Cuvântul, ianuarie 1926 (Anul 3, nr. 346-370)
1926-01-01 / nr. 346
ii VI!IB -- Aspecte necunoscute ale sinucidere! lui Buescu — CINE ESTE AUTORUL REFERATULUI FĂRĂ SEMNĂTURA - In timp numai de 3 săptămâni guvernul liberal a bătut un record care a uimit şi pe cei mai sceptici: s’au luat măsuri contra celor implicaţi în afacerea avioanelor şi împotriva unui general fiindcă a luat parte la un banchet politic. Profităm de aceste dispoziţiuni, revenind asupra sinuciderii directorului general al vămilor, Alex. Euescu cu speranţa că guvernul fiind edificat, se va gândi şi la sancţiunile de rigoare. S-au înregistrat de presă împrejurările în care s’a produs sinuciderea făcându-se şi unele aprecieri asupra cauzelor determinante- Opinia publică — exigentă ca totdeauna — n’a fost satisfăcută şi mulţi se întreabă încă de Ce s’a sinucis Buescu- funcţionar eminamente cinstiţi Cele scrise mai jos constituesc un răspuns care va fi complectat Pe măsură ce vom primi răspunsuri de la cei vizaţi de noi D. Vintilă Brătianu nu lucra cu Buescu Buescu, deşi director general al vămilor nu era lăsat să lucreze cu ministrul său şi chiar în chestiuni de mică importanţă nu putea să dea o soluţie şi nici să ia vreo hó■ târâre înainte de a se cere autorizaţia secretarului general de la finanţe. Pe vremea însă când Gheorghiu era director general la vămi, el rezolva direct lucrări importante şi de multe ori chiar fără să le supue aprobării ministrului. Amintim actualului secretar general cazul unei adrese semnate de generalul Averescu si CARE SE REFEREA LA CĂRBUNII IMPORTAŢI DIN POLONIA SI CEHOSLOVACIA. REZOLUŢIA a fost DATA DE D. GHEORGHIU DUPĂ INDICAŢIILE CERCURILOR LIBERALE PE CARE ATUNCI LE FRECVENTA CU ASIDUITATE. A intervenit atunci d- Titulescu, căci de fapt d. Gheorghiu era agentul de legătură între d-sa şi d. Vintilă Brătianu. Deci lui Buescu i se tăiase orice posibilitate de soluţionare,ceia ce de multe ori l-a pus în situaţii dificile faţă de reprezentanţii diferitelor legaţii care pretindeau rapiditate în executarea lucrărilor. Or, prealabila consultare a secretarului general cerea timp. Cum s’a întâmplat în chestia Galantzis In afacerea Galantzis, secretarul general a manevrat în așa chip încât pe de o parte să bareze drumul lui Buescu la ministru, iar pe de altă parte a reușit să prezinte ministrului un referat ca fiind al lui Enescu, având grija să adauge verbal d-lui V. Brătianu cam următoarele: «Vedeţi bine, rezoluţia a fost pusă observându-se normele legale dar eu nu mă puteam ocupa şi de măsurile administrative pe care directorul general al vămilor era obligat să le ia». Rezultă clar că Buescu era învinovăţit că a liberat scrisoarea pur şi simplu fără să facă menţiune de restul rezoluţiei care a fost pusă mult mai târziu. Afară de aceasta s’a căutat a se dovedi ministrului că alegerea pe care a făcut-o în persoana lui Buescu n’a corespuns aşteptărilor accentuându-se că secretarul general a avut dreptate când s’a opus la avansarea lui Buescu. S’a evitat cu susţinută tenacitate chemarea lui Buescu înaintea justiţiei, căci atunci nu se mai putea ascunde că rezoluţia a fost complectată numai atunci când afacerea Galantzis a devenit scandal public. De altfel la Direcţia vămilor, toţi funcţionarii cunosc numele «vestalelor» cari au venit şi au ridicat scrisoarea de garanţie. Ceva mai mult, subalternii lui Buescu au refuzat să semneze adresa către Galiatatos şi atunci a fost obligat să o semneze însuşi Enescu. Chestiunea referatului Oe deosebită gravitate prezintă şi chestiunea referatului menționat mai sus. Afirmăm categoric că referatul prezentat ministrului nu este semnat de fostul director general al vămilor. Ne găsim în faţa unui referat scris la maşină, fără nici o semnătură. Dacă ministerul ţine să ne desmintă n’are decât să publice, — nu tot referatul — ci numai ultima pagină, cu pretinsa semnătură a lui Enescu. Credem că acest lucru nu se va întâmpla niciodată şi mai credem că în scurt timp vom fi în măsură să dăm publicităţii referatul care susţinem că este apocrif. # Justitia are destule elemente; d- V. Brătianu de asemenea — ministrul de finanţedeclară ritos în toate ocaziile că are 0 deosebită slăbiciune pentru funcţionarii corecţi Enescu a plătit cu moartea acest lux — Reparaţia nu întârzie: d. V. Brătianu depune toate stăruinţele să-l plaseze pe d. Dem. Gheorghiu la Banca Naţională. N. «CUVAM YOU ULTIMA ORA Consiliul de Coroană de la Sinaia Tot guvernul, şefii de partide, foştii prim-miniştri şi Patriarhul au fost convocaţi Un consiliu de coroană a fost pe neaşteptate convo®«*f către M. S. Regele la Sinaia. Consiliul se va întruni la ora 4 d. a. la castelul regal. Toţi membrii guvernului în frunte cu d. I. Brătianu,■ P. S. S. Patriarhul Miron Christea »şefii de partide, d-nii N. Iorga, I. Maniu, I. Mihalache şi general Averescu şi foştii prezidenţi de consiliu d-nii Vaida şi general Coandă au fost convocaţi. Probabil toţi vor lua parte, deşi nici unul nu se afla ori în Bucureşti, dar cu telegraful şi telefonul presidenţia consiliului a transmis ori invitaţia regală. Membrii guvernului pârăsesc Capitala azi dimineaţă cu un tren special, la orele 8 şi 50. Pentru ce se convoacă acest consiliu, tor grav, chemat numai în importante momente şi când împrejurări interne sau externe de o considerabilă seriozitate fac să fie nevoe de o consultare a tuturor factorilor politici răspunzători din ţară ? La consiliul de miniştri care s’a ţinut ori după amiazi şi a cărui principală preocupare a fost tocmai acest consiliu de Coroană, s'a păstrat cea mai desăvârşită discreţie. Miniştrii nu vroiau să spue nici că pleacă la Sinaia, mai puţin să anunţe ceasul plecărei trenului special. Reprezentanţii presei s-au adresat direct preşedintelui de consiliu d. I. Brătianu, întrebând dacă acest Consiliu nu e în legătură cu incidentul dintre Principele de Coroană şi guvern. D. I. Brătianu a făcut să se comunice presei următoarele : «Principele Moştenitor se află într-o vilegiatură mai îndelungată în Italia. Astfel că un ziar serios — a adaogat preşedintele cosiliului — nu trebue să publice zvonuri necontrolate. Atunci când se va produce ceva și guvernul va lua vreo măsură, va fi comunicată la timp. Acum nu e nimic care să producă vreo îngrijorare».• Discrețiunea guvernului este desigur, legitimă, dată fiind extrema delicateță a chestiunei... Dar în punctul unde au ajuns lucrurile, credem că opinia publică trebueşte informată. Dar iată adevărul: Pentru motive de ordin personal A. N. R. Principele Carol care se afla zilele acestea in Italia şi-a manifestat în scris către Suveran intențiunea de a nu se întoarce mai multă vreme în ţară, chit că pentru asta să renunţe eventual la titlul de Principe Moştenitor. Persoane de cea mai înaltă încredere cu d. C. Riottu ministrul Palatului, au fost trimise pe lântră Principele Carol spre a cere explicaţiuni mai ample asupra aacestei decisiuni şi să stăruiască în numele Regelui şi fărei să revină la alte sentimente. Astăzi se aşteaptă răspunsul definitiv al A. 8. Regale. In cazul când el ar fi hotârât negativ, Consiliul de Coroană va avea să examineze situaţiunea şi să decidă dacă nu este locul ca, faţă de această atitudine, A. 8. R. Principele Nicolae să fie declarat Principe Moştenitor al Tronului. Eventual Consiliul ar mai putea decide o prelungire mai îndelungată a concediului Principelui Carol. Toate formalităţile au fost pregătite de em pentru oricare din aceste ipoteze. • REGELE FERDINAND ’ PRINŢUL CAROL Negocierile pentru aranjamentul datoriilor române în Franţa După noul ştiri primite de către guvern de la d. D. Diamandy, ministrul ţării la Paris, negociere preliminarii între Franţa şi România cu privire la datoriile noastre **e războia pot fi considerate ca ajunse la bun sfârşit. Conferinţa Micei inteleperi a fost amânată Belgrad, 30 (Rador). — «Pravda» anunţă că din cauza vizitei primului ministru polon la Praga şi din cauza călătoriei d-lui Beneş la Geneva în cursul lunei Februarie, conferinţa Micei Antante va suferi o amânare. Conferinţa va avea loc în primăvară, şi se va ţine probabil la Bled, în Slavonia. N. R. Ştirea amânărei conferinţa a apărut în «Cuvântul» acum trei zile fiindu-ne trimisă de către corespondentul nostru din Balcani. Colaborarea anglo-italiană ÎNTREVEDEREA MUSOLINI— CHAMBERLAIN Roma 30 (Rador). — Agenţia Stefani anunţă că aseară a avut loc la Rapallo o întrevedere între Mussolini şi Chamberlain. Deşi ministru de externe al Marei Britanii nu se găseşte în Italia pentru scopuri politice, prezenţa sa a dat prilej acestei întâlniri în care s’a putut schimba punctele de vedere asupra chestiunilor mai importante actuale. Lunga întrevedere, care a fost continuată printr’un dineu intim oferit de Chamberlain, a fost inspirată de cea mai vie cordialitate; exam’narea evenimentelor mai importante petrecute în politica internaţională în ultimul timp a pus în evidenţă posibilitatea şi utilitatea unei continuări a colaborării stabilite între cele două ţări, în scopul de a armoniza diferitele interese în favoarea consolidării pacei în Europa. Numărul şomeurilor a crescut în Germania Berlin, 30 (Rador). — Numărul şomeurilor a atins un milion, fără a ţine seama de muncitorii concediaţi da 15 Decembrie până Acum. «Vassische Zeitung» cred că numărul real al şomeurilor din Germania este tot atât de mare ca şi în Anglia. Temeri de inundaţii în Anglia Londra, 36 (Dador). — Cele mai multe râuri s’au revărsat. Sunt temeri de grave inundaţii pe valea Tamisei. ŞTIRI POLITICE Plecarea ministrului Turciei din Bucureşti la Angora Ex. s. Yaghib-Bey, ministrul Turciei la Bucureşti, a părăsit ziele trecute România, plecând la Angora, unde a fost chemat de guvernul turc. In cercurile diplomatice şi politice se atribue acestei călătorii o importantă deosebită deoarece ministrul Turciei la Bucureşti ar urma să fie însărcinat de guvernul din Angora cu o misiune de ordin politic, identică celei avute de ministerul de Externe turc care a vizitat zilele acestea Belgradul, şi anume apropierea Turciei de sfera politică a Micei Antante și de conceptele ei în politica balcanică. Conflictul N. Titulescu Anton Bibescu In cercurile guvernamentale se pretind initiate, se vorbeşte guvernul s’ar fi oprit în incidentul dintre principele Anton Bibescu şi d. Titulescu la următoarea «soluţie»: Să recheme pe principele Anton Bibescu dela Washington şi să-i încredinţeze postul de la Varşovia. D. Iakovaky, actualul deţinător al postului de la Varşovia va fi din nou adus în administraţia interioară a Ministerului. In locul principelui Bibescu, — după acelaşivon — ar fi numit d. Boerescu, minis-D. C. Diamandy a comunicat latru pienipotenţiar actualmente la Bucureşti că data la care ar putea pensie, a cărui readucere în activiîncepe negocierile definitive pentru încheerea şi semnarea acordului este 15 ianuarie şi a invitat pe d. Vinică Brătianu să trimită la Paris pe experţi.tate este de altfel, oricum, hotărâtă, înregistrăm svonul cu toată rezerva şi credem a putea adăuga că, dacă aceasta este în realitate hotărîrea guvernului, realizarea ei nu va fi tot atât de simplă cât este şisoluţia D. ANTON BIBESCU Ini 'Tirin telegraf şi telefon de la corespondenţii noştri Desbaterile congresului partidului comunist rus Guvernul Sovietic e acuzat de trădara Ziua IIa Constantinopol 30. — Congresul partidului comunist rus, care ţine şedinţe la Moscova continuă. MASURI CONTRA MUNCITORILOR ŞI ŢĂRANILOR OSTILI REGIMULUI In ziua a doua, congresul a hotărât să se ia măsuri energice contra diferitelor organizaţiuni ţărăneşti şi muncitorilor din anumite industrii, cari s’au pronunţat defavorabil faţă de regimul sovietic şi luptă contra partidului comunist. Congresul a respins apoi propunerea mai multor delegaţi, de a se acorda o largă amnistie ţăranilor şi muncitorilor acuzaţi de delicte politice. In urmă, congresul a hotărât să se acorde cetăţenia rusă foştilor deputaţi bulgari Vasile Colaroff şi Gheorghe Dimitroff, cari urmează să fie numiţi în înalte posturi diplomatice. GUVERNUL SOVIETIC A TRADAT CAUZA REVOLUŢIEI MONDIALE Un violent atac al lui Pokrovski ţiuea în această ţără este cât se poate de critică şi că sovietele nu intenţionează să aibă relafimi cu guvernul Tancoff. A declarat însă, că actualmente guvernul sovietic rus studiază chestiunea restabilirii relaţiunilor diplomatice normale cu Cehoslovacia 9x Iugoslavia. Şedinţa s’a ridicat aPoi urmând c& î** htp. sâ se continue discuţiunile asupra politicei externe a Rusiei. Atmosfera e favorabilă politicei lui Cicerin şi Ricov Constantionpol 3 A. — După ultimele, ştiri privite din Moscova, atmosfera la congresul partidului co- Represaliile contra turcilor cari nu renunţă la fes continuă Constantinopol. 30. — Represaliile contra supuşilor turci care refuză să renunţe la purtarea fesului, continuă cu multă energie. Aşa, tribunalul din Constantinopol a condamnat pentru acest fapt pe 8 turci la moarte, iar pe 48 la muncă silnică pe toată viaţa. Cei condamnaţi la moarte au şi fost executaţi. Faptul de a purta fel, este calificat ca refuz de a respecta legile şi răsvrătire contra autorităţilor statului, care au decretat desfiinţarea fesului. Tribunalul din Trebizonda a condamnat deasemnea la moarte 15 Turci pentru refuz de a renunţa la portul fesului. Cel mai tânăr dintre condamnaţii la moarte este de 62, iar cel mai bătrân de 107 ani. Alţi 22 de tineri au fost condamnaţi, pentru acelaşi fapt la muncă silnică pe viaţă. Intrându-se în ordinea de zi, a luat cuvântul Pokrovski, membru în comitetul executiv al internaţionalei III-a, care a acuzat de trofchisum pe Ricoi, Cicerin, Rakovski şi ceilalţi conducători ai Rusiei sovetice. El a arătat că guvernul Sovietic, a triffat canva revoluţiei mondiale, fapt ca RICOV re face pe viitor imposibiilă lupta contra capitalis, minist rus, este favorabilă partim alţii anglo-american, cezarilor restabilirii de relaţiuni noi stăpâneşte acum omeni- j mare cu statele streine şi în sperea, j dar cu Franţa şi Anglia. Poberovski şi-a încheiat. Este sigur că în comitetul concuvântarea cu o şarjă pa- j trai executiv al partidului comunist ternică îndreptată contra rus, vor fi aleşi în majoritate par- Angliei, pe care a acuzat-o tizanii politicii externe precum de egoism feroce și că lucrează contra intereselor regimului sovietic.. CONVENŢIA TURCO-RUSA Expozeul lui Litvinov Comisarul Litvinov a expus congresului textul complect al conventiunii ruso-turcă, arătând că această conventiune nu are caracter de ostilitate faţă de niciun stat străin. Acest fapt a fost comunicat guvernului iugoslav de ministrul de externe turc Tevfik Buşdibey, cu ocazia trecerii lui prin Belgrad. Litvinov adăugat că prin convenţiunea ruso-turcă se urmăreşte menţinerea păcei, mai ales în Peninsula Balcanică şi înlăturarea pe viitor a războaielor de cucerire. El şi-a exprimat convingerea, că guvernul englez vasfârşi prin a se înţelege cu Rusia şi Turcia, in interesul consolidării păcii mondiale. RELAŢIUNILE CU CELELALTE STATE Întrebat de delegatul Birlov asupra situațiunei din Bulgaria, comisarul Litvinov a declarat că situa- Tiranii ruşi emigrează în Siberia Constantinopol 30. — Din cauză că guvernul sovietic rus a concesionat aproape toate pământurile arabile la consorţii streine, ţăranii ruşi se văd nevoiţi să emigreze în Siberia. După ziarul «Pravda» oficiosul internationale IlI-a, numai în cursul lunei Noembrie au emigrat în Siberia circa 35.000 familii țărănești. zată de Ricov şi Cicerin. Se dă ca sigură şi realegerea lui Stalin, ca secretar general al paridului. RICOV CONFIRMA TRATATIVELE SOVIETELOR CU ANGLIA. CEHOSLOVACIA ŞI PARTICIPAREA LA CONF. DEZARMĂRII Ricov a declarat ziariştilor din Moscova, că guvernul englez a admis să reînceapă tratativele cu Rusia sovietică, pentru încheerea unei convențiuni. Aceste tratative vor reîncepe cât mai curând la Londra. Președintele sovietului comisarilor poporului rus a mai declarat că misiunea comercială cehoslovacă ce există acum la Moscova va fi transformată cât de curând în reprezentanţă diplomatică. Ricov a confirmat ştirea că Rusia va trimite delegaţi oficiali la conferinţa pentru dezarmarea generală, cu condiţiunea expresă, ca această conferinţă să nu aibă loc în Elveţia. Guvernul sovietic este de părere ca conferinţa să aibă loc într unul din orașele italiene. Alegerile comunale de la Salonic au fost anulate Salonic, 30. — Ziarul «Elefterom Vima» anunţă că guvernul grec Hotărât să anuleze din nou alegerile pentru consiliul comunal din Salonic. Aceasta din cauză că între cei aleşi se află mulţi comunişti şi persoane, care printr’un manifest recent au cerut autonomia Macedoniei și a orașului Salonic. Republica Sovietica bulgară din Crimeea Constntinopol 30. — In Crimeea s’a format o republică sovietică bulgară cu capitala în oraşul Tavrici, după sistemul celei moldoveneşti. Noua republică va face parte din uniunea republicilor sovietice ruseşti şi va fi condusă de Gheorghe Dumitroff, fost deputat comunist bulgar, iar acum refugiat în Rusia. D-nii Beneş şi Skrzynski vor vizita Moscova Praga 30. — Ziarele anunţă că d. Beneş, ministrul de externe al Cehoslovaciei, va vizita Moscova în cursul lunei ianuarie, pentru a studia la faţa locului situaţiunea internă din Rusia sovietică. Deasemenea d. Beneş va studia şi modul de trai al numeroşilor colonişti cehi şi slovaci, care se află în Rusia. Această vizită va avea însă şi un pronunţat caracter politic, întrucât d. Beneş va trata la Moscova şi restabilirea relaţiunilor diplomatice normale între Rusia şi Cehoslovacia. Varşovia, 30. — «Curier Cervoni» anunţă că d. Skrzynski, preşedintele de consiliu şi ministru de externe al Poloniei va pleca cât de curând la Moscova, pentru a trata personal cu guvernul sovietic rus rezolvarea diferendelor în litigiu existente acum între ambele ţări. Ziarul «Expres Porant» confirmând această ştire adaugă că d. Skrzynski va cere guvernului sovietic între altele să acorde autonomie bisericii catolice din Rusia și să aplice un regim de favoare polonezilor supuși sovietici. Numiri în Comandamentul armatei sovietice Moscova, 30. — Generalul Basilievici a fost numit comandant militar al guvernământului Moscova. El a făcut parte din armata țaristă și la isbucnirea răsboiului mondial, avea gradul de locotenent-colonel. Cu ocazia ultimii mari mișcări făcute în comandamentul suprem al armatei bolşevice ruse, posturile mai importante au fost încredințate numai ofițerilor de carieră, care au servit pe vremuri în armata țaristă. INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», SOCIETATE ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 2, BUCURESTI Conferinţa sârbo-greacă asupra zonei libere la Salonic Salonic, 30. — In localitate s’a deschis conferinţa sârbo-greacă, care are însărcinarea să fixeze în amănunţime întinderea zonei libere acordată Iugoslaviei în portul Salonic. Delegaţiunea iugoslavă numără 113 membrii şi are în frunte pe d. Sava Bojici, directorul general al zonei libere sârbeşti. După discuţiuni îndelungate, delegaţii greci au consimţit ca zona liberă să aibă o suprafaţă totală de 100 km. pătraţi, în loc de 50 km. cum prevedea primul proect. Zona liberă iugoslavă va dispune şi de 8 km. în lungime de teritoriu la marginea mării, pe care se vor construi cele necesare imul port modern. Delegaţia română în Canada Montreal, 30 (Rador). — Ministrul Titulescu a sosit în Canada pentru a mulţumi pentru împrumutul de 25 milioane dolari acordat României în 1919 de către Canada. Guvernul român însărcinase pe d. Titulescu să negocieze consolidarea acestei datorii la Londra în 1922. Canada a fost deci primul Stat care a primit consolidarea datoriilor pe un termen lung. In schimb România a fost primul stat care și-a consolidat datoriile sale de răsboiu în Anglia. Presa canadiană publică numeroase articole ce exprimă satisfacţiunea produsă de această vizită. Delegaţiunea română a părăsit Otawa în seara zilei de 28 Dec. pentru a vizita Colonia română din Montrecol. De acolo delegaţiunea va mai vizita alte oraşe americane unde sunt colonii de români transilvăneni, şi se va întoarce la New-York, pentru a se îmbarca în ziua de 9 Ianuarie pentru Londra, unde va sosi la 15 Ianuarie. Telefon 25/35