Cuvântul, noiembrie 1925 (Anul 2, nr. 297-322)

1925-11-01 / nr. 297

e-­3 Şedinţa se deschide la orele 9 jumătate sub preşidenţia d-lui Şt. loan. Pe banca ministerială d-nii V. Brătianu. N. N. Săveanu, Cipă­­ianu, Anghelescu, Mârzescu. ÎNTÂRZIEREA constituirei UNIUNEI CAMERELOR AGRI­COLE După votarea sumarului d. CI­­PAIANU dă explicaţii cu privire la întârzierea constituirei Trm­unei Camerelor agricole, chestiune ridi­cată într’o şedinţă anterioară de d. D. R. Ioaniţescu. Ministerul de Domenii a făcut toate diligenţele posibile dar aşeză­­mintele din ţară n’ar răspuns la solicitările noastre. Mai sunt trei răspunsuri de pri­mit şi de îndată ce ele vor sosi U­­niunea va fi constituită. D. D. R. IOANIŢESCU în repli­că arată că s’au făcut din partea sa toate stăruinţele pentru ca U­­niunea să se constitue, dar în zadar autorităţile n’au ţinut socoteală de nimic. Camera Agrricolă de Il­fov a înaintat la timp toate actele cerute. Faţă de refuzul ministerului de domenii de a constitui Uniunea ne am prevelat de dispoziţiile legei care ne îndreptăţeşte să constituim iloi Uniunea. Ne vom face datoria, s-o ştie asta d. Cipălănu care este o jumă­tate de ministru (Aplauze) iar eu cred că sunt un deputat întreg ca­re-mi cunosc obligaţiile ce-mi in­cumbă. D. CIPRIANU repetă că va dis­pune ca Uniunea să fi cât mai re­pede constituită. D. VIRGIL MADGEARU denum­ţă Camerei modul cum au fost în­tocmite listele pentru alegerile co­munale şi judeţene şi cum s’au fă­cut contestaţiile. Listele au fost fal­­sificate, cetăţenii au fost frustaţi de drepturile lor, muli fiind omişi. D. ministru de justiţie prin circu­­lările sale a limitat dreptul de con­testaţi­u­ne. După prima circulară am intervenit cu rigurozitate şi d. Mârzescu a dat o a doua circulară prin care ameninţă pe judecători cu scopul ca ei să restrângă dreptul de contestaţiune. De asemenea sunt împedecaţi toţi acei cari apară aceste contestaţii în faţa justiţiei. Este oare compatibi­lă atitudinea d-lui ministru al jus­tiţiei cu rolul pe care i-l impune mi­siunea sa în guvern? PERSECUŢIA învăţătorilor ŢĂRĂNIŞTI A­ltfel la întrebare o adresez d-lui ministru al Instrucţiei. De ce se persecută membrii Corpului didactic care face parte din partidul ţără­nesc? Comisia permanentă care fun­cţionează pe lângă ministerul de Instrucţie stă mărturie în aceas­tă privinţă. Nu se pedepsesc nu­mai învăţătorii dar şi familiile lor. Vorbitorul citează două ca­zuri concrete prin care se vede că hotărârile ministrului sunt anu­late de secretarul general. (Cazul învăţătorului Şeitan din Ialomiţa şi Căpătineanu, fost deputat ţă­rănist). Persecuţiile se explică prin ac­tivitatea intreprinsă de ce doi în­văţători cu ocazia alegerilor de la Camera Agricolă. D. dr. Angelescu care voeşte să ră­mână în istoria învăţământului ră­mân ca un urmaş al lui Haret ar tre­bui să ia măsuri severe Contra ce­­lor cari târăsc politica la ministe­rul său. (Apl.) RĂSPUNSUL D-LUI MÂRZESCU D. MÂRZESCU, referindu-se la chestiunea indicată de d. D. R. Isa­­niţescu, spune că nu poate impieta atribuţiile judecătoreşti (!) (Ilarita­te la opoziţie) aşa cum cere deputa­tul opoziţionist. Legile noastre electorale — adao­gă d-sa — cer ca orice contestaţie să aibă de obiect o carte de judecată şi să se facă toate dovezile cerute . REPLICA D-LUI MADGERU D. MADGEARU: D. ministru de justiţie, Cu toată abilitatea sa, n’a putut justifica în mod valabil a­­buzurile la care s’a dedat. Există o circulară prin care ministrul de jus­tiție Cere judecătorilor ca ei să pre­tindă celor cari fac contestație do­vadă negativă că n’au suferit nici o condamnare penală. D. MANESCU contestă acest lu­ftru. Majoritatea vociferează. D. MADGEARU continuă arătând că d. Mârzescu dezminte în a doua Circulară cele scrise în prima. Du­pă cum am spus cetăţenii au fost împedicaţi să-şi apere drepturile lor şi s’au făcut falsuri cu ocazia afi­şării listelor din care Cauză contes­taţiile au fost respinse ca tardive. Deci ministrul de justiţie a depă­şit atribuţiile sale, făcându-se soli­dar cu ilegalităţile guvernului. Cu toată fabrica de alegători pe care aţi organizat-o în întreaga ţară fiţi siguri că însuşi aceşti alegători vă vor da un verdict de condamnare. (Aplauze la opoziţie). REPLICA IN INSTITUTUL DE JUSTIŢIE D. MÂRZESCU repetă că n’a fă­cut nici o ingerinţă şi toate circu­larele date sunt făcute cu observa­rea strictă a prescripţiilor­ legale. In sprijinirea acestor afirmaţii d-sa citeşte circularele respective, trăgând concluzia că adversarii să le judece cu toată buna credinţă. RĂSPUNSUL D-LUI DR. AN­­GHELESCU D. Dr. ANGELESCU: S’a afir­mat aci că la ministerul de Instruc­ţie se face politică. (Ilaritate la ci­po­zi­tie). D. AL. RAUTU: Da de unde! Ca­lomnie!! (Apl.). D. Dr. ANGELESCU: La minis­terul meu se face numai politică şcolară... Voci la Opoziţie: Asta este purul VOCI LA OPOZIŢIE: Asta este purul adevăr! (Ilaritate). D. Dr. ANGELESCU promite to­tuşi că va cerceta cazurile relatate de d. Madgearu. D. MADGEARU: Trebue să luaţi permisiune de la secretarul general (Apl.) D. DR. ANGHELESCU: Voi cer­ceta dosarele, în special cel în cazul d-lui Căpăţâneanu şi vei da celor in­teresaţi toată satisfacţia. D. MIHALACHE: Suntem mulţu­miţi cu această promisiune. Dar nul credeţi că oarecare condescendenţă Cerea secretarului general să nu a­­nuleze­ actele d-v . D. DR. ANGHELESCU: D. Vala- Ori este un spirit drept; a dovedit-o în toate ocaziunile. D. DR. LUPU: Unul dintre acei care dictează la ministerul d­v. este şi d. Alimănişteanu. Să-şi aducă aminte de cazul Diaconescu. D. Alimănişteanu protestează, se agită, strigă... Preşedintele intervine şi liniştea se restabileşte. D. DR. ANGHELESCU: Diacones­­cu a fost condamnat de consiliul permanent și a­­olo sunt oameni cari nu fac politică. D. DR. LUPU: E drept. D. St. loan nu face politică. (Raritate). D. DR. ANGHELESCU: închee re­petând că va examina cazurile de­duse în fața Parlamentului. D. MADGEARU: Adaug câteva cuvinte. D. Valaori este omul de încredere al d-lui I. Brătianu. Deaceia d-sa îl ţine sub tutela pe d. ministru An­ghelescu. Rolurile s’au inversat. A­­cesta din urmă este secretar general (Aplauze şi ilaritate la Opoziţie).­­ D. GARBOVICEANU intervine­ recomandând pe d. Valacri ca o per­sonalitate desăvârşită. Intrându-se apoi în ordinea de zi, DL Gârboviceanu depune un proect de lege pentru modificarea unor dis­poziţii din legea de organizare a în­văţământului primar şi n­ormal. D. DR. ANGHELESCU dă expli­caţii, cerând să se voteze legea cât mai neîntârziat. D-nii DR. LUPU şi VIRGIL MAD­GEARU protestează arătând că pro­ectul a fo­st adus prin surprindere. Totuşi legea se votează. DESPĂGUBIRILE DE RĂZBOI D. BALANESCU citeşte proectul pentru deschiderea unui credit de 250 milioane lei pe seama ministerului de finanţe, pe exerciţiul anului 1925, pentru achitarea despăgubirilor de războiu. CUVÂNTUL OPOZIŢIEI D. D. R. IOANIŢESCU, în numele partidului Naţional, arată că această sumă este prea mică iar pe de altă parte nu se precizează criteriul de repartiţie a fondului. S’a stabilit vre-o clasificare sau vor fi preferiţi partizanii politici ? D. BALANESCU asigură pe ante­vorbitor că subcomisiunea respectivă a avut în vedere toate categoriile de dăunaţi, în special pe funcţionari. S’ar fi dat o sumă mai mare dar bu­getul n’o poate suporta. D. V. MADGEARU regretă că nu s’a întocmit o lege care să stabileas­că obligativitatea Statului de a presta despăgubiri, recurgându-se la expediente bugetare. Lăsând la o parte această chestiu­ne, oratorul se ridică contra lipsei normelor obiective de drept care ar trebui să prezideze repartiţia banu­lui public. De aceia trebue să se aducă o lege care să stabilească normele generale de repartiţie şi priorităţile în raport cu daunele suferite. In concluzie cere retragerea provi­zorie a proeetului, până se va aduce proectul mai sus menţionat. D. GH. POP arată că s’a procedat foarte rău, atribuindu-se o sumă de­rizorie pentru despăgubirile din Ar­deal. Deasemenea s’au făcut nedreptăţi la stabilirea despăgubirilor. Citează cazuri din corn. Poiana Sărată din Ardeal, cari confirmă spusele sale. RĂSPUNSUL MINISTRULUI DE FINANŢE D. V. BRATI­ fiun­u răspunde vor­bitorilor arătând cum se prezintă chestiunea despăgubirilor în Franţa. Trece apoi la situaţia din ţara noas­tră găsind că bine s’a procedat ur­­mându-se politica de expediente. E drept că această chestiune nu se re­zolvă nici într’un an, nici doi. Noi dăm ceiace am promis. N’am stabilit încă definitiv des­păgubirile în Ardeal. Anul acesta am dat o sumă de 50 milioane până când am avea datele necesare. Deaseme­nea în Bucovina şi Basarabia situa­ţia este identică. N’am stabilit normele de care s’a pomenit aci căci ele depind de cer­cetările în curs. De aceia, Camera trebue să voteze proectul cât mai re­pede în interesul celor dăunaţi. Proectul se votează pe articole, ră­mânând să se voteze în total în şe­dinţa de azi.­­ Dezbaterile parlamentare Şedinţa Camerei de la 30 Octombrie 1925 SENATUL Şedinţa de la 30 Octovrie 1925 La orele 3.40 şedinţa a fost deschi­să sub preşedinţia d-lui G. Dunca ; de faţă era d. Al. Constantinescu. D. AL. CONSTANTINESCU de­pune un proect de lege, prin care ministerul de război cedează mai multe terenuri oraşelor Buzău, Foc­şani. P. PROTOPOPUL PEPA arată abuzurile ce se fac cu aplicarea re­formei agrare. D-sa citează un caz din judeţul Caraş-Severin, unde lo­cuitorii au fost deposedaţi şi de pă­mântul ce îl aveau înainte de ex­­propiere. D-sa arată că acest fapt a produs o mare agitaţie, în rândurile popu­laţiei care din această cauză nu mai voește a da ascultare legilor. D. AL. CONSTANTINESCU de­clară că întru­cât nu cunoaște ches­tiunea, va ordona ancheta necesară, se miră însă de violența senatorului Popa, care ar fi putut pe altă cale să semnaleze, dacă a existat un a­­buz. Promite că va face dreptate, în caz când funcţionarii ar fi comis abu­zuri. Dl. TRUFIN semnalează şi d-sa abuzurile săvârşite de agronomii din jud. Dorohoi, cari au scos vă­duvele de răsboi de pe tablourile de împroprietărire. Voci la majoritate, aşa e, ruşine. D. AL. CONSTANTINESCU a răspuns că va face o cercetare a­l­­tor abuzuri. D. G. DUNCA anunţă că Dumi­necă va avea loc învestirea Patriar­hului şi roagă pe membrii maturu­lui corp să ia parte la această so­lemnitate. De asemeni citeşte o adresă a mi­nistrului de industrie, prin care in­vită Senatul să-şi desemneze un re­prezentant în Consiliul de control şi îndrumare în locul decedatului Gri­­gore Vasiliu. Şedinţa se suspendă pentru­­ca senatorii să se consfătuiască. La redeschiderea şedinţei a fost ales d. C. Nicolaescu membru în consiliul de Control şi îndrumare. Şedinţa s-a­ ridicat la orele 21 jumă­tate, anunțându-se cea viitoare pen­tru astăzi la orele 3. Autonomizarea por­turilor întocmirea proectului Ministerul comunicaţiilor a în­tocmit încă de acum două sau trei luni un proect pentru autonomia porturilor fluviale şi maritime. Principiile pe care se bazează acest proect sunt similare celor din legea pentru reorganizarea căilor ferate. Astfel şi aci se prevede un con­siliu de administraţie, cum şi un comitet de direcţie. Până în prezent nu s’au hotă­rât încă porturile cari vor intra sub viitorul regim de autonomie. O comisiune instituită la minis­terul de industrie şi comerţ, sub preşidenţia d-lui Mihail Orleanu, preşedintele Camerei, lucrează la complectarea acestui proect şi re­dactarea lui în forma definitivă. Suntem informaţi, că, cu acest prilej, vor fi luate în considera­­ţiune şi propunerile camerilor de comerţ din oraşele ale căror por­turi vor fi autonomizate. Proectul odată întocmit și re­văzut va fi depus parlamentului pentru a fi votat înainte de sârbă­torile Crăciunului. A Agitaţia studenţilor medicinişti De­­câtva timp, studenţii anilor I şi II a­i Facultăţii de Medicină, sunt într’o continuă agitaţie. Primul examen de doctorat a dat rezultate dezastruoase : din patru sute de studenţi, n’au trecut nici două sute cari, după noul regula­ment, urmează să fie declaraţi repe­tenţi. Ori nu acelaş procedeu se aplică şi studenţilor din anii mai înain­taţi, ei având dreptul să dea exa­mene din două în două luni dându-şi seama de gravitatea si­tuaţiei cum şi de marea nedreptate care li se face, neacordându-li-se şi lor acelaş drept — studenţ, din primii ani — au hotărât să se în­trunească Duminecă 1 Noembrie Ora 10 dimineaţa la Facultatea de Medicină, spre a se cons­fă­tui în pri­vinţa celor ce sunt de făcut pentru modificarea regulamentului. Sunt chemaţi la această adunare toţi studenţii, fără deosebire, nu nu­mai cei ce sunt căzuţi ,deoarece mo­dificarea regulamentului îi priveşte pe toţi. iniţiatorilor ■«c­U­V­A­N­T­U­Cn Economice & Financiare Mia. An­, Maia­p­ia concurează petrolul românesc Oficiul O. K­. a încheiat de cu­rând o interesantă statistică a tran­sporturilor de petrol efectuate în ultimele trei luni. S-a făcut cu acest prilej constata­rea că producţia sondelor este în c­ontinuă creştere, încă din cursul anului trecut a­­ceastă producţie o întrecuse pe a­­ceia de dinaintea războiului ceea ce demonstra, cu toate marile distru­geri înregistrate în timpul războiu­lui, că industria noastră de petrol se refăcuse în condiţiuni din­ cele mai mulţumitoare. Singurul obstacol pentru activa­rea comerţului de produse petroli­fere nu mai rămăsese decât tran­sportul pe căile ferate, care se exe­cută întâmpinând greutăţi din cele mai mari, din cauze multiple şi în special din cauza lipsei de vagoane cisterne.Se pare că şi această lacună mergea pe calea unei rezolvări mul­ţumitoare, prin hotărîrea adminis­traţiei c. f. r. de a aduce în ţară va­goane cazane străine, dând acest drept şi societăţilor petrolifere, cu anumite restricţiuni prevăzute în­tr’un contract tip. Din motive pe cari nu le cunoaştem aceste contrac­te, întocmite în amănunţime şi în­tr’un spirit ceva mai larg decât Cele vexatorii din trecut, în Ide să fie a­­plicate la timp sunt ţinute ermetic închise în mapele directorului ge­neral al Căilor ferate de luni de zile. concurenta străină Intre timp, până la luarea ade­văratelor măsuri pentru reorga­nizarea transporturilor petrolife­re, biuroul O. Kz. constată cu surprindere că expediţiile de pe­trol pe căile ferate sunt într-o scă­dere îngrijorătoare, cu toate că producţia generală a ţarei este în vădit progres. Bine­înţeles statistica a înregis­trat acest fapt, însă a avut să obţi­nă şi explicaţia, care n’a întârziat de altfel să se ivească. Din investigaţie făcute de in­­dustria noastră de petrol pe piaţa mondială s’a constatat CONCU­RENŢA CARJE pe care ne-o fac produsele petrolifere ale Rusiei sovietice şi Americei în prima linie. In afară de aceste două ţări pro­ducătoare de petrol, Polonia a reu­şit să-şi plaseze produsele sale, încheind în special la Viena tran­zacţuni pe preţuri de concuren­ţă pentru România. Vin apoi produsele petrolifere din Persia, care a luat locul Mexi­cului, Indiile olandeze şi chiar Ja­ponia (Sakali­i) cari se desfac pretutindeni pe preţuri de concu­renţă pentru noi. Rezultatul acestei situaţiuni a fost că tranzacţiunile nu­ se mai în­cheie ca în trecut, mari stocuri de petrol se depozitează în ţară, iar ex­­pediţiunile pe căile ferate şi­­con­ducta stagnează, odată cu exportul acestor produse. G. MAN. La Paris 11.30. LA ZURICH 2465 Francul francez e staţionar la Zu­rich, cotând 21.80. Lira italiană e în scădere la Zu­rich, unde cotează 20.52. La noi devizele au fost în cursul dimineţii calme. Numărul transact!­lor foarte re­dus. Incheeri s’au făcut în jurul cursurilor de mai jos: Francul francez 8.92 Francul belgian 9.63. Francul elveţian 40.70. Lira sterlină 1023 luni. Dollarul 210.50 Coroana cehă 6.16 Rentenmark 50.40 BURSA DIN PARIS 30 Octombrie DESCHIDEREA Bucureşti 11.30 Londra 115.20 New-York 23.77. Italia 94.15 Praga 70.40 Elveţia 458.50 BURSA DIN ZURICH 30 Octombrie ÎNCHIDEREA Bucureşti 24.75. Berlin 123.50 Amsterdam 208.75. New-York 518.75 Londra 25.1375. Paris 21.80. Milano 20.52. Praga 153.75. Budapesta 72.80. Belgrad 9.20. Varşovia 85. Viena 73.12. Bursa efectelor e complect lipsi­tă de tranzacţii. S-au făcut câteva închieri la cursuri inferioare ce­lor de ieri. Steaua Română 2610, 2600. Concordia 2280, 2290. Credit minier opt 1560, 1565. Credit mi­n­ier pai I 820. Credit minier pai II 950, 945. Româno belgiană 505. I. R. D. P. opt 1030, 1025. Petrolul Român 1650. Dacia Aug. 3200. Mică 575,570. împrumutul Național 55. Renta împroprietărirei 47­1. Banca Blank 1140, 1130.­­ Banca Cerealiștilor 330.­­ PETROLIFERELE ROMANE LA PARIS Astra Română 785. Steaua Română 347. Colombia 331. Concordia 265. Omnium 390. Pentru soluţionarea chestiunei distrugerilor petrolifere MISIUNEA D-LUI MRAZECK LA PARIS Zilele acestea pleacă la Paris d. profesor Mrazeck. In cercurile guvernamentale se afirmă că d-sa are o misiune spe­cială din partea ministerului de finanţe cu privire la rezolvarea chestiunei distrugerilor petro­lifere. Se ştie că d. Mrazeck a mai fost odată la Paris, căutând să obţină pentru statul român o soluţie e­­chitabilă în această problemă. S-a arătat şi atunci că Româ­nia are o creanţă generală faţă de Anglia şi Franţa care au garan­tat plata distrugerilor noastre pe­trolifere şi în consecinţă trebue să fim plătiţi în bani numerar, astfel ca să putem despăgubi şi noi pe cei dăunaţi. S’a preconizat însă sistemul in­tercalarei­ acestei creanţe în capi­talul general al datoriilor inter­aliate, ceia ce a dus la eşuarea tr­­tatelor. , Astăzi, după cele stabilite prin­cipial cu Anglia, guvernul român doreşte să cunoască şi punctul de vedere al Franţei, pentru a se pu­tea soluţiona în mod definitiv chestiunea petroliferă, ţinându-se seamă de interesele tuturor pâr­ţilor. România procură păcură companiei de Nord din Franţa Din cercurile mare­ industrii de petrol aflăm că compania de Nord a căilor ferate din Franţa tratează cumpărarea unui mare stoc de pă­cură din România, pentru trebuin­ţele sale. Această campanie de drum de fer intenţionează ca în cazul când rezul­tatele arderii păcurei româneşti în locomotivele pe cari le are vor da rezultate bune, iar tranzacţiunea se va încheia în condiţuni avantajoa­se, să se aprovizioneze cu combus­tibil lichid din România. Delegaţia de tehnicieni francezi cari se află de câteva zile la noi în ţară a angajat în acest scop trata­tive serioase cu mai multe societăţi petrolifere româneşti. ­ Greva dela fabrica de textile din Arad LUCRATORII SABOTEAZA MA­SINILE FABRICII Arad, 29. — Cu privire la greva fabrice! de textile din Arad aflăm următoarele amănunte : seră. Mercur! dimineaţa însă cei cari voiau greva au oprit pe ceilalţi să lucreze. S’au rupt firele dela răz­­jj &oae Iar sabotarea s’a propagat şi jj Ia secţia filiaturei. I Direcţiunea a stăruit să se reîn- I eeapă lucrul dar muncitorii s’au jîmpotrivit. Atunci, pentru a se evi- 3 ta pagube mai mari a intervenit po ■ Jitia, care a procedat la evacuarea fabrice!. CIOCNIRE INTRE AGENŢI ŞI LUCRATORI In stradă a avut loc ciocniri în­tre agenţi şi lucrători. Aceştia din urmă pretind că au fost loviţi. Ca­­tul se cercetez­ă. In fabrica textilă din­­Arad lucrează de obiceiu 1500 de lu­crători, actualmente sunt în gre­vă aproape 1400. Se fac stăruinţe pentru apla­­tarea grevei dar lucrătorii nu­­ vor să cedeze- 70.468 Dolari adică 14.000.000 Lei s’au încasat în prima săptămână la colosalul a din New York cu filmul ic­­pn (Suferinţele unui clown) Oare publicul Bucureştean va fi în stare să aprecieze arta celebrului LON CHANEY Vom da o statistică relativă la sumar ce se va încasa la noi La Cinema CLASICI unde se reprezintă astăzi INFORMATIUNI MM. II. Regele şi Regina vor sosi azi Sâmbătă 31 Octombrie în Capitală, venind de la Sinaia. Trenul regal va sosi în staţia Co­troceni la ora 9 dimineaţa. In «Monitorul Oficial» de ori a apărut decretul seimnat de Rege, decret prin care înalt Prea Sfinţia Sa D. C. dr. Miron Cristea, Arhie­piscop şi Mitropolit al Ungro-Vla­­hiei, a fost întărit în Scaunul de Pa­triarh al bisericii ortodoxe române. Universitare In rândurile profesorilor univer­sitari din întreaga ţară domneşte o vie agitaţie din cauză că la întoc­mirea noului buget al ministerului instrucţiunei nu s’a ţinut seamă de doleanţele lor de sporire a salarii­lor. D-nii IA. Popovici-Răznoşeanu de la Universitatea din Bucureşti 9* Racoviţă de la Universitatea din Cluj, au prezentat ministerului un memoriu în care se arată anoma­liile de salarizare a profesorilor u­­niversitari în raport cu celelalte funcţiuni. Zilele acestea vor avea loc mai multe consfătuiri, după ca­re va urma o adunare generală a tuturor, profesorilor în care se va stabili atitudinea lor, in cazul când ministerul nu va ţine seamă de do­leanţele exprimate prin memoriu. Diplomatice Eri a fost primit de rege la Si­naia, cu fastul obicinuit şi în pre­zenţa d-lui I. G. Duca, noul minis­tru al Bulgariei în Capitală, d. Po­­menoff. Militare La comandamentul 2 teritorial s’a început, sub presidentia d-lui general Jiteanu, examinarea ofiţe­rilor propuşi la înaintare pe loc conform art. 60 din legea asupra înaintărilor în armată. Examenul pentru gradul de ma­ior, în toate armei­­ a fost termi­nat. In curând se vor comunica rezultatele. Bisericeşti Biserica sârbă va fi reprezentată la solemnităţile învestrei Patriar­hului Miron Cristea prin episcopul Emilian al Timocului şi arhiman­dritul Nicolici din Timişoara. Şcolare In urma cererei inspectoratului şcolar al Capitalei, ministerul ins­­trucţiunei a aprobat înfiinţarea u­­nui dispensar şcolar de consultaţii medicale la şcoala No. 1 de fete din str. Popa Rusu. Dispensarul va funcţiona sub conducerea d-lui dr. Ilie Bădescu. Financiare din seară sa întrunit la ministerul de Finanţe com­i­siunea bugetară a acestui minister. Au fost de faţă d-nii V. Brătianu, Lalescu raportor general, Alex. Io­­nescu raportor al ministerului de Finanţe şi Alimănişteanu preşedin­tele comisiei etc. S-a luat în discuţie bugetul minis­terului respectiv constatându-se­­că nu este nici un plus la personal şi nici unul la material. Diverse Duminică 8 Noembrie 1925, ora 10 dimineaţa se va inaugura sucur­sala Obor din calea Moşilor No. 414, a «Creditului Românesc» Ban­ca Sfatului Negustoresc. Vor lua parte fruntaşii comerţului şi mem­brii Sfatului Negustoresc. Inaugu­rarea era fixată pentru 1 Noem­brie 1925, şi a fost amânată din cauza sărbărilor pentru învestirea Patriarhului Miron. Patriarhul Miron Cristea, cu pri­lejul învestirei sale, a dispus să se ridice în curtea Patriarhiei o fru­moasă troiţă în amintirea eroilor războiului de întregire a neamu­lui. Ministerul de războiu a fost în­­cunoştiinţat că în curând va trece prin România căpitanul francez Carrier, care face cursa Paris—Te­heran cu un avion «Potoz» tip 25. Comandantul corpului II de ar­mată a luat iniţiativa de a sărbă­tori pe d. general Constantin Bo­boc, fost timp de 12 ani comandant al pieţei Bucureşti. Sărbătorirea a avut loc Marţi seara la hotel Bulevard, printr’un banchet, la care au luat parte d-nii generali de divizie Ernest Broștea­­nu, Ion Jitianu, Șt. Ștefănescu, ge­nerali de brigadă Sculi Mătăsaru, Seinescu Radu, Nicoleanu Eracle, Munteanu Al., Zotu Victor, Dumi­­trescu Voia, Sârbu Grigore, Stân­­gaciu Ion, Florescu Ion, Popescu Dumitru, medic general Butoianu Mihail, coloneii Costandache Grigo­re, Filip loan, Vlădescu Alex., Pâr­călăbescu I., Miltiade Const., Ce­­pleanu A. Constantin, Călătorescu Al., Barca Traian, Lucănescu I., Slăvean Cu­nel­iu, Bujoreanu N., Stănescu N., Marinescu Gh., Par­ten I­llie, Cătoiu St., Buzoianu D., Vasieviui ,„ precum şi mulţi alţi ofiţeri superiori şi inferiori ai gar­nizoanei şi comenduirei. S’au rostit toasturi de d-nii ge­neral Ernest Broşteanu, Eraclie Nicoleanu, colonel Gr. Costandache şi gen. Boboc. Trenul Simplon Orient expres în­­ baza unui recent aranjament făcut la Paris, va sosi pe viitor la Bu­cureşti la orele 9.30 dimineaţa şi va pleca din Capitală la ora 10.20 seara. Aceste schimbări vo­r fi puse în aplicare cu începere din Aprilie viitor. Cu prilejul aniversării anului II-lea al Republicei Turciei, soc. stu­denţească româno-turcă, a felicitat cu această ocazie pe d. ministru plenipotenţiar în Bucureşti, Hussein Raghib Bey care a răspuns cu ur­mătoarea telegramă de mulţumire: Sincere mulţumiri pentru frumoa­sele d­v. felicitări. Hussein Raghib Sâmbătă 31 Oct. ora 6’A p. m. d-na I. Sadoveanu, va ţine o conferinţă asupra Cooperaţiei Intelectuale, la Cercul Profesorilor Str. Gutenberg No. 6. SOCIETATEA COMUNALA A TRAMVAIELOR BUCUREŞTI A VIS Se aduce la cunoştinţă că în pri­ma săptămână a lunei Noembrie se va termina electrificarea liniei de pe Calea Dudeşti — a treia linie electrificată în cursul acestui an— cu care ocaziune se înfiinţează li­niile : No. 11: Calea Dudeşti — Hale — Palatul Regal — Gara de Nord. No. 19 : Calea Dudeşti — Hale —* Museul Sima — Bufet, iar linia actuala No. 20 Bufet —­­ Piaţa Principesa Maria se prelun- I geşte până la Intrepozite. I Direcţiunea Generală

Next