Cuvântul, ianuarie 1925 (Anul 2, nr. 46-69)
1925-01-01 / nr. 46
CUVÂNTUL ULTIMA ORA Un agitat consiliu de miniştri D. V. Brătianu refuză să plece la Paris D. L Brătianu contra ministrului de finanţe O condiţiune pusă conferinţei interaliate Chestiunea cea mai importantă dezbătută în consiliul de miniştri tinut ori după amiazi acasă la d. Al. Constantinescu, a fost acea a participărei României la conferinţa financiară interaliată. Discuțiunea a fost agitată, — ţi am putea spune senzaţională. —d. D. I. I. C. BRATIANU , Vintilă Brătianu refuzând să accepte punctul de vedere al primului ministru. D. L BRATIANU ESTE PENTRU PARTICIPAREA IN ORICE CONDIŢII S’a vorbit de noua invitaţie primită de la Paris, — şi prin care delegatul României ar participa la conferinţă cu titlul deliberator NUMAI INSA IN CHESTIUNILE PRIVIND DIRECT ROMANIA. Dar nici această invitaţie nu satisface pe ministrul de finanţe. — Părerea mea şi a guvernului, a declarat ori în formă imperativă, d. Ionel Brătianu, este ca noi să participăm in orice condiţii la conferinţă, — şi că d-ta să mergi la Paris, dată fiind noua, formă a invitaţiunei, a adaogat dânsul adresându-se ministrului de finanţe. — Nu merg! a răspuns scurt d. Vintilă Brătianu. Chestiunile la care aş fi acceptat să iau parte, pot să se discute într'o zi ori într'un ceas. Pentru rest nu vreau să stau pe la uşe. Toate stăruinţele primului ministru au fost inutile. Şi după ce vocile s'au ridicat şi pumnii au lovit în birouri, s’a ajuns la o transacţie. TELEGRAMA CĂTRE D. C. DIAMANDI Ea constă in aceasta: S’a trimis o telegramă tilsai C. Diamandi noul nostru ministru la Paris, cuprinzând condiţiunea pe care România o pune participărei ei la conferinţă, — şi care este invitarea ministrului nostru de finanţe pentru participarea la lucrările integrale ale conferinţei interaliate. Altcum d. Vintilă ,Brătianu nu pleacă la Paris. CHESTIA ŞOSELELOR DIN BASARABIA Un colt Incident a trebuit să se producă după aceia din nou şi pe o altă chestiune între d-nii I. Brătianu şi fratele său, ministrul de finanţe. Şeful guvernului a cerut d-lui Vintilă Brătianu să acorde o sumă de câteva milioane unor xcmatra din Basarabia pentru reparare de şosele, — şi motive de alt ordin. Ministrul de finanţe a refuzat. Primul ministru a ridicat tonul. Disputa a fost vie. D. Vintilă Brătianu probabil va da, — dar n’a făgăduit. NOUL REGIM AL GRÂULUI Nici în privinţa noului regim al grâului membrii guvernului nu erau de acord. In fine, după lungi discutiuni s’a hotărât următoarele: 1) Complecta prohibire a exportului grâului şi faunei. 2) Maximalizarea preţului grâului la 15 mii lei vagonul loco producător. In cazul când autorităţile nu vor putea ca prin bună învoială să cumpere grâul cu acest preţ, autorităţile au libertatea să rechiziţioneze grâul pe suma de 90 mii lei vagonul. Regimul de rechizite nu va fi general ci parţial, iar toate rechiziţiile nu se vor putea face decât pe baza unei aprobări a ministerelor de interne şi război. S-a mai stabilit că începând de la intrarea în vigoare a noului regim, toţi morarii vor fi obligaţi de a machia un singur fel de făină. Ministerul de interne a dat noui instrucţiuni organelor administrative că acolo, unde morarii sau brutarii nu ar respect, aceste dispoziţiuni să fie daţi în judecată şi legea speculei să fie aplicată cu toată rigoarea, iar controlul să se facă cât se poate de eficace. CONSTANTINESCU !■■■ Am venit să mulţumesc României Doresc relaţiuni amicale între România şi Bulgaria... Am realizat acordul principal anticomunist...spune premierul bulgar D .Tzancoff, preşedintele Consiliului biogar, înapoiat de la Sinaia, a primit aseară, la Athénée Palace, reprezentanţii presei râmăm şi pe corespondenţii ziarelor străine, cărora le-a făcut declamţiunile pe care le înregistrăm mai jos: — «Sunt foarte mişcat — a început d. Tzancoff — de atenţiunile cu care m/a înconjurat guvernul şi cu bunăvoinţa cu care m’au primit Suveranii şi mă bucur că mi se dă prilejul să-mi exprim recunoştinţa prin presă, recunoştinţa mea personală şi a guvernului ţării pe care o reprezint. RAPORTURILE ROMANO-, BULGARE — «România» — a continuat premierul bulgar — a fost în trecutul depărtat şi apropiat primitoare şi binevoitoare pentru noi, Bulgarii. «Recent, guvernul român a fost cel dintâiu care arecunoscut noua stare de la 9 iunie şi-a înţeles importanţa evenimentului petrecut». SCOPUL VIZITEI : «Scopul vizitei mele este să stabilesc relaţiuni personale între conducătorii ţărilor noastre şi raporturi de prietenie între cele două popoare. Dunărea ne desparte şi ne uneşte, căci interese comune ne leagă, — de pildă primejdia bolşevismului. «Guvernul pe care îl reprezint e însufleţit de ideia de pace şi de bună vecinătate, între toate statele balcanice, — şi călătoria mea la Bucureşti şi Belgrad a tins să manifeste această însufleţire. PRIMEJDIA BOLŞEVISMULUI Punândul-i-se întrebarea dacă la Belgrad a încheiat acordul antibolşevic de care vorbeşte «Prager Presse», d, Tzancoff a răspuns: — «Nici un acord, nici un tratat n’a fost semnat la Belgrad. Primejdia bolşevică nu e de natură să impună tratate de alianţă formală, ci numai înţelegeri principiale, ca la o eventualitate să se poată cumpăni modalităţile unei acţiuni comune — Dar Polonia, nît intră în acest bloc? — a întrebat corespondentul unui ziar, varşovian. — «Desigur — a răspuns d. Tzancoff — şi pentru Polonia există primejdie comunistă şi dacă eventualitatea ar cere-o, nimic nu s’ar opune ca şi Polonia să ia aceleaşi măsuri, de acord cu noi, ceilalţi. De altfel, Polonia are mai mari forţe de rezistenţă, adică echilibrul sufletesc al masselor este mai rezistent decât în ţările încercate greu de război, ca Bulgaria. — Eventualitatea unui atac bolşevic armat şi oficial a fost examinată, — şi atitudinea ţărilor fixată? — a fost o întrebare la care premierul bulgar a răspuns: —«N’am mers aşa de departe, noi ne temem de primejdia propagandei comuniste, dar nu credem că bolșevicii vor ataca graniţele vreunei ţări. LITIGIILE ROMANO-BULGARE La chestiunea ridicată, — dacă litigiile româno-bulgare, isvorând din aplicarea tratatului dela Neuilly au fost rezolvate, d. Tzancoff a răspuns: — «Nu. Nu s’au discutat decât în principiu, deoarece soluţiunile lor, fixate în convorbirile a două comisiuni reprezentând România şi Bulgaria, rămâne să primească retuşarea şi ratificarea la Sofia, când d. Bilciurescu, noul ministru român, se va prezenta la post. Iar la ultimă chestiune, — tratamentul minorităţii româneşti din Bulgaria — d. Tzancoff a răspuns: — «Reciprocitate şi egalitate». Apoi, încheindu-şi declaraţiile, promierul bulgar a mulţumit presei pentru atitudinea avută cu prilejul vizitei d-sale şi pentru concursul ce-l dă în restabilirea bunelor raporturi dintre România și Bulgaria. D. CANCOFF Modificarea proectului de reformă administrativă Constituirea consiliilor comunale Două opiniuni Preşedintele consiliului a cerut comitetului delegaţilor Senatului la reforma administrativă ca până la redeschiderea Corpurilor Legiuitoare, să pregătească modificările, ce trebuesc aduse acestui proeet de lege. Chestiunea cea mai importantă, care a dat loc la multe discuţiuni este modalitatea de constituire a consiliilor comunale. În această privinţă, opiniunile sunt împărţite. Delegaţii Senatului s-au pronunţat în sensul că jumătate din consiliul şi primarul să fie numiţi, iar ceilalţi să fie aleşi după regimul votului. Şeful guvernului este însă de părerea, ca toţi membrii consiliilor comunale să fie aleşi, în afară de primar care va fi numit, însă cu obligaţiunea ca orice membru să poseadă limba română în grai şi scris, iar toate actele ce se vor săvârşi să fie făcute în limba oficială a fărei. La aceasta părere s’au raliat și o parte dintre membrii comisiunei legislative a Camerei Deputaţilor. Forma definitivă a articolului din reforma administrativă care se ocupă de constituirea consiliilor comunale se va da la redeschiderea, Senatului, când comitetul delegaţilor îşi va începe lucrările. D. O. DUMITRIU Păcarea d-lui de Manneville ministrul Franţei la Bucureşti D. de Manneville, ministrul Franţei la Bucureşti, rechemat în ultimul timp, înapoiat de la Paris zilele trecute, ve remite Regelui scrisoarea de rechemare imediat după anul nou. Noul ministru al Franţei la Bucureşti, d. de Billy, fost reprezentant diplomaţie la Belgrad, care se află actualmente la Paris, va sosi în Capitală la 10 Ianuarie. După întrevederea Nincici-Tzancoff NU UN PACT CI O POSIBILITATE DE COLABORARE BULGARO-SARBA CONTRA PRIMEJDIEI COMUNISTE Nauen 30. — Din Belgrad se anunţă că convorbirile dintre d-nii Ninchi şi Tzancoff nu au avut ca rezultat stabilirea unui pact înscris, însă, după comunicatul oficial, s’a declarat — la deliberarea chestiune! pericolului comunist,—că colaborarea ambelor ţări va fi posibilă, salv,gardând totdeodată interesele reciproce. După cum anunță «Pravda» s’ar fi hotărât de a reorganiza fosta armată a lui Wrangel, făcând-o aptă de luptă. TIRI POLITICE D. Herriot, nota română şi flota Wrangel In cercurile diplomatice se afirmă că tratativele în chestiunea flotei Wrangel, între guvernul francez şi d. Krassin, reprezentantul Sovietelor la Paris, art. IuRt O întorsatură In urma căreia se poate considera că predarea vaselor de la Biserika a fost a D. HERRIOT mânată sine die. O ştire din Paris, sosită ministerului de externe, arată că d. Herriot, în lvrea notelor engleză şi română asupra primejdiei predărei flotei Wrangel către Soviete, a comunicat reprezentanta lui diplomatic rus, dorinţa guvernului francez de a aştepta prezentarea noului ministru al României la Paris, întrucât punctul de vedere român în această chestiune mai are nevoe de a fi explicat. D. Iorga despre coaliţia opoziţiei VB* _____ La o manifestaţie a partidului naţionalist al poporului, la Botoşani, d. N. Iorga a făcut o declaraţie din care reproducem urmatoarele, cu privire la coalizarea opoziţiei ...... . ,’[*•!'V ■ N, ''' , •••... . «Opoziţia aceasta unită nu s’ar I putea împlini decât respectând condiţiile următoare: ideia naţională, joia partidului. D. I. G. Duca i-a dat fără nici un compromis, moralitate, în nenumărate rânduri să înţeleagă l« viaţa privată şi în viaţa publică, respect pentru cultură şi păstrarea — în această privinţă ştiu bine că voiu avea totdeauna lângă mine pe bunul meu prieten şi tovarăş d. C. Argetoianu — unor metode, care să nu se depărteze de respectul legilor şi de paza bunei rândueli a ţărei.eNu voiu împiedica prin personalitatea mea, cu drepturile pe care le are, cu atât mai puţin cu pretenţiile pe care şi le interzice, nimic din ce poate fi folositor ţării. «Naţionalism, moralitate, cultură şi respect de ordine, acestea sunt principiile de care nu mă pot despărţi». : D. N. IORGA Răspunsul aliat la protestul României Guvernul a primit astăzi dimineaţa de la Paris şi Londra răspunsul aşa de micit aşteptat, asupra moduei de participare a statelor mici la conferinţa financiară de la Paris. După cât a putut transpira, guvernul român ca şi celelalte state mici, au fost invitate la conferinţă cu vot deliberativ numai la chestiunile cari privesc ţara lor. In consecinţă d. Vintilă Brătianu urmează -l?« file de» din. ffrícuTesti în ziua de 1 ianuarie 1925, la ora 2 şi 20 d. a, cu Simplomd, împreună fiii delegaţiei română. Delegaţia se compune din d-nii Eftenie Antonescu, consilier la Înalta Curte de Casaţie, C. N. Teianu, directorul datoriei publice, Giuan, directorul despăgubirilor de rasboiu și Adolf Antonitl, şeful de cabinet al d-lui Vintilă Brătianu. D-l Al. Lapedatu vrea să fie şef în Ardeal şi primul ministru nu vrea D. AL Lapedatu, cu toată înfrângerea suferită la preşidenţia organizaţiei liberale din Cluj, când deşi d. N. Bănescu şi-a prezentat demisia şeful partidului d. Ionel Brătianu i-a respins-o, nu se dă bătut Refuzul, — într’o manieră puţin măgulitoare: «singura calitate care te-a făcut ministru în cabinetul prezidat de mine este că locueşti în Ardeal» — nu sa demontat; d. Al. Lapedatu dă asalt pentru a pune mâna pe ziarul «înfrăţirea». Calea aleasă este suspendarea provizorie a ziarului pentru lipsă de fonduri şi reapariţia , fie a «Infrăţirii» fie a altui ziar sub directa inspiraţie a d-lui Al. Lapedatu prin intermediul profesorului deputat V. Meruţiu care ar urma să înlocuiască la direcţie pe d. D. Tomescu. Stăpân pe oficiosul partidului, ministrul Artelor şi Cultelor speră să obţină şefia tuturor organizaţiilor liberale din Ardeal, publicăndu-şi în cotidian fotografia însoţită de imnuri reportericeşti. Partea surprinzătoare în acţiunea d-lui AL Lapedatu este, că deşi n’a obţinut nici măcar discretul sprijin al d-lui Al. Constantinescu, totuşi rămâne îndărătnic în mişcarea sa cu tendinţi de ascensiune în erar colegului său de la Culte şi Arte, că in nici un chip primul ministru, nu admite să se treacă peste generalul Moşona, singura realitate politică liberală în Ardeal. Domnului Ionel Brătianu nu-i plac grăbiţii, cu atât mai puţin cei cari îşi exagerează valoarea; dar, d. Al. Lapedatu este de nesdruncinat: vrea să ajungă cu orice chip şeful liberalilor în Ardeal. Ni se anunţă că, pe ziua de Si Ianuarie «Înfrăţirea» va înceta pentru o săptămână, spre a apărea sub inspiraţia d-lui Al. Lapedatu. Tiparul institutului de arte grafice și editură EMINESCU, s. a.g str. ParlasttenfHIHÎ No.2 -OXO1 Comisia de control nu poate înlătura primejdia înarmărei germane Lafayette. 30. — Generalul Morgan reprezentantul Angliei în Comisiunea interaliată de control, afirmă într’un articol publicat în «Quaterly Review» că comisiunea de control singură nu poate face faţă ca să înlăture pericolul înarmărei în Germania. De aceia consideră ocuparea capetelor de pod de la Rhin şi în special Marenta ca absolută necesară. Cred că dacă Comisiunea de control ar fi dizolvată şi armata da la Rhin redusă, pacea în Europa nu ar putea fi garantată decât poate numai timp de un an. OXC Acordul aliat «Daily Express» relevă spiritul primii miniştri aliaţi se vor întrui războinic al Germaniei şi obligaţia Angliei de a lucra de acord cu Franţa. «Daily Telegraph» informează că .... Şi pregătirile Americei Corespondentul ziarului «Leformitate cu votul _ congresul latin» la Washington scrie că lui — a ordonat imediata modelă președintele Coolidge — în connizarea marinei Statelor Unite, în Ianuarie sau Februarie ca să examineze raportul final al Comisioanei de control. exp _A» eprii Minii Troţchi pus sub pază (De la corespondentul nostru) Constantinopol. — Se comunică din Moscova că lupta angajată între cele două tabere bolşevice, a luat extensiuni destul de mari în ultimul timp. Troţchi se află încă la Moscova şi locuieşte la şcoala militară, care este păzită de cădeţi şi alte trupe. Partizanii fostului comisar , al apărării naţionale sunt intransigenţi şi se opun cu energie la plecarea lui în Caucaz , pe care o consideră ca pe o exilare deghizată. Guvernul cu toată voinţa ce are, nu poate isgoni cu forţa pe Troţchi pentru că aceasta ar echivala cu deslănţuirea unui sângeros război civil. COMISARII POPORULUI FORTIFICA CREMLINUL SI SE INCONJOARA CU TRUPE In aşteptarea desfăşurărei evenimentelor, comisarii poporului au hotărât fortificarea Cremlinului, care servă ca reşedinţă guvernului sovietic. In afară de lucrări technice de fortificare, în Cremlin au fost aduse două regimente din armata roşie pentru apărarea internă, o brigada de artilerie til aulourabile blindate. Măsurile de apărare se dirijează personal de generalul Frunză. In concepţia comisarilor poporului este ca în caz de revoluţie, Cremlinul, să servească ca citadelă de apărere a fruntaşilor bolşeviei. DAR ŞI PARTIZANII LUI TROŢCHI SE PREGĂTESC Partizanii lui Troţchi se pregătesc şi ei, în vederea oricărei eventualităţi. Şcoala militară care le servă drept cartier general — este puternic întărită, iar trupele de care dispun, au instalat artilerie şi automobile blindate. Cu Troţchi simpatizează şi şcoalele militare, marina, trupele speciale şi marea majoritate a ofiţerilor, de toate armele. Faptul acesta a determinat până în prezent guvernul sovietic să nu încerce isgonirea cu forţa sau arestarea lui Troţchi. In orice caz enervatiea ce domneşte acum la Moscova, nu mai poate dura multă vreme, aşa că în curând Rusia va deveni din nou teatrul uizotior drept sdriffGTOGSC GV6m nimente. TROTZKI RYKOW Alianţă secreta între Rusia şi Ungaria Pregătiri mari în aviaţia şi marina rusă După ultimele ştiri venite de pe norme de a izola România şi Polonia de Franţa. Alianţa secretă cunoscută a ţărilor învinse (Germania, Austria, Ungaria şi Rusia) pare a căuta cu orice chip revanşa cât mai curând. Marile înarmări cari se fac în Rusia nu pot avea alt scop. De curând s’a înfiinţat o linie aeriană de călători între Rusia şi Germania. De asemenea se semnalează înfăptuirea de curând a unei alianţe secrete unguro-ruse în potriva României. Astăzi în Rusia se dă cea mai mare importanţă desvoltărei aviaţiei, cavaleriei şi telegrafiei fără fir. Chestiunea restituirei flotei lui Wranghel — dacă ea se va înfăptui — prezintă de asemenea un mare interes, căci ea va da preponderanţă Rusiei în Marea Neagră. ste Nistru, Rusia face eforturi e 005- CICERIN