Cuvântul, august 1925 (Anul 2, nr. 220-245)
1925-08-01 / nr. 220
IFIRMAŢIUNI D, Nichifor Crainic, redactorul slarului nostru a primit următoarea telegramă: „Preoţimea olteană adunată în congres eparhial exprimă apologetului ortodox gratitudinea ei pentru lupta ce duce”. Pr. ION D. POPESCU Preşedintele Congresului D. Eftimie Popovici, a fost numit prefect al jud. Bălți, în locul B-lai Catelli. demisionat♦ Universitate In ,,Monitorul Oficial“ din 30 iulie se publică decretul regalprin care este aprobat noul regulament al Facultăţii de medicină ‘isi farmacie de la Universitatea dinCluj, D. profesor titular dr. N. T. Deleanu, de la facultatea de medicinnă din Iaşi, a fost tranferat pe ziua de 1 Octombrie cor. cu toate drepturile câştigate în învăţământ la catedra de ,,chimie analitică“ de la facultatea de farmacie a a Universităţii din Capitală. Diplomatica Noul ministru al Japoniei în România, d. Kintomo Mushakoji, va sosi în ţară în ziua de 4 August D. Emil Ginan, directorul general al despăgubirilor de război, din ministerul finanţelor, a plecat In concediu. In timpul absenta d-sale va fi înlocuit de d. director Iliescu. Teatrul CĂRĂBUŞ Director: C. TANASE ASTA SEARA MARELE SUCCES rând isi vara dracul coada Revistă în 2 acte de C. Solomonescu, Mircea Hădulescu şi Alfred Moşoiu Biletele la cassa teatrului - Telef. 31/31 - Studenţeşti Un grup de studenţi francezi au sosit în Capitală, unde vor rămânea 2 zile urmând ca după aceasta să meargă la Vălenii de Munte. Militare D. locat colonel Ananescu Gh. de la comandamentul diviziei a 10-a a fost înlocuit cu d. maior Constantinescu Tr. în comisiunea examinatoare pentru admiterea în şcoala militară de infanterie din Iaşi. La 26 August începe examinarea tinerilor r. art. 52 şi 53 pentru admiterea în şcolile pregătitoare de ofiţeri şi Subofiţeri de rezervă, de infanterie în următoarele localiăţi: la şcoala militară No. 1 din Bucureşti, la şcoala pregătitoare de ofiţeri de rezervă de infanterie din Ploeşti, la şcoala pregătitoare de ofiţeri din Bacău, la şcoala subofiţerilor de infanterie din Braşov şi la şcoala subofiţerilor de infanterie din Oradea Mare. Ministerul de războiu fiind sesizat de plângerile unui mare număr de funcţionari şi negustori, contra actualei administraţii a cooperativei militare a instituit o riguroasă anchetă. Funcţionarii demisionaţi vor fi rechemaţi, iar conducerea actuală a acestei instituţii va fi schimbată Comisiunea examinatoare pentru absolvirea şcoalei speciale de infantrie, se compune din d-nii: general Draguş, comandantul diviziei 18-a, ca președinte; colonelii Maltiade C., Vasilescu Cristea, locot. colonel Popovici I., maior Coman Simion, ca membrii; căpitanul Bazilescu Gh., secretar. Examenul va avea loc la Sibiu in localul școalei militare de infanterie No. 2, cu începere de la 1 Septembrie a c. La acest examen se vor prezenta toţi ofiţerii, elevi care au urmat în acest an cursurile şcoalei speciale de infanterie din Bucureşti, Sibiu şi Sf. Gheorghe. Bisericeşti In cursul lunei August se va deschide la Stockolm un mare congres international bisericesc. Se vor desbate chestiuni importante din punctul de vedere al stabilirii unor norme unitare pentru sprijinul moral religios în combaterea numeroaselor rele sociale. * Reprezentanţii bisericii ortodoxe române, la acel congres vor fi: d. Ispir prof. şi secretar general al ministerului cultelor, Episcopul Vartolomeu al Noului Severin, arhimandritul Scriban (aceştia vor pleca Marţi sau Mercuri) şi apoi Mitropolitul Nektarie, Mitropolitul Nicolae al Ardealului, însoţit de preotul Scorobet, d. prof. I. Lupaş de la Cluj şi d. prof. R. Cândea de la Cernăuţi. Diverse Liga chiriaşilor va ţine Duminică 2 August trei întruniri: una la sediul Ligii str. Halelor No. 19, alta în grădina Turburoi din şos. Ştefan cel Mare No. 150 vis a vis de soc. tramvaielor Comunale, şi a treia în cartierul Dudeşti în grădina cafenelei Iegher. Atragem atenţiunea d-lui general Nicoleanu asupra atitudinei insultătoare ce o au subalternii d-sale fată de persoanele care sunt silite să frecventeze Prefectura Politiei. Astfel, ieri dimineaţă, un redactor al ziarului nostru, scandalizat de conduita unor uuieri care-l bruscase, a venit să reclame cazul comisarului de serviciu Borcea. Aci s’a izbit de aceeaşi atitudine revoltătoare — cu deosebirea că uşierii urlau pe sală, iar comisarul ,la biroul sâu. Redactorul nostru a fost violent apostrofat şi de comisarul Vrânceanu, iar în urmă comisarul de serviciu din surplusul d-sale de intelectualitate, i-a dat sfaturi adăugând că ar trebui să-l aresteze — era şi firească această atitudine deoarece nu i se ripostase la insulte. Nu cerem d-lui prefect regim privilegiat. Cel insultat a avut o atitudine cuviincioasă şi e regretabil şi ruşinos lucru când nu se iau măsuri severe contra aspanaţilor şi zurbagiilor ce sunt chemaţi a rezolva conflicte care nu cer prea multă subtume de minte. Deocamdată atât, Societatea studenţilor în medicină va ţine licitaţie publică in ziua de Sâmbătă 1 August 1925 ora 11 jum. a. m. pentru darea în antrepriză a instalaţiei de calorifer şi a unei instalaţii de apă caldă de la căminul din str. Schitu Măgureanu No. 2. Planurile şi cadtul de sarcini se găsesc la biuroul societăţii. Ofertele se vor face în lei. Primim următoarele : Domnule Director, In ziarul „Cuvântul“, ediţia de provincie, cu data de Miercuri 22 crt. precum şi în ziarul de Vineri 24 crt., aceeaşi ediţie au publicat articolele intitulate ,,Spionajul maghiar in Ardeal" şi „Vânzarea ziarelor româneşti primejduită“, prin care se aduc o serie de acuzaţiuni cu totul lipsite de temei, la adresa agenţiei de presă „Rapid“ şi a subsemnatului Nicolae Constantin, ziarist, directorul acestei agenţii. Jiu a vă arăta că : 1. Este cu totul falsă afirmaţia că ar exista vreo legătură între agenţia de presă „Rapid“ şi afacerea de spionaj Szilagyi. 2. Nici agenţia „Rapid“, nici d. N. Constantin nu au amestec în vre-o chestiune care să fie cercetată la siguranţă. 3. Agenţia de presă „Rapid“ nu are nici o legătură cu Budapesta sau cu străinătatea, ea fiind o agenţie de informaţiuni interne. 4. Este inexact că pe adresa agenţiei „Rapid“ sau a domnului Nicolae Constantin ar fi sosit de la Budapesta gazete iredentiste maghiare. 5. D. Nicolae Constantin e cetăţean român, după cum se dovedeşte cu paşaportul român No. 485579 din 1925, eliberat de prefectura poliţiei Cluj, şi cu actul militar No. 49908 din 1924, pe numele Nicolae Constantin, eliberat de Cercul de recrutare Bucureşti. Confirmarea punctelor de mai sus poate fi făcută de siguranţa generală din Bucureşti care a primit relaţiuni precise, prin adresa No. 13395 din 1925, a inspectoratului de siguranţă din Cluj. Primiţi vă rog asigurarea stimei mele, (ss) Nicolae Constantin Comisia Sindicatelor Unitare a organizat un ciclu de conferinţe. Seria de conferinţe a fost deschisă Sâmbăta trecută cu conferinţa d-lui M. CRUCEANU, despre: Cultura proletară. Sâmbătă 1 August, ora 8 jum., precis va avea loc a doua conferinţă in sala Sindicatelor Unitare str. Şelari. 10. D. TIMOTEI MARIN, student, va vorbi despre „Umanitarism şi clasa muncitoare“. Pot participa şi muncitori neorganizaţi. Numărul 2 al revistei de specialitate „CLIPA CINEMATOGRAFICA“ va apare pe ziua de 10 August a. c. în condiţiuni tehnice superioare, cu un bogat material redacţional, în 24 pagini în 3 culori pe hârtie velină şi cu o splendidă copertă. Se va vinde tot cu 10 lei şi se va găsi de vânzare la toţi librarii şi depozitarii de ziare din ţară. .................................... Conferinţa de la Cassa Centrală a împroprietăririlor Eri dimineaţă s’a întrunit la Casa Centrală a împroprietăririi, consilierii agricoli din vechiul regat sub presidenţia d-lui Al. Nasta drectorul general al Casei Centrale. S’au discutat chestiuni privitare la vitoarea campanie agricolă, arendarea şi exploatarea rezervelor Statului, lichidarea gestiunilor trecute, pregătirea viitoarei campanii, terminarea lucrărilor de expropriere, etc. Consilierii agricoli au dat de asemenea relaţii asupra înlocuirea tablourilor de debit pentru a doua expropriere. Creditele marinei engleze nu vor fi reduse Londra, 30 (Rador)". — Camera Comunelor a respins cu 267 contra 140 voturi propunerea d-lui Macdonald de a se reduce creditele budgetului marinei. Economice şi Financiare SulAil Birsei i â’-ţ-a La Londra 960, fefilul La Paris 10.75. La noi devizele au fost mai oferite. In târgul liber nu oscilat: Francul francez 950—945. Lira sterlină 970—962. Lira italiană 735—730. Francul elveţian 38.60—38.60. Dolarul 199—197 jum. Coroana cehă 592—587. Shilingul austriac 28 1/4—28. Francul belgian 930—925 BURSA DE VALORI A avut o tendință staţionară. In târgul oficial au cotat: Banca Naţională 14.600. Banca Blank 990. Banca Românească pui 665 Banca Generală 435.45.50.35. Banca de Scont 355. Astra Română 5850.75.90. Steaua Română 2700.50. Concordia 2040.50.60.70,75. Credit Minier opt. 1650.60.65. Credit Minier pui I v. 900. Credit Minier pui II v. 1015.10. I. R. D. P. opt. 1180,75,80. Idem pui 590,85. Ce-i cu scăderea zlotului polonez Varşovia, 30 (Rador). — Zlotul polonez fiind cotat Miercuri la unele Burse sub paritate, cercurile financiare bine informate sunt de părere că scăderea aceasta a zlotului se datorește unei manopere întreprinse de unele cercuri ostile Poloniei, în legătură cu data apropiată a negocierilor dintre reprezentanţii guvernului polonez şi Dillon în privinţa vărsământului al doilea al împrumutului american. După părerea presei neutre, de pildă a ziarului „Neue Freie Presse" din Viena, situaţia Băncei Poloniei nu poate provoca temeri în privinţa cursului zlotului, deoarece circulaţia fiduciară e acoperită cu 48 la sută aur. Scăderea în chestiune este deci trecătoare. Mai trebue constatat că cursul zlotului la Bursa din New- York a rămas nemişcat, zlotul fiind mereu cotat cu 19,25 dolari. Datoriile belgiene în Statele Unite BRUXELLES. 30. (Rador). —Delegația însărcinată să negocieze consolidarea datoriei Belgiene, a plecat în Statele Unite. Bilanţul Băncei Franţei DATORIA STATULUI LA BANCA ESTE IN SCĂDERE PARIS 30. (Rador) — In cercurile minsterului de finanţe se declară că bilanţul pe care Banca Franţei îl va publica mâine, va arăta o nouă îmbunătăţire a contului Statului. Cele două bilanţuri anterioare fuseseră mai favorabile decât cele precedente, cel de săptămâna trecută a arătat o sumă de 450 milioane rambursate de Stat. Cu toate că la sfârşitul lunei sunt scadente importante de bonuri de teazur şi de bonuri ale apărării naţionale, în bilanţul de mâine se va constata o nouă plată a Statului de aproximativ 150 milioane, aşa că avansurile acordate Statului de către Banca Franţei sunt reduse la 27 miliarde şi 250 milioane. Până acum Statul nu a cerut Băncii Franţei decât suma de 1 miliard şi 250 milioane asupra avansurilor consimţite prin ultimite proecte votate de Parlament, automobilele Primăriei Din Braşov ni se anunţă că un automobil al Primăriei Capitalei, în care se aflau mai multe persoane, a suferit un grav accident. Persoanele aflate în automobil au scăpat cu mici contuziuni. Automobilul a fost avariat. Din cercetările făcute reese că mașina era sosită în localitate cu d. Temistocle Alexandrescu, vicepreședintele comisiei interimare a Capitalei. „CUVÂNTUL“ Un vapor de petrol incendiat la Constanţa SPRE A SE EVITA O CATASTROF. EL A FOST SCUFUNDAT Constanţa 30. — Vaporul-tanc suedez „Ingrid ” care se afla în bazinul portului Constanţa, din cauza gazelor emanate de la benzină a luat foc. Producându-se o puternică explozie, au fost carbonizate opt persoane din echipaj. Unul dintre marinari, care avea arsuri grave pe corp, anume Constantin Panait, a sucombat azi dimineaţă la spital. Alţi trei marinari sunt în agonie, iar patru se află în stare mai puţin gravă. Vasul-tanc a fost scufundat azi dimineaţă pentru a nu reizbucni incendiul. fei cd desfiinţarea leii i. o. v. D. Vintilă Brătianu voeşte s-o ataşeze direcţiunei asistenţei sociale Am arătat la timp, că din cauza unor calcule budgetare, d. Vintilă Brătianu intenţionează să desfiinţeze direcţia I. O. V., urmând ca ea să fie ataşată la asistenţa socială. Precum era şi firesc, măsura nouă de reorganizare, a provocat adânci nemulţumiri. Motivele pe care se bazează hotărârea d-nui ministru de finanţe, ar fi, că văduvele se remărită, orfanii devin majori, iar invalizii au clarificată situaţia, aşa că nu mai comportă necesitatea unei direcţiuni speciale. Lăsând la o parte considerentul, că nu trebue niciodată să se asimileze situaţia văduvelor, orfanilor şi invalizilor cu aceia a cerşetorilor, hotărârea d-lui Vintilă Brătianu, care urmează, a fi însuşită de comisia centrală, are şi o lăture care dovedeşte desconsiderarea celor mai elementare datorii. In toate tările, s’a dat o deosebită importanţă celor cari reprezintă spiritul de sacrificiu al unei naţiuni. Creiarea unei direcţii menită să se ocupe de doleanţele invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război, era pe de o parte o necesitate, iar pe de altă parte o atenţiune, pe care fără îndoială, o merită cei cari s’au jertfit pentru naţie. Pretextul că dispar categoriile pentru care s’a înfiinţat direcţia generală I. O. V., e nefondat. Cu atât mai mult, el nu poate sta în picioare faţă de argumentul că anumite consideraţii budgetare, dictează măsura. Avem touşi credinţa, că parlamentul nu va aproba măsura luată de comisia centrală, sugerată de d. Vintilă Brătianu. Sunt chestiuni cari trebuesc privite altfel decât printr’un îngust spirit de economie. Problema I. O. V. e una din acestea din urmă. Jíbekmhmímbwiiwiimmbnmwnímsmmuummm 0in li minim a psii din România Lucrările în bitum şi silicat de sodiu Problema refacerii şoselelor preocupă în prezent, în gradul cel mai înalt pe conducătorii ministerului lucrărilor publice. O eră nouă a fost inaugurată în primăvara acestui an, prin introducerea sistemului ocidental ale bituminării şoselelor. PRIMA ŞOSEA BITUMINATA Prima experienţă de acest fel a reuşit în chipul cel mai fericit, pe şoseaua Bucureşti—Ploeşti. Lucrările de bituminare a acestei şosele au progresat în ultimul timp în chip simţitor şi se speră ca până la finele acestui an să se realizeze o distanţă de 14 kilometri, adică până la Otopeni. LUCRĂRILE DIN DOBROCEA Paralel cu aceste lucrări s‘a angajat o nouă campanie de lucru, de astă dată în Dobrogea, unde drumurile deveniseră aproape neiracticabile. In această parte a ţării s‘a început cu refacerea şoselelor Constanţa—Bazargic şi Constanţa — Mangalia. Din şoseaua Constanţa — Bazargic se lucrează deocamdată 4 kilometri, până la punctul unde această şosea se bifurca spre Mangalia. Pe această distanţă se aplică acelaşi sistem ca şi pe şoseaua Bucureşti — Ploeşti, adică sistemul bitumului emulsionat. Din şoseaua Constanţa — Mangalia se reface complect o porţiune de 2 km. în prezent, şi anume de la bifurcarea şoselei Constanţa — Bazargic, după cum am amintit mai sus, după o metodă nouă, practicată în Franţa, în regiunea Champagne, unde constituţia pietrelor de carieră este la fel cu aceia ce se găseşte pe litoralul mării în Dobrogea. Este vorba de calcar moale şi pe alocuri chiar de cretă. Se formează astfel un amestec de piatră calcaroasă moale şi de silicat de sodiu. Şoseaua obţinută astfel prezintă aceleaşi mari avantagii ca şi şoselele bituminoase, de a nu face praf şi nici noroi. Importanţa acestui mod de construcţie este extraordinară. El se va aplica în multe din regiunile ţârii unde nu se găseşte piatră tare pentru construirea şoselelor şi unde, din această cauză trebuesc transportate enorme cantităţi de piatră de la mari depărtări, ceia ce aduce cu sine, dat fiind budgetul restrâns al ministerului de lucrări publice, o imposibilitate de a întreţine întreaga reţea de drumuri.. Surplusul de cheltueli provenit din întrebuinţarea silicatului de sodiu este mult acoperit prin punerea în valoare a pietrelor mai calcaroase, cari până acum nu aveau nici o utilizare. In ceea ce priveşte silicatul de sodiu, care azi se fabrică la noi în ţară în cantităţi foarte mici, imediat ce utilizarea lui se va generaliza vor putea avea o mare industrie, mai ales că toate materiile prime se găsesc din belşug în ţara noastră. * Vilegiaturiştii cari s-au dus în acest an la Tekirghiol şi-au putut da seama, deşi şoseaua nu este terminată, de superioritatea procedeelor întrebuinţate pentru refacerea acestei şosele — care este un fragment din şoseaua Constanţa — Mangalia. Şi nu au decât singura dorinţă ca aceste lucrări să fie terminate chiar în acest an. Din informaţiunile pe cari le avem rezultă că în cursul anului 1925 pe şoseaua Constanţa — Tehirghiol se va bitumina o porţiune de 6 kilometri, din cei 14 km, lungimea totală a acestei şosele. Pentru programul destul de bogat în realizări nu avem decât cuvinte de felicitare pe care le adresăm ministerului lucrărilor publice şi în special d-lui inginer inspector general Bănescu, directorul podurilor şi şoselelor, sufletul acestei iniţiative de modernizare a drumurilor din România întregită. Dela C. F. rr. CE CANTITĂŢI DE CHERESTELE SE ÎNCARCA LUNAR O interesantă statistică a C. F. R. Serviciul special al mişcării din Direcţiunea generală c. f. r., a întocmit zilele trecute o situaţie a încărcărilor de cherestele pe Iunie 1925. Din studiul acestei situaţii reese că luna expirată s’au efectuat următoarele încărcări: Regionala Bucureşti 297 vagoane, regionala Iaşi 3175 vagoane, regionala Braşov 2174 vagoane, regionala Cluj 4481 vagoane, regionala Timişoara 342 vagoane, regionala Cernăuţi 3415 vagoane şi regionala Craiova 353 vagoane. S’a încărcat aşadar, în total 14.237 vagoane în întreaga ţară. Din cotele fixe de cherestele a rezultat în iunie un prisos efectiv de 3220 vagoane, astfel repartizat . Regionala Bucureşti, 354 vagoane, regionala Iaşi 408 vagoane, regionala Braşov 851 vagoane, regionala Cluj 856 vagoane, regionala Timipşara 574 vagoane şi regionala Craiova 178 vagoane. In regionala Cernăuţi s’a încărcat întreaga cotă fixă, plus 26 vagoane. La cele 14.237 vagoane cherestele adăugându-se 4868 vagoane încărcate cu butuci şi cioplitură, rezultă un total de 19.105 vagoane încărcate în luna Iunie în toată țara, fată de 13.466 vagoane cât s’a încărcat în luna Iunie 1924. " Majoritatea acestor produse forestiere au luat drumul exportului. DERAIEREA ACCELERATULUI SIBIU-P.OLT Trenul accelerat No. 204 Sibiu- R. Olt a avut de suferit alaltăeri un grav accident. La intrarea în staţia Băbeni a deraiat locomotiva, tenderul şi un vagon de manipulaţie. Prin frânarea imediată a trenului s’a putut evita deralierea şi a altor vagoane din garnitură. Din cauza acestui accident circulaţia a fost întreruptă o zi între P. Olt şi Sibiu. In prezent trenurile circulă prin pilotare. INCENDIEREA UNUI POD DE CALE FERATA Alaltăeri a luat foc, de la cărbunii căzuţi de la locomotiva trenului personal No. 730 Chişinău-Galati-București, traversele podului de fer din apropierea statiunei Andosac, din Basarabia. Dându-se alarma personalul gării dimpreună cu locuitorii satului, din marginea liniei au venit să localizeze incendiul, care luase proporții mari. Până la înlocuirea traverselor, circulațiunea pe pod se va face la pas. Comercializarea gazului metan Consiliul de îndrumare ii control, se va ocupa in prima şedință de comercializarea gazului metan posedat de stat, urmând ca lucrările să fie continuate la toamnă. •a........ 3 ‘Ajungem la capitolul final, din primul volum al d-nei Elena Protopopescu, al întreprinderilor asociaţiei Stern-Labin pentru defăimarea ţărei româneşti şi strângerea de fonduri pentru victimele pretinselor pogromuri. PROECTELE PENTRU AMERICA Spusesem în numărul trecut, ca scăpându-le cei 50.000 de dolari, deoarece secretarul legaţiei americane din Berna a refuzat să-i remită unui supus german, cum era socotit Stern, cele două canalii se hotărâse să plece singure în America pentru a jumuli pe evreii americani. Dar pentru asta le trebuiau bani. Și Stern face planul să trimită pe Labin în ţară, pentru a ridica 700.000 lei de la Uniunea evreilor pământeni. Iată ce povesteşte d-na Elena Protopopescu acest episod. „Au hotărît să plece în America, flaw cumpărat la 27 Ianuarie 1916, de la agenţia din Lausanne, 2 bilete de vapor — via Paris-Bordeaux-New- York, — pentru vaporul „Rochambeau" pregătind voiajul in secret! „Cum Labin voia să-şi ia şi familia în America, Ştem a hotărît ca Labin „să plece la Bucureşti, să convoace U. E. P., a le fixa lefuri anuale: 500.000 lei anual lui Ştem şi 300.000 lei, lui Labin, să observe situaţia generală in România, şi să nu dea ştiri sigure de la U. E. P., Labin obţinea paşapoartele pentru România prin Stemn, intervenind la poliţie şi nemţii din Berlin, foşti petrolişti în România. LAUDELE LUI LABIN CA ÎNŞELASE POLIŢIA „Când Labin s'a înapoiat din România în Elveţia, îi povestea lui Ştern, în hohote de râs, cum înşela Prefectura Poliţiei din Bucureşti, a obţine vizele, şi când Direcţia Siguranţei, l-a întrebat pe Labin: unde a plecat Ştern? Labin îi asigură că Ştern e „rău bolnav şi consultă permanent medicii în străinătate“. In râs omeris Labin, povestea, cam plăsmuia telegramele la poşta din Răcoreşti, ca sosite de la Stern din Lugano-Locarno-Zuerich, „că Stern e bolnav şi că U. E. P. să le fixeze lefurile“. ESCROCII SUNT FOARTE RAU PRIMIŢI Martie 1916, Stern a primit Labin, numeroase scrisori, descriind revolta evreilor şi scenele violente, insultele de la U. S. P„ acuzându-l pe Labin, şi pe Stem, că la plecarea ,lor din Bucureşti, in luna August 1915, AU SUSTRAS 60.000 LEI, DIN CASSA UNIUNEI EVREILOR PĂMÂNTENI, pentru a se plimba în străinătate. Cum Labin, pentru a se salva, a plăsmuit la poşta din Bucureşti, 2 telegrame, semnând pe Ştern, ca sosită din Locarno- Orselina, Hotel Vittoria, şi alta de la Falace Hotel, Lugano, prin care Ştern cerea ca U. E. P. să colecteze urgent 700.000 lei, pentru a pleca în America, pentru salvarea Evreilor de pogromurile „ce trebuia să înceapă în România,, căci altfel vor pieri în lanţuri“! DEMERSURI ZADARNICE „La 3 Aprilie 1916, Labin îi scrie lui Ştem, de violenţele dela U. E. P.; Ştem telegrafiază la 16 Aprilie (telegrama No. 398 şi scrisoarea dela poşta din Locamor, lui Adolf Solomon, strada Doamnei, „a potoli spiritele la U. E. P., ca nu cumva să afle autorităţile române, să nu intervină parchetul Trib“, să aplaneze conflictul să obţie 700.000 lei, şi Labin să vie imediat cu banii la Locarno. La sosire, Labin îi povestea lui Stern, revolta de la U. E. P., insultele cu care a fost acoperit, şi regretat de a nu fi putut smulge de la evreii români, acei 700.000 lei. Atunci au restituit biletele de voiaj pentru America, combinând „o lovitură la bogătaşii evrei din Geneva“ . D. S. Labin a fost numit director al ziarelor Adevărul şi Dimineaţa. Vrăjmaşii naţiei ■—..—— Cei doi escroci nu pot obţine bani pentru călătoria in America Vizita studenţilor francezi la Braşov In zilele de 4, 5 şi 6 August, un grup de profesori şi studenţi de la şcolile superioare din Paris vor vizita oraşul Braşov. Cu acest prilej doi din participanţi vor ţine conferinţe aci. De asemeni se vor face escursiuni prin împrejurimile Braşovului. Programul primirii oaspeţilor francezi se va stabili definitiv zilele acestea de un comitet de intelectuali din Braşov. Mrimii ori îmbunătăţirea situaţiei medicilor rurali şi a agenţilor sanitari Situaţiunea lamentabilă în cărei se găsesc spitalele judeţene din toate punctele devedere, pare că a determinat pe d. N. N. Săveanu, ministrul Sănătăţii publice, să se gândească la mijloacele pentru remedierea unei stări de lucruri dăunătoare. REORGANIZAREA ŞI ÎNZESTRAREA SPITALELOR D-sa a luat hotărârea să reorganizeze spitalele judeţeen şi să le înzestreze cu toate cele necesare din punct de vedere medical pentru a putea face tema necesităţilor. Ele vor fi aprovizionate cu medicamentele cari le linsesc astăzi şi înzestrate cu instrumentele şi aparatele pe care technica medicală modernă le utilizează azi. De asemeni se vor lua măsuri pentru a se asigura bolnavilor pe lângă o îngrijire medicală vigilentă şi activă, confortul şi hrana cari acum sunt într’un hal de nedescris în cele mai multe din spitalele judeţene. MEDICII DE PLASA SI AGENTII SANITARI Paralel cu această operă, A. N. N. Săvean se va ocupa şi de situaţia medicilor de plasă, cari sunt chemaţi a-şi da silinţele pentru sănătatea obştească, şi pe cari totuşi Statul îi răsplăteşte cu salarii ridicole. D. ministru al Sănătăţii Publice va avea în vedere la alcătuirea noului buget, precara situaţie materială a medicilor de plasă, şi speră ca să poată obţine de la d. Vintilă Brătianu credite noui pentru Sporirea salariilor şi diurnelor acestor medici. Nu vor fi neglijaţi nici agenţii sanitari, aceşti preţioşi auxiliari ai medicului la sate, cărora pe lângă sporurile de salarii, cari li se vor acorda, li se vor înlesni transporturile la satele din circumscripţiile medicale. a MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art 23 din zisa lege. DOMNULE PREŞEDINTE, Subsemnatul Orvoş Ianoş (Ioan) lăcătuş mecanic, domiciliat în Braşov str. Spitalului No. 27 născut în comuna Békéscsaba (Ungaria), dorind a deveni cetăţean român, înaintez aci alăturatele acte cerute de lege, în vederea curgerii stagiului, rugându-vă să binevoiţi a da cursul legal prezentei petiţii. Actele sunt : 1. Declaraţia autentificată de notarul public Braşov sub No. 436 din 1925 prin care mă lepăd de supuşenia străină, dorind a primi cetăţenia română. 2. Actul de naştere în traducere legalizată, din care se vede că sunt născut în anul 1892. 3. Certificatul eliberat de parchetul tribunalului Braşov din care se vede că nu sunt supus nici unei urmăriri şi că nu am suferit vre-o condamnaţiune penală. 4. Certificatul eliberat de judecătoria de ocol Braşov cu acelaş conţinut ca cel de sub No. 3. 5. Certificatul de moralitate eliberat de prefectura politiei Brașov. 6. Certificatul de moralitate eliberat de politia din Békéscsaba (Ungaria). 7. Certificatul eliberat de Magazinele generale și Antrepozitele pentru Ardeal, din care se constată că sunt angajat la acestea și amportare morală bună. 8. Certificatul percepţiei circumscriptia IIa Braşov, din care se vede că sunt la curent cu dările. Anexez timbru de 2 lei pentru eliberarea certificatului de înregistrarea şi înaintarea prezentelor acte. Cu deosebită stimă (ss) ORVOS IANO