităţile nu vor putea ca prin bună învoială să cumpere grâul cu acest preţ, auto­rităţile au libertatea să rechiziţio­neze grâul pe suma de 90 mii lei vagonul. Regimul de rechizite nu va fi general ci parţial, iar toate rechi­ziţiile nu se vor putea face de­cât pe baza unei aprobări a ministe­relor de interne şi război. S-a mai stabilit că începând de la intrarea în vigoare a noului regim, toţi morarii vor fi obligaţi de a machia un singur fel de făină. Ministerul de interne a dat noui instrucţiuni organelor administra­tive că acolo, unde morarii sau brutarii nu ar respect, aceste dis­poziţiuni să fie daţi în judecată şi legea speculei să fie aplicată cu toată rigoarea, iar controlul să se facă cât se poate de eficace. CONST­ANTINESCU !■■■ Am venit să mulţumesc României Doresc relaţiuni amicale între România şi Bulgaria... Am realizat acordul principal anticomunist...spune premierul bulgar D .Tzancoff, preşedintele Consi­liului biogar, înapoiat de la Sinaia, a primit aseară, la Athénée Palace, reprezentanţii presei râmăm şi pe corespondenţii ziarelor străine, că­rora le-a făcut declamţiunile pe care le înregistrăm mai jos: — «Sunt foarte mişcat — a înce­put d. Tzancoff — de atenţiunile cu care m/a înconjurat guvernul şi cu bunăvoinţa cu care m’au primit Suveranii şi mă bucur că mi se dă prilejul să-mi exprim recunoştinţa prin presă, recunoştinţa mea per­sonală şi a guvernului ţării pe care o reprezint. RAPORTURILE ROMANO-, BULGARE — «România» — a continuat pre­mierul bulgar — a fost în trecutul depărtat şi apropiat primitoare şi binevoitoare pentru noi, Bulgarii. «Recent, guvernul român a fost cel dintâiu care a­­recunoscut noua stare de la 9 iunie şi-a înţeles im­portanţa eve­nimentului petrecut». SCOPUL VIZITEI : «Scopul vizitei mele este să stabilesc relaţiuni personale între conducătorii ţărilor noastre şi ra­porturi de prietenie între cele două popoare. Dunărea ne desparte şi ne uneşte, căci interese comune ne leagă, — de pildă primejdia bolşe­vismului. «Guvernul pe care îl reprezint e însufleţit de idei­a de pace şi de bună vecinătate, între toate statele balcanice, — şi călătoria mea la Bucureşti şi Belgrad a tins să ma­nifeste această însufleţire. PRIMEJDIA BOLŞEVISMULUI Punândul-i-se întrebarea dacă la Belgrad a încheiat acordul anti­­bolşevic de care vorbeşte «Prager Presse», d, Tzancoff a răspuns: — «Nici un acord, nici un tratat n’a fost semnat la Belgrad. Primej­dia bolşevică nu e de natură să im­pună tratate de alianţă formală, ci numai înţelegeri principiale, ca la o eventualitate să se poată cumpăni modalităţile unei acţiuni comune — Dar Polonia, nît intră în acest bloc? — a întrebat corespondentul unui ziar, varşovian. — «Desigur — a răs­puns d. Tzan­coff — şi pentru Polonia există primejdie comunistă şi dacă even­tualitatea ar cere-o, nimic nu s’ar opune ca şi Polonia să ia aceleaşi măsuri, de acord cu noi, ceilalţi. De altfel, Polonia are mai mari forţe de rezistenţă, adică echilibrul sufletesc al masselor este mai re­zistent decât în ţările încercate greu de război­, ca Bulgaria. — Eventualitatea unui atac bol­şevic armat şi oficial a fost exami­nată, — şi atitudinea ţărilor fixa­tă? — a fost o întrebare la care pre­mierul bulgar a răspuns: —«N’am mers aşa de departe, noi ne temem de primejdia propagandei comuniste, dar nu credem că bolșe­­vicii vor ataca graniţele vreunei ţări. LITIGIILE ROMANO-BULGARE La chestiunea ridicată, — dacă li­tigiile româno-bulgare, isvorând din aplicarea tratatului dela Neuilly au fost rezolvate, d. Tzancoff a răs­puns: — «Nu. Nu s’au discutat decât în principiu, deoarece soluţiunile lor, fixate în convorbirile a două com­i­siuni reprezentând România şi Bul­garia, rămâne să primească retu­­şarea şi ratificarea la Sofia, când d. Bilciurescu, noul ministru ro­mân, se va prezenta la post. Iar la ultimă chestiune, — trata­­m­entul minorităţii ro­mâneşti din Bulgaria — d. Tzancoff a răspuns: — «Reciprocitate şi egalitate». A­­poi, încheindu-şi declaraţiile, pro­mierul bulgar a mulţumit presei pentru atitudinea avută cu prile­jul vizitei d-sale şi pentru con­cursul ce-l dă în restabilirea bune­lor raporturi dintre România și Bulgaria. D. C­ANCOFF Modificarea proectului de reformă administrativă Constituirea consiliilor comunale Două opiniuni Preşedintele consiliului a cerut comitetului delegaţilor Senatului la reforma administrativă ca până la redeschid­erea Corpurilor Legiui­toare, să pregătească modificările, ce trebuesc aduse acestui proeet de lege. Chestiunea cea mai importantă, care a dat loc la multe discuţiuni este modalitatea de constituire a consiliilor comunale. În această privinţă, opiniunile sunt împărţite. Delegaţii Senatului s-au pronunţat în sensul că jumă­tate din consiliul şi primarul să fie numiţi, iar ceilalţi să fie aleşi după regimul votului. Şeful guvernului este însă de pă­rerea, ca toţi membrii consiliilor comunale să fie aleşi, în afară de primar care va fi numit, însă cu obligaţiunea ca orice membru să poseadă limba română în grai şi scris, iar toate actele ce se vor să­vârşi să fie făcute în limba ofi­cială a fărei. La aceasta părere s’au raliat și o parte dintre membrii comisiunei legislative a Camerei Deputaţilor. Forma definitivă a articolului din reforma administrativă care se ocupă de constituirea consiliilor comunale se va da la redeschiderea, Senatului, când comitetul delegaţi­lor îşi va începe lucrările. D. O. DUMITRIU Păcarea d-lui de Man­­neville ministrul Franţei la Bucureşti D. de Manneville, ministrul Fran­ţei la Bucureşti, rechemat în ulti­mul timp, înapoiat de la Paris zi­lele trecute, ve remite Regelui scri­soarea de rechemare imediat după anul nou. Noul ministru al Franţei la Bu­cureşti, d. de Billy, fost reprezen­tant diplomaţie la Belgrad, care se află actualmente la Paris, va sosi în Capitală la 10 Ianuarie. După întrevederea Nincici-Tzancoff NU UN PACT CI O POSIBILITA­TE DE COLABORARE BULGA­­RO-SARBA CONTRA PRIMEJ­DIEI COMUNISTE Nauen 30. — Din Belgrad se a­­nunţă că convorbirile dintre d-nii Ninch­i şi Tzancoff nu au avut ca rezultat stabilirea unui pact înscris, însă, după comunicatul oficial, s’a declarat — la deliberarea chestiune! pericolului comunist,—că colabora­rea ambelor ţări va fi posibilă, salv,­gardând totdeodată interesele reci­proce. După cum anunță «Pravda» s’ar fi hotărât de a reorganiza fosta ar­mată a lui Wrangel, făcând-o aptă de luptă. TIRI POLITICE D. Herriot, nota ro­mână şi flota Wrangel In cercurile di­plomatice se afir­mă că tratativele în chestiunea flo­tei Wrangel, în­tre guvernul fran­cez şi d. Krassin, reprezentantul So­vietelor la Paris, art. IuRt O întorsa­tură In urma că­reia se poate con­sidera că preda­rea vaselor de la Biserika a fost a­ D. HERRIOT mânată sine die. O ştire din Pa­­ris, sosită ministerului de externe, arată că d. Herriot, în l­vrea notelor engleză şi română asupra primej­diei predărei flotei Wrangel către Soviete, a comunicat reprezentanta lui diplomatic rus, dorinţa guver­­nului francez de­ a aştepta prezen­tarea noului ministru al României la Paris, întrucât punctul de vede­re român în această chestiune mai are nevoe de a fi explicat. D. Iorga despre coaliţia opoziţiei VB* _____ La o manifestaţie a partidului naţionalist al poporului, la Boto­şani, d. N. Iorga a făcut o declara­ţie din care reproducem urmatoa­rele, cu privire la coalizarea opo­­ziţiei ...... . ,’[­*•!'V ■ N, ''' , •••... . «Opoziţia aceasta unită nu s’ar I putea împlini decât respectând con­diţiile următoare: ideia naţională, j­oia partidului. D. I. G. Duca i-a dat fără nici un compromis, moralitate, în nenumărate rânduri să înţeleagă l« viaţa privată şi în viaţa publică, respect pentru cultură şi păstrarea — în această privinţă ştiu bine că voiu avea totdeauna lângă mine pe bunul meu prieten şi tovarăş d. C. Argetoianu — unor metode, care să nu se depărteze de respectul legilor şi de paza bunei rândueli a ţărei.­eNu voiu împiedica prin persona­litatea mea, cu drepturile pe care le are, cu atât mai puţin cu preten­ţiile pe care şi le interzice, nimic din ce poate fi folositor ţării. «Naţionalism, moralitate, cultură şi respect de ordine, acestea sunt principiile de care nu mă pot des­părţi». : D. N. IORGA Răspunsul aliat la protestul României Guvernul a primit astăzi dimi­neaţa de la Paris şi Londra răspun­sul aşa de micit aşteptat, asupra moduei de participare a statelor mici la conferinţa financiară de la Paris. Du­pă cât a putut transpira, gu­vernul român ca şi celelalte state mici, au­ fost invitate la conferinţă cu vot deliberativ numai la ches­tiunile cari privesc ţara lor. In consecinţă d. Vintilă Brătianu urm­ează -l?«­ file de» din. ffrícuTesti în ziua de 1 ianuarie 1925, la ora 2 şi 20 d. a, cu Simplomd, împreună fiii delegaţiei română. Delegaţia se compune din d-nii Eftenie Antonescu, consilier la Înalta Curte de Casaţie, C. N. Teia­­nu, directorul datoriei publice, Giuan, directorul despăgubirilor de rasboiu și Adolf Antonitl, şeful de cabinet al d-lu­i Vintilă Brătianu. D-l Al. Lapedatu vrea să fie şef în Ardeal şi primul ministru nu vrea D. AL Lapedatu, cu toată înfrân­gerea suferită la preşidenţia orga­nizaţiei liberale din Cluj, când deşi d. N. Bănescu şi-a prezentat demi­sia şeful partidului d. Ionel Bră­tianu i-a respins-o, nu se dă bătut Refuzul, — într’o manieră puţin măgulitoare: «singura calitate care te-a făcut ministru în cabinetul prezidat de mine este că locueşti în Ardeal» — nu sa demontat; d. Al. Lapedatu dă asalt pentru a pune mâna pe ziarul «înfrăţirea». Calea aleasă este suspendarea pro­vizorie a ziarului pentru lipsă de fonduri şi reapariţia , fie a «Infră­­ţirii» fie a altui ziar sub directa inspiraţie a d-lui Al. Lapedatu prin intermediul profesorului deputat V. Meruţiu care ar urma să înlocuias­că la direcţie pe d. D. Tomescu. Stăpân pe oficiosul partidului, mi­nistrul Artelor şi Cultelor speră să obţină şefia tuturor organizaţiilor liberale din Ardeal, publicăndu-şi în cotidian fotografia însoţită de imnuri reportericeşti. Partea surprinzătoare în acţiunea d-lui AL Lapedatu este, că deşi n’a obţinut nici măcar discretul sprijin al d-lui Al. Constantinescu, totuşi rămâne îndărătnic în mişcarea sa cu tendinţi de ascensiune în erar­ colegului său de la Culte şi Arte, că in nici un chip primul ministru, nu admite să se treacă peste gene­ralul Moşon­a, singura realitate po­litică liberală în Ardeal. Domnului Ionel Brătianu nu-i plac grăbiţii, cu atât mai puţin cei cari îşi exa­gerează valoarea; dar, d. Al. Lape­datu este de nesdruncinat: vrea să ajungă cu orice chip şeful liberali­lor în Ardeal. Ni se anunţă că, pe ziua de S­i Ianuarie «Înfrăţirea» va înceta pen­tru o săptămână, spre a apărea sub inspiraţia d-lui Al. Lapedatu. Tiparul institutului de arte grafice și editură EMINESCU, s. a.g str. ParlasttenfHIHÎ No.2 -OXO­­­1 Comisia de control nu poate înlătura primejdia înarmărei germane Lafayette. 30. — Genera­lul Morgan reprezentantul Angliei în Comisiunea in­teraliată de control, afir­mă într’un articol publicat în «Quaterly Review» că comisiunea de control sin­gură nu poate face faţă ca să înlăture pericolul înar­mărei în Germania. De a­ceia consideră ocuparea capetelor de pod de la Rhin şi în special Marenta ca absolută necesară. Cred­­ că dacă Comisiunea de control ar fi dizolvată şi armata da la Rhin redusă, pacea în Europa nu ar pu­tea fi garantată decât poa­te numai timp de un an.­ ­OXC­ Acordul aliat «Daily Express» relevă spiritul primii miniştri aliaţi se vor întrui războinic al Germaniei şi obligaţia Angliei de a lucra de acord cu Franţa. «Daily Telegraph» informează că .... Şi pregătirile Americei Corespondentul ziarului «Le­formitate cu votul _ congresu­­l latin» la Washington scrie că lui — a ordonat imediata model­­ă președintele Coolidge — în con­­nizare­a marinei Statelor­ Unite, în Ianuarie sau Februarie ca să examineze raportul final al Comisio­anei de control.­ ­exp­ _A» e­prii Mini­­i Troţchi pus sub pază (De la corespondentul nostru) Constantinopol. — Se comunică din Moscova că lupta angajată în­tre cele două tabere bolşevice, a luat extensiuni destul de mari în ultimul timp. Troţchi se află încă la Moscova şi locuieşte la şcoala mi­litară, care este păzită de cădeţi şi alte trupe. Partizanii fostului comisar , al a­­părării naţionale sunt intransigenţi şi se opun cu energie la plecarea lui în Caucaz , pe care o conside­ră ca pe o exilare deghizată. Gu­vernul cu toată voinţa ce are, nu poate isgoni cu forţa pe Troţchi pentru că aceasta ar echivala cu des­lănţuirea unui sângeros război ci­vil. COMISARII POPORULUI FOR­TIFICA CREMLINUL SI SE IN­­CONJOARA CU TRUPE In aşteptarea desfăşurărei eveni­mentelor, comisarii poporului au hotărât fortificarea Cremlinului, care servă ca reşedinţă guvernului sovietic. In afară de lucrări tech­­nice de fortificare, în Cremlin au fost aduse două regimente din ar­mata roşie pentru apărarea inter­­nă, o brigada de artilerie til auloura­bile blindate. Măsurile de apărare se dirijează personal de generalul Frunză. In concepţia comisarilor poporu­lui este ca în caz de revoluţie, Crem­linul, să servească ca citadelă de a­părere a fruntaşilor bolşeviei. DAR ŞI PARTIZANII LUI TROŢCHI SE PREGĂTESC Partizanii lui Troţchi se pregă­tesc şi ei, în vederea oricărei even­tualităţi. Şcoala militară care le servă drept cartier general — este puternic întărită, iar trupele de care dispun, au instalat artilerie şi automobile blindate. Cu Troţchi sim­patizează şi şcoalele militare, mari­na, trupele speciale şi marea majo­ritate a ofiţerilor, de toate armele. Faptul acesta a determinat pâ­nă în prezent guvernul sovietic să nu încerce isgonirea cu forţa sau arestarea lui Troţchi. In orice caz enervatiea ce domneş­te acum la Moscova, nu mai poate dura multă vreme, aşa că în cu­rând Rusia va deveni din nou tea­trul uizoti­or d­re­pt sdriffGTOGSC GV6m nimente. TROTZKI RYKOW Alianţă secreta între Rusia şi Ungaria Pregătiri mari în aviaţia şi marina rusă După ultimele ştiri venite de pe­ norme de a izola România şi Polo­nia de Franţa. Alianţa secretă cu­noscută a ţărilor învinse (Germa­­nia, Austria, Ungaria şi Rusia) pa­re a căuta cu orice chip revanşa cât mai curând. Marile înarmări cari se fac în Rusia nu pot avea alt scop. De curând s’a înfiinţat o linie aeriană de călători între Rusia şi Germania. De asemenea se semna­­lează înfăptuirea de cu­rând a unei alianţe secrete unguro-ruse în potriva Ro­mâniei. Astăzi în Rusia se dă cea mai mare importanţă des­­voltărei aviaţiei, cavale­riei şi telegrafiei fără fir. Chestiunea restituirei flotei lui Wranghel — dacă ea se va înfăp­tui — prezintă de asemenea un mare interes, căci ea va da prepon­­deranţă Rusiei în Marea Neagră. ste Nistru, Rusia face eforturi e­ 005- CICERIN

Next