Cuvântul, iunie 1925 (Anul 2, nr. 169-192)
1925-06-03 / nr. 169
2 INFORMATIUNI Principesa moştenitoare Elena a părăsit aseară ţara, plecând în străinătate. Trenul Simplon Orient Expres a circulat, din această cauză, ca tren regal între Bucureşti şi Jimbolia. Politice Banchetul di lui M. Ferichide, preşedintele Senatului, a fost definitiv hotărât pentru Joi 4 Iunie. S au trimes telegrame mai multor prefecţi invitându-i să asiste la această solemnitate. Militare in cercurile militare se afirmă că se va renunţa la noul proect de lege al recrutărei. Foarte multi ofiţeri superiori cred că reducerea stagiului militar ar aduce prejudicii bunei instruiri a travei şi opinează ca să se menţină stagiul actual. Şcolare Examenele de fine de an la şcoalele secundare din întreaga ţară se vor ţine după cum urmează : 5—20 Iunie pentru cl. VIII-a ; între 10—24 Iunie pentru clasele a V-a, a V-a şi a Vil-a. Examenul de bacalaureat va începe la 25 iunie. Agricole Avănduse în vedere suprafeţele însămânţate din anul acesta, se speră ca producţia cantitativă de grâne să fie cel mult superioară celei din anul trecut. Diverse Federaţia asociaţiilor de salariaţi şi pensionari publici va ţine o mare întrunire publica Duminică 7 Iunie, ora 9 dimineaţa, în Palatul Societăţii funcţionarilor din Piaţa Victoriei. Intre altele, se vor discuta: 1. insuficienta salariilor şi pensiilor faţă cu scumpetea vieţii şi 2. necesitatea urgentă a construirii de locuinţe pentru funcţionari. Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ţine şedinţă publică Miercuri 3 Iunie curent, la ora 3 d. a. pentru recepţiunea preotului N. M. Popescu. Preotul N. M. Popescu îşi va ceti discursul de recepţiune despre Dimitrie Onciul iar d. N. Iorga va da răspunsul. Teatrul Tănase (fost Cărăbuş) astă seară marele succes O dată şi să mor, Revistă de A. de Herz şi Durstoy. Montare extraordinară. Mare balet. 80 persoane-Biletele la Casa Teatrului, telef. 31/31 şi la magazinul Feder. Duminică 31 Maiu a. c., a avut loc adunarea generală a Societăţii Generale a Funcţionarilor Publici în localul ei propriu din Piaţa Victoriei. După îndeplinirea formalităţilor obişnuite, adunarea generală ratifică înscrierea Societăţii Generale a Funcţionarilor Publici in Federaţia asociaţiilor funcţionarilor şi pensionarilor publici. Se aleg ca cenzori activi pentru anul 1925 d-nii G. Filipescu şi G. Bubulac, iar ca cenzori supleanţi d-ni I. E. Lăzărescu, sublocotenentul D. Ilinca şi Leonida V. Nicolau. La 16 August a. c., urmând urmând a avea loc tragerea Loteriei Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat, se aduce pe această cale la cunoştinţa celor interesaţi să depună socotelile până la 1 August 1925. Biletele cari nu vor fi achitate până la această dată se vor anula şi nu vor figura în lotul tragerei. De asemenea se aduce la cunoştinţa publicului că numai până la 1 August a. C. se mai pot face comenzi de cel puţin 10 bilete direct la Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat, Cluj, Piaţa Unirii 29, trimiţând costul prin mandat poştal. Costul unui bilet este 2 lei. Ungaria In fata Ligii Naţiunilor CHESTIUNEA UNUI ÎMPRUMUT DE 30 MILIOANE COROANE AUR, A BUGETULUI ÎNARMĂRILOR ŞI A ACUZAŢIILOR ADUSE DE CONFERINŢA DE LA BUCUREŞTI A MICII ÎNŢELEGERI. Budapesta. 31. — Călătoria contelui Ştefan Bethlen, preşedintele de consiliu, şi a ministrului de finanţe Bud, la Geneva, formează principala preocupare nu numai a cercurilor economice, care sunt interesate direct, fiind în joc împrumutul de 30 milioane solicitat aliaţilor, ci şi pe cele politice, căci primul ministru a înţeles să facă din pelerinajul său la Societatea Naţiunilor un îndoit instrument politic. Arătam aceasta, fragmentar, într’o telegramă de Sâmbătă, în care era vorba că d. Bethleen va remania cabinetul în cazul unei neacordări a împrumutului. A pus-o aceasta în vedere ca o ultimă mângâiere pentru factorii economici privaţi, a căror industrie tânjeşte, dar şi pentru diferitele categorii sociale, care şiau pus speranţaîn împrumutul solicitat. Printre aceştia, cei mai nemulţumiţi sunt funcţionarii publici. Ei au predat ministrului de finanţe şi primului ministru, înainte de plecarea la Geneva, un memoriu, prin care cer o radicală îmbunătăţire a situaţiei lor precare. Deci în caz de nereuşită, contele Bethlen îi va măguli pe toţi cu schimbarea miniştrilor de la departamentele ce privesc economia. PRIMUL MINISTRU MAGHIAR VA RASPUNDE LA GENEVA MICEI ANTANTE Daro- Bethlen a stiut sa coreleze si mizeria finanţelor maghiare, cu o surpriză patriotică. A convocat astfel, înainte de plecarea sa la Geneva, pe membrii partidului si pe parlamentari, si le-a spus, pe lângă cuvintele de îmbărbătare si de îndemn la încredere, si acest lucru interesant — mai ales pentru România — că va aduce în discuţie, la Geneva, anunţatul demers al Micii înţelegeri şi toate acuzaţiile care le-a proferat Ungariei conferinţa recentă de la Bucureşti. Comisarul interaliat Smith, care încă va fi la Geneva la discuţiile ce privesc Ungaria, va avea să raporteze nu numai despre nevoile industriei maghiare, în scopurile căreia s-a cerut împrumutul, ci şi despre cifrele bugetului militar. „ACUZAŢIILE MICEI ÎNŢELEGERI AU FOST UN PRETEXT Mica înţelegere este deci din nou la ordinea zilei în cluburile şi redacţiile budapestane, împreună cu ideia perpetuă a modificării tratatului de pace. lată bunăoară cum scrie despre recenta ei conferinţă depuatul dr. Brehr, in ziarul „Pesti Napló" de la 28 crt. „Atacul Micei înţelegeri la adresa noastră— spune acest deputat — a fost primit cu indiferenţă, deoarece toată lumea ştie că schimbarea tratatului de pace o voim pe cale paşnică şi că bugetul ne este excesiv de mic. Atacul acesta, spune mai departe, a fost un pretext sau pentru ca să ţină laolaltă cercurile desfăcute ale Micei înţelegeri, sau să acopere diferenţele interne". Li*HIPPISM Băneasa DUMINICA 31 MAI Cursele de Duminică au fost cât se poate de reuşite. Cursa clasică a zilei Marele premiu Bucureşti a fost câştigat de favoritul Lulli care a bătut mai uşor decât părea pe Brumar, bine susţinut de Golovkin. Premiile doi anilor au fost foarte interesante primul, fiind câştigat la luptă mare de Sfârleaza şi al doilea de Alexandru, un frumos produs al lui Zori de zi. Handicapul de la sfârşit a fost unul din cele mai bune de anul acesta. El a fost câştigat de Vizitopcocight-ul bătând la luptă mare pe bottom-cocightul Defensor şi Cocor. Iată rezultatul technic: PR. PLEVNA Pr. D’orange 11 (Ganthier) Cocoș (Stecher) Lanchatz (Giller). 2 jum. 5, 3/4, C. 20 P. 10.50,10.50. PR. DUMBRAVA ROSIE Oprea (Dragomir) Galilei (Iorga) Ludeca Borgia (Cristea D.). 2 jum. 1, 1 jum. C. 20, P. 14.50. 56, 35. PR. ALBA IULIA Naluc (Milton) Aurora (Painter) Scarpici (Gill) 1, 2 1. C. 13.50. PR. FETELOR Sfârlează (Stecher) Sânt. Doamna (Mac) Gouvernante (Csillag). Cap. 1/2, 2. C. 31. P. 13.50, 13.50, 11.50. MARELE PR. BUCUREŞTI Lidi (Csillag) Brumar (Golovkin) Ghiţă (Mac Intyre). C. 13.50, 22, 13.50, 2, 3 1. PR. FLĂCĂILOR Alexandru (Painter) Nuntaş (Mac) Banu Mărăcine (Stecher). 2 jum. 2, gât. C. 34, 15, 18. PR. 10 MAI Vizi (Csillag) Lefeuşor (O-trescu) Cocov (GUI). gât. cap 1 jum. C. 68, 24, 31, 55. HUNG Un mare scandal în lumea artelor Biblioteca şi întreg inventarul Filarmonicei ,,GEORGE ENESCU“ din Iaşi, în valoare de peste un milion jumătate lei achiziţionat pe ascuns pe suma de... 90.000 (nouăzeci mii) lei, înstrăinarea unei donaţiuni făcute de guvernul francez cu scopuri bine definite. O nouă afacere Zadri ? Cercurile intelectuale din Iași au fost surprinse de îndrăzneala cu care s’a dosit admirabila bibliotecă muzicală a fostei Filarmonice ,,George Enescu“ din localitate şi care era — pe drept — socotită o podoabă culturală. Această bibliotecă a fost înfiripată de membrii vechei societăţi muzicale. Biblioteca cuprindea mai toată literatura simfonică germană şi prea puţin din literatura muzicală rusă. Acum trei ani, această bibliotecă s’a îmbogăţit printr’o danie făcută de serviciul de propagandă franceză din Paris — graţie intervenţiei Cercului „Lutetia" din Iaşi — un material complect de orchestră simfonică ilustrând toată muzica franceză de la Berlioz până la ultimele lucrări ale lui Ravel şi Florent Schmitt.Pe lângă această avere fosta Filarmonică mai era înzestrată cu 43 pupitre metalice şi diferite instrumente. Total în valoare de peste un milion lei. UN CREDITOR PRECAUT Graţie scandalurilor de tristă memorie de acum două ani, această instituţie culturală şi-a încheiat activitatea printr’un deficit de câteva sute de mii de lei. Unul din creditori, d-na Mârzescu — care erea în acelaş timp şi prezidenta Filarmonicei — a gajat toată averea societăţei la o bancă din Iaşi. Or, în Iaşi, ivindu-se o nouă încercare muzicală, preşedinta societăţei pentru a zădărnici întrebuinţarea acestei averi particulare, a transportat-o la Bârlad, depozitând-o la o bancă de acolo care avea şi ea o creanţă. In acest timp izbucneşte prea cunoscutul scandal Zadri. Preşedinte societăţei, ca o răzbunare, cere lichidarea, dar in aşa fel încât nimeni nu a ştiut de aceasta. O AVERE ACHIZIŢIONATĂ PE PREŢ DE NIMIC In adevăr preşedinta Filarmonicei, anunta Filarmonica — adică pe d-sa — că averea ei va fi scoasă la licitaţie. Despre aceasta nici un organ administrativ al zisei societăţi nu a avut ştiinţă. Licitaţia se ţine clar pe ascuns şi toată are Scrisori din laşi rea societăţei e achiziţionată de o... doamnă din elita bârlădeană, PE SUMA RIDICOLA DE 90.000 (NOUĂZECI MII) LEI. Or această d-nă — care se găsea a fi o prea bună cunoscută a preşedintei Filarmonicei — nu juca decât rolul de interpusă şi astfel toată această bogăţie revine pe nimic d-nei Zoe Mârzescu. Din această avere, achiziţionată a început să desfacă ceia ce se putea repede desface. Astfel d-sa ofertează „timpanii“ Rgt. 10 jandarmi din Cernăuţi pe suma de lei 25.000, ofertă acceptată de altminteri. ZADRI REDIVIVUS Cercurile blue iniţiate punând in legătură sosirea in ţară a vestitului Zadri — aşteptat la începutul lui iunie — cu această afacere ne asigură că toată această avere va fi donată acestui muzicant, care nu va întârzia să plece ca ea la Patras unde cântă intr'o orchestră. Cu alte cuvinte averea strânsă din sudoarea idealiştilor ieşeni şi biblioteca donată de Statul francez, cu condiţia expresă ca ea să fie întrebuinţată de orice altă societate in caz de lichidare, va lua drumul streinătăţei. Licitaţia făcută e contrară articolelor statutului Filarmonicei şi printre obiectele vândute la întuneric, se găsesc şi instrumente aparţinând Conservatorului ieşean. DATORIA D-LUI LAPEDATU Ministerul Artelor nu crede că o anchetă severă se impune pentru a se vedea în ce condiţiuni s’a ţinut licitaţia şi cum se face că această avere nu a putut fi achiziţionată de vreun Conservator din ţară, ştiut fiind sărăcia bibliotecelor lor şi preţul derizoriu cu care s’ar fi putut cumpăra aceia a Filarmonicei ? Aceasta se cere cu atât mai imperios cu cât Filarmonica erea subvenţionată de Stat şi apoi, e natural ca materialul simfonic francez trimis pentru propaganda muzică franneze la noi să reintre în posesiatercului ,,Luteţia“ decât să treacă graniţa în bagajele cine ştie cărui violonist străin. Opinia publică ieşeană aşteaptă măsurile 4lui ÎMnedatu Cor. Curierul Judiciar CAZUL CONDRUS—MANOLESCU-STRUNGA. TRIBUNALUL A RESPINS OPOZIŢIA PARCHETULUI Se ştie că d. M. Condrus a fost trimis in cercetarea dlui jude instructor Stoenescu pentru agresiunea comisă asupra d-lui Manolescu-Strunga. Aci, i s’a luat interogatorul și a fost pus în libertate deşi procurorul ceruse arestarea inculpatului. împotriva ordonanţei de zi a magistratului instructor parchetul a făcut opoziţie direct la tribunal (şi anume direct la s. III) pe temeiul art. 93 din procedura penală. Şi a cerut arestarea agresorului. Au pledat împotriva actului considerat nelegal, nenatural şi neuzitat — al primului procuror avocaţi I. Gr. Perietzeanu, Emanoel Antonescu profesor universitar şi deputat, Nic. Rădulescu fost magistrat, Eduard Mirto deputat şi Pompiliu Ioaniţescu — cari au ridicat excepţia de inadmisibilitatea opoziţiei, în drept, şi au cerut opoziţiei în drept, au cerut re- respingerea ei ca nefondată. După scurtă deliberare tribunalul a respins opoziţia parchetului ca nefondată, ori recursul făcut de notarul Angliei Georgescu din corn. Fundul Părului (Vlaşca) contra deciziei arbitrare a prefecturii judeţului, prin care a fost pus în disponibilitate, fără drept, în mijlocul iernei după nouă ani de serviciu, lăsându-l pe drumuri pe el şi pe soţia lui cu cinci copii, înalta Curte, după scurtă deliberare a admis recursul a declarat ilegală hotărârea atacată şi a dispus reintegrarea recurentului. Recursul e interesant şi prin aceea că evocând împrejurările dramatice ale răscoalei din 1907 le găseşte pricina şi în condiţiunile insuficiente de pregătire ale unor agenţi administrativi (notarii). Dosar 933 din 1923. II Tot eri s’a judecat recursul fraţilor Demajo, din Bucureşti contra refuzului Primăriei Capitalei de a le da autorizaţia pentru construcţie nouă şi reparaţii radicale pe un imobil din strada Spaniolă. Recurenţii au considerat refuz faptul că Primăria nu le-a rezolvat cererea făcută în acest sens încă de la 25 Februarie. înalta Curte a admis recursul şi a invitat Primăria să satisfacă cererea recurenţilor. Prorad dipi L Urata FRAUDELE DELA TEATRUL NATIONAL Trib. Ilfov s. II în completul d-lor judecători Georgian şi Zamfirescu a urmat ori judecarea procesului fraudelor dela Teatrul Naţional din Bucureşti în care sunt implicaţi d. I. Livescu, I. Pădure şi N. Pisculescu. D. avocat I. Dumitrescu, ca parte civilă (Ministerul Artelor) pledând cu osebire asupra pagubelor pricinuite instituţiei a redus pretenţiile băneşti la 460 mii lei. După care, d-l procuror Minculescu a făcut rechizitorul, arătând partea de vină a fiecărui inculpat şi argumentele de apărare în care sau încadrat. D-sa cere tribunalului o sentinţă conformă cu dispoziţiile severe ale legii şi cu culpabilitatea inculpaţilor. S-a dat apoi cuvântul apărărei vorbind cel dintâi d. avocat Gr. Conduratu pentru d. I. Livescu. Procesul a rămas în continuare pe Miercuri. CENZURA ACTELOR ABUSIVE DE AUTORITATE I. Curtea de Casație s. III a judecat „CUVANTUL" Plecarea d-lui Calfoff Duminică dimineaţa la orele 9, a plecat cu un automotor din Gara Filaret, d. Calfoff, ministrul de externe al Bulgariei, mergând la Giurgiu, de unde cu vaporul va trece la Rusciuk. Pe peronul gărei se aflau dinii : I. G. Duca, ministru de externe, Pomenov, ministru plenipotenţiar al Bulgariei, Chiosov, însărcinatul de afaceri al Bulgariei în România, Alex. Duiliu Zamfirescu, ataşat de legaţie, Filodor, secretarul general al ministerului de externe, Romulus Voinescu, directorul general al Siguranţei Statului, etc. La Giurgiu La Giurgiu, d-sa a fost primit de toate autorităţile române, iar la Rusciuc de autorităţile bulgare. Ministrul de externe bulgar a declarat presei la Rusciuk, că este foarte satisfăcut de rezultatele călătoriei ce i-a făcut-o regele Ferdinand. D. Calfoff a mai declarat, că va face la Sofia un expozeu al rezultatelor obținute de d-sa în statele prin care a umblat. Congresul general al advocaţilor din România D. preşedinte al Uniunii avocaţilor din România aduce la cunoştinţa tuturor avocaţilor, că Congresul general se va ţine anul acesta la Cernăuţi în zilele de 5— 9 Septembrie 1925 cu următorul program: SAMBATA 5 SEPTEMBRIE 1925 Orele 10 a. m. şi 4 p. m. Şedinţele Consiliului general In sala de şedinţe a Curţii de apel Cernăuţi. DUMINICA 6 SEPTEMBRIE Ora 10 a. m. Şedinţa de deschidere a Congresului în sala Sinodală a Mitropoliei Cernăuţi. Ora 4 p. m. Şedinţa Congresului în sala Teatrului Naţional. La ordinea zilei: Raportul asupra activităţii ,,Uniunii“ de d. V. Toncescu. Casa de credit şi ajutor, asigurarea contra invalidităţii membrilor corpului. Raportor d. dr. Aurel Lazăr. LUNI 7 SEPTEMBRIE Şedinţele Congresului. La ordinea zilei: Ora 10 a. m. „Legea pentru înlesnirea şi accelerarea judecăţilor“. Raportor d. Const. L. Naumescu. Ora 4 p. m. Execuţiunea contra statului, judeţelor şi comunelor. Raportori d-nii: Dr. Basil Dutezak şi Dr. Erich Lupul. Situaţiunea justiţiei şi legea de organizare judecătorească. Raportor d. Dr. Vaier Moldovan. Ora 8.30 seara. Banchet în sala Casei Germane. MARŢI 8 SEPTEMBRIE Excursiune cu tren special la Mănăstirea Putna. Se va oficia un serviciu religios la mormântul lui Ştefan cel Mare. Continuarea excursiunii la Vatra Dornei. MERCURI 9 SEPTEMBRIE Ora 7 dini. Excursiune cu linia electifică la Dornișoara—Borgo piund și apoi în Bistrița. Ora 12.30. Masă comună în grădina publică din Bistrița. ........................................ Bulet Meteorologic In cursul ultimelor 20 ore, timpul s’a menţinut excesiv de călduros, cu vânt uşor din direcţiuni diferite şi cu cerul mai mult senin. Prin estul şi sudul Basarabiei eri s’a semnalat puţină ploaie, deasemeni şi la Cernăuţi. Presiunea în creştere uşoară e cuprinsă între 769 mm. la Roman şi 764 mm. pe litoralul mărei, iar temperatura între 16 gr. la Sibiu şi 25 gr. la Sărata (sudul Basarabiei). Eri cele maxime au variat între 30—36 gr. în regiunea de câmpie, şi noaptea cele minime intre 15—22 gr. intoată țara, exceptând regiunea muntoasă. Capitala NENOROCIREA DIN STRADA SCHITU MAGUUREANU Din noapte, pe când paznicul Constantin Tamas, în etate de 50 ani, de fel din com. Mlaştina (fiul Mehedinţi), făcea paza la construcţia soc. Tinerimea Română, din str. Schitu Măgureanu 2, a căzut de pe o schelă a construcţiei înaltă de 15 metri. Accidentul s’a petrecut din cauză că paznicul era într’o complectă stare de ebrietate. In stare muribundă, a fost transportat şi internat la spitalul Coltea. ÎNCERCAREA DE SINUCIDERE DIN FUND. POLONA dii seară la ora 4, d. Victor Popescu, domiciliat în fundătura Polonă 65, a anunţat circumscriţia de poliţie, că gazda sa, d-na Ioana Gurgan, a încercat să se sinucidă, înghiţind o cantitate de spirt denaturat. Ea a declarat că acest act de desnădejde, l-a săvârşit în urma unei certe care a avut loc cu concubinul ei Gheorghe Ionescu. UN FURT DE 259.100 LEI Salahorul Ion Vasile, profitând de lipsa stăpânilor de acasă, s’a dus în strada Fântânachi, şi intrând prin chei potrivite într’o cameră a forţat un dulap de unde a luat suma de 250.000 lei. Hoţul după ce a făcut cheltueli mari prin oraş, s’a dus la gară, luând un bilet de tren cu destinația satului său natal, din Transilvania. In gara de Nord a fost prins, și la ancheta făcută s’a găsit asupra lui, suma de lei 135.000, restul banilor îi cheltuise. The Westinghouse Brake & Saxby Signal Co. Ltd. Proprietara brevetelor de invenţie r. r. (f. g. 6.) No 6.920 „Perfec-ţionări relative la alimentarea cu apă caldă şi rece a lavabourilor şi altor similare". No. 6.372 „Perfecţionări relative la aparate de încălzit cu aburi", doreşte a vinde aceste brevete, a 14 ceda sau a acorda licienţă şi in genere, a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea, exploatării lor in România. Informaţiuni la: INGINER MARCUS & BERLESCU Birou de brevete de invenţie BUCUREŞTI Strada Paris 21. UN CONSERVATOR liturgic la oraDEA MARE O societate de artă şi muzică a înfiinţat zilele acestea la Oradea Mare un Conservator Municipal, strângând într-un mănunchiu toate forţele artistice ale acestui oraş de frontieră. Cursurile i s-au deschis de pe acum, iar oraşul a promis să-l treacă în viitorul budget comunal, asigurându-i definitiv existenţa. Conservatorul are o serie muzicală şi una dramatică, pusă sub direcţia d-lui Zaharia Bârsan, directorului Teatrului Naional din Cluj. Ceea ce ne face să ne ocupăm cu specială atenţie de această fragedă instituţie, este iniţiativa absolut nouă şi nu mai puţin admirabilă şi utilă a întemeietorilor, care vor sa deschidă în cadrele ei întâiul conservator de muzică bisericească orientală, cu menirea de a desgropa vechile noastre cântări bisericeşti, urmărind ajungerea la o unitate în muzica religioasă orientală. Conservatorul orădean stă sub conducerea distinşilor compozitori Francisc Hubic, Givulescu şi Resch, dintre care întâiul s-a remarcat în anii din urmă prin reuşita iniţiativă a corului bisericesc cu orchestră, străvechi şi uitat patrimoniu al ritualului liturgic românesc. Noua instituţie românească de la frontieră, înfiinţată mai ales prin stăruinţele d-lui Şt. Mărcuş, inspectorul artelor din regiunea culturală de vest, răspunde unei necesităţi de mult simţite, şi pe lângă serviciile ce le va aduce facultăţii teologice — când se va înfiinţa proectata Universitate orădeană — va aduce nu mai puţin importante servicii artei dramatice româneşti, după ce va fi luat fiinţă teatrul de la frontieră. Mzicalii misii ai Sogiei Londra, 1 (Rador). — Debarcările la porturile engleze sunt straşnic supraveghiate, pentru a împiedeca pe comuniștii străini de a merge la conferința din Glasgow. A BLOC-NOTES Pentru monumentul lui Eminescu, la Brăila Duminică, 31 Mai, a avut loc la Brăila, un festival pentru monumentul lui Mihail Eminescu, cu program închinat în întregime marelui poet. Datorită d-lor V. Goraş şi Vasile Brăncilă, cărturari de subţire intelectualitate şi de entuziasm, şi datorită dragostei cu care au răspuns la chemare dascălii şi şcolile pe deoparte, publicul brăilean pe de alta ziua aceasta a luat înfăţişarea unei adevărate sărbători sufleteşti. D. Mihail Sadoveanu în cuvinte calde a arătat nevoia de a preamări amintirea celui mai mare şi nefericit scriitor român, după pilda altor popoare. D-nii Nichifor Cronic şi Cesar Petrescu au citit din poeziile şi proza lui Eminescu, d-na M. Vorvoreanu şi d-ra Ecat. Pleşu au recitat câteva poezii, după care au urmat cântări pe versuri de Eminescu, de către: Corul şcoalei secundare de fete condus de d-ra Fr. Rădulescu, Corul liceului N. Bălcescu condus de d. Jean Andrian, Corul şcoalei normale de fete sub conducerea d-rei C. Bălăceanu, Asociaţia corală „Armonia" sub conducerea dlui V. Voiculescu şi soluri de voce cu acompaniament de pian, de d-ra C. Bălăceanu, d-nii N. Brăescu şi local V. Murgeanu. Beneficiul net al festivalului care se urcă la suma de aproape 70.000 lei va fi vărsat fondului pentru ridicarea monumentului lui Mihail Eminescu, din iniţiativa revistei ,,Gândirea“ şi cu concursul ziarului nostru. Aceasta e informaţia reportericească asupra sărbătorii de la Brăila. Dar dincolo de sumara relatare a chipului cum a decurs programul şi de încheerea bilanţului material, rămâne dragostea caldă cu care intelectualii brăileni au ştiut să sprijine iniţiativa de preamărire a lui Eminescu. A fost atâta voie bună, dela şcolarul în haina modestă şi curată de uniformă, până la profesorul care a pregătit atmosfera sufletească, încât ne rămâne pentru toţi, această zi, o nădejde. Acest public e îndeobşte calomniat. I se aduce învinuirea că prea puţin se desprinde de la preocupările mediocrului cotidian, pentm a evada către frumos şi sufletesc. Dar iată, că acolo unde e chemat la asemenea sărbători, răspunde cu toată graba şi cu toată curăţenia. Publicul brăilean reabilitează publicul altor oraşe, mai puţin îndrumate spre ceia ce e gând şi artă. Comitetul pentru ridicarea monumentului lui Eminescu aduce pe această cale, toate mulţumirile profesorilor şi artiştilor care au sprijinit cu talent şi însufleţire sărbătoarea şi publicului care a răspuns cu atât de întreagă bunăvoie, chemării noastre. a Palatul Comunal O propunere a d-lui M. Berceanu O lungă discuţie de presă s-a făcut pe tema palatului comunal ce va împodobi capitala ţării. Faptul, deşi incomodant pentru câţiva potentaţi cari ar fi voit ca o comandă de importanţa acesteia să se aranjeze in şoaptele cabinetelor secrete, e îmbucurător fiindcă atrage atenţia publicului asupra unui monument public din cele mai însemnate. Discuţia a a avut rezultat concursul de proecte expuse actualmente la Ateneul Român. Sunt peste douăzeci de arhitecţi concurenţi şi s a remarcat că e întâia oară când în jurul unei comenzi de palat public apare un număr considerabil de proecte arhitecturale. Se dă astfel posibilitatea cât mai largă a selecţionării proectului celui mai bun. Ceia ce trebue remarcat ca foarte îmbucurător e faptul că publicul, în mare număr, vizitează expoziţia de proecte de la Ateneu, examinează schiţele şi judecă, fireşte, fiecare după priceperea lui. Faptul în sine e demn să fie subliniat ca un reviriment al intresului public pentru lucrul public. Tocmai pentru a facilita această educaţie cetăţenească, d. Mihail Berceanu, viceprimar al Capitalei, ne-a exprimat verbal o propunere căreia îi dăm expresie aici: Publicul ce vizitează expoziţia de proecte pentru palatul comunal să-şi exprime in ziare preferinţele documentate critic pentru cutare sau cutare dintre proecte. Fireşte, e vorba in rândul înldiu Unicul public care e pregătit prin etuteaţie artistică sau ştiinţifică să poată judeca o schiţă arhitecturală. Sunt arhitecţii cari nu au participat la concurs, sunt inginerii şi artiştii cu înţelegere pentru arta monumentală. Părerile lor exprimate în ziare ar scoate poate un relief lucrările cele mai bune şi, în orice caz, ar fi expresii ale interesului colectiv pentru lucrul public, ceia ce însemnează o participare a conştiinţei cetăţeneşti. N. C. Un răspuns pe o muzicală fost «* Alexan„Univer. Următoarea scrisoare adresată de către d. Alfredorescu, Direcţiunii ziarului sul": Domnule Director, Constatând că cronicarul dev„ muzical, ce semnează Sym, deplasează chestiunea ce s’a ivit între noi, de pe terenul muzical pe cel al injuriilor de rând şi al ameninţărilor (!), ţin să declar că nu. mai pot răspunde, deoarece, subsemnatul, cunoscut îndeobşte ca muzicant, socotesc nedemn de arta muzicală şi în acelaş timp şi de modesta mea reputaţie artistică, oarecum bine stabilită, atât în ţară cât şi în străinătate. Şi de a mai sta de vorbă cu n profan şi nechemat, care nu are nimic comun cu nobila artă a muzicii, fie el chiar ,,gloriosul“ fost administrator al răposatei Soc, pe acţiuni „Filarmonica“! Şi ca dovadă, supun, la întâmplare, aprecierii tuturor muzicanţilor, următoarele pasagii, din nefericire apărute în coloanele „Universului“ : ,, Invenţie melodică, alcătuită după o gamă orientală, a unui vechi tetracord grecesc, — și care dă o frumoasă temă orientală, — cornuta prin ciurul compozitorilor ruși care au cam acaparat acest nesecat isvor de muzică — contraprinciată cu caldă polifonie". Sau : „...întinderea glasului său — mai bine de două game şi jumătate, de la şi de jos până la do natural, adică tocmai 10 note“ (!) Sunt convins că Direcţiunea ziarului „Universul“ nu se va putea solidariza cu gafele acestui cronicar improvizat, care desigur nicmiai printr’o inadvertenţă inexplicabilă s’a putut strecura în redacţiunea celui mai mare cotidian din ţară. Primiţi vă rog, etc. (ss) Alfred Alexamlrescu Desvelirea monumentului Ecaterina Teodoroiu Duminică a avut loc la Slatina, ii. cadrele unei solemnităţi impun ini»,are, desvelirea monumentului Ecaterinei Teodoroiu, eroina de la Jiu. Solemnitatea a avut un caracter, sărbătoresc prin participarea Reginei Maria, venită de la Sinaia. Guvernul a fost reprezentat prin d-nii miniştrii general Mărdărescu şi Al. Constantinescu. La orele 9 suverana a fost primită la gară de reprezentanţii guvernului, prefectul judeţului, toate autorităţile locale, civile şi militare, cler şi popor, în număr foarte mare. Cortegiul s-a îndreptat de aci spre malul Oltului, unde, după serviciul religios oficiat de arhiereul Evghenie Piteşteanu, a avut loc dezvelirea monumentului. D. general Mărdărescu, ministrul de război, a amintit cu această ocazie faptele vitejeşti ale eroinei de la Jiu, dându-le ca exemplu de iubire de ţară. Au vorbit apoi: d. V. Alimănişteanu, prefectul judeţului, d-na Matei în numele Ligii naţionale a femeilor române, d. G. Lungulescu din partea Uniunii Ofiţerilor de rezervă, primarul Slatinei, d. I. Tomescu, ş a. A urmat un banchet în sala palatului prefecturii, toastându-se pentru Suverana, pentru rege, şi oştire. Iemi