Cuvântul, ianuarie 1926 (Anul 3, nr. 346-370)

1926-01-01 / nr. 346

ii VI­­!IB -- Aspecte necunoscute ale sinucidere! lui Buescu —­­ CINE ESTE AUTORUL REFERATULUI FĂRĂ SEMNĂTURA - In timp numai de 3 săptămâni guvernul liberal a bătut un record care a uimit şi pe cei mai scep­tici: s’au luat măsuri contra celor implicaţi în afacerea avioanelor şi împotriva unui general fiindcă a luat parte la un banchet politic. Profităm de aceste dispoziţiuni, re­venind asupra sinuciderii directo­rului general al vămilor, Alex. Euescu cu speranţa că guvernul fiind edificat, se va gândi şi la sancţiunile de rigoare. S-au înregistrat de presă împre­jurările în care s’a produs sinuci­derea făcându-se şi unele apre­cieri asupra cauzelor determinan­te- Opinia publică — exigentă ca totdeauna — n’a fost satisfăcută şi mulţi se întreabă încă de Ce s’a si­nucis Buescu- funcţionar emina­mente cinstiţi Cele scrise mai jos constituesc un răspuns care va fi complectat Pe măsură ce vom primi răspun­suri de la cei vizaţi de noi­ D. Vintilă Brătianu nu lucra cu Buescu Buescu, deşi director general al vămilor nu era lăsat să lucreze cu ministrul său şi chiar în chestiuni de mică importanţă nu putea să dea o soluţie şi nici să ia vreo hó■ târâre înainte de a se cere autori­zaţia secretarului general de la fi­nanţe. Pe vremea însă când­­ Gheorghiu era director general la vămi, el rezolva direct lucrări im­portante şi de multe ori chiar fără să le supue aprobării ministrului. Amintim actualului secretar gene­ral cazul unei adrese semnate de generalul Aver­escu si CARE SE RE­FEREA LA CĂRBUNII IMPOR­­TAŢI DIN POLONIA SI CEHO­SLOVACIA. REZOLUŢIA a fost DATA DE D. GHEORGHIU DU­PĂ INDICAŢIILE CERCURILOR LIBERALE PE CARE ATUNCI LE FRECVENTA CU ASIDUI­TATE. A intervenit atunci d- Ti­tulescu, căci de fapt d. Gheorghiu era agentul de legătură între d-sa şi d. Vintilă Brătianu. Deci lui Buescu i se tăiase orice posibilitate de soluţionare,­­ceia ce de multe ori l-a pus în situaţii di­ficile faţă de reprezentanţii diferi­telor legaţii care pretindeau rapi­ditate în executarea lucrărilor. Or, prealabila consultare a secretarul­­ui general cerea timp. Cum s’a întâmplat în chestia Galantzis In afacerea Galantzis, secretarul general a manevrat în așa chip încât pe de o parte să bareze dru­mul lui Buescu la ministru, iar pe de altă parte a reușit să prezinte ministrului un referat ca fiind al lui Enescu, având grija să adauge verbal d-lui V. Brătianu cam urmă­toarele: «Vedeţi bine, rezoluţia a fost pusă observându-se normele legale dar eu nu mă puteam ocupa şi de măsurile administrative pe care directorul general al vămilor era obligat să le ia». Rezultă clar că Buescu era învinovăţit că a li­­berat scrisoarea pur şi simplu fără să facă menţiune de restul rezolu­­ţiei care a fost pusă mult mai târ­ziu. Afară de aceasta s’a căutat a se dovedi ministrului că alegerea pe care a făcut-o în persoana lui Buescu n’a corespuns aşteptărilor accentuându-se că secretarul gene­ral a avut dreptate când s’a opus la avansarea lui Buescu. S’a evitat cu susţinută tenacitate chemarea lui Buescu înaintea jus­tiţiei, căci atunci nu se mai putea ascunde că rezoluţia a fost com­plectată numai atunci când aface­rea Galantzis a devenit scandal public. De altfel la Direcţia vămilor, toţi funcţionarii cunosc numele «vesta­lelor» cari au venit şi au ridicat scrisoarea de garanţie. Ceva mai mult, subalternii lui Buescu au re­fuzat să semneze adresa către Ga­­liatatos şi atunci a fost obligat să o semneze însuşi Enescu. Chestiunea referatului O­e deosebită gravitate prezintă şi chestiunea re­feratului m­enționat mai sus. Afirmăm categoric că referatul prezentat minis­trului nu este semnat de fostul director­ general al vămilor. Ne găsim în faţa unui referat scris la maşi­nă, fără nici o semnătură. Dacă ministerul ţine să ne desmintă n’are decât să publice, — nu tot refera­tul — ci numai ultima pa­gină, cu pretinsa semnătu­ră a lui Enescu. Credem că acest lucru nu se va întâm­pla nici­odată şi mai cre­dem că în scurt timp vom fi în măsură să dăm publi­cităţii referatul care susţi­nem că este apocrif. # Justitia are destule elemente; d- V. Brătianu de asemenea — minis­trul de finanţe­­declară ritos în toa­te ocaziile că are 0 deosebită slă­biciune pentru funcţionarii corecţi Enescu a plătit cu moartea acest lux — Reparaţia nu întârzie: d. V. Brătianu depune toate stăruinţele să-l plaseze pe d. Dem. Gheorghiu la Banca Naţională. N. «CUVAM YOU ULTIMA ORA Consiliul de Coroană de la Sinaia Tot guvernul, şefii de partide, foştii prim-miniştri şi Pa­triarhul au fost convocaţi Un consiliu de coroană a fost pe neaşteptate convo­­®«*f către M. S. Regele la Sinaia. Consiliul se va întruni la ora 4 d. a. la castelul regal. Toţi membrii guvernului în frunte cu d. I. Brătianu,­­■ P. S. S. Patriarhul Miron Christea »şefii de partide, d-nii N. Iorga, I. Maniu, I. Mihalache şi general Ave­­rescu şi foştii prezidenţi de consiliu d-nii Vaida şi ge­neral Coandă au fost convo­caţi. Probabil toţi vor lua par­te, deşi nici unul nu se afla ori în Bucureşti, dar cu te­legraful şi telefonul presi­­denţia consiliului a trans­mis ori invitaţia regală. Membrii guvernului pâră­sesc Capitala azi diminea­ţă cu un tren special, la o­­rele 8 şi 50. Pentru ce se convoacă acest consiliu, tor grav, chemat numai în importante momente şi când împrejurări interne sau externe de o considerabilă seriozitate fac să fie nevoe de o consultare a tu­turor factorilor politici răspunză­tori din ţară ? La consiliul de miniştri care s’a ţinut ori după amiazi şi a cărui principală preocupare a fost toc­mai acest consiliu de Coroană, s'a păstrat cea mai desăvârşită dis­creţie. Miniştrii nu vroiau să spue nici că pleacă la Sinaia, mai pu­ţin să anunţe ceasul plecărei tre­nului special. Reprezentanţii presei s-au adre­sat direct preşedintelui de consil­iu d. I. Brătianu, întrebând dacă acest Consiliu nu e în legătură cu incidentul dintre Principele de Coroană şi guvern. D. I. Brătia­nu a făcut să se comunice presei următoarele : «Principele Moştenitor se află într-o vilegiatură mai îndelungată în Italia. Ast­fel că un ziar serios — a a­­daogat preşedintele cosiliu­lui — nu trebue să publice zvonuri­ necontrolate. A­­tunci când se va produce ceva și guvernul va lua vre­o măsură, va fi comunicată la timp. Acum nu e nimic care să producă vreo îngri­jorare».• Discrețiunea guvernului este de­sigur, legitimă, dată fiind ex­trema delicateță a chestiunei... Dar în punctul unde au ajuns lucrurile, credem că opinia pu­blică trebueşte informată. Dar iată adevărul: Pentru motive de ordin personal A. N. R. Principe­le Carol care se afla zilele acestea in Italia şi-a mani­festat în scris către Suve­ran intențiunea de a nu se întoarce mai multă vreme în ţară, chit că pentru asta să renunţe eventual la tit­lul de Principe Moştenitor. Persoane de cea mai înal­tă încredere cu d. C. Riottu ministrul Palatului, au fost trimise pe lântră Principele Carol spre a cere explicaţ­iuni mai ample asupra a­­acestei decisiuni şi să stă­­ruiască în numele Regelui şi fărei să revină la alte sentimente. Astăzi se aşteaptă răspun­sul definitiv al A. 8. Re­gale. In cazul când­ el ar fi ho­târât negativ, Consiliul de Coroană va avea să exami­neze situaţiunea şi să deci­dă dacă nu este locul ca, faţă de această atitudine, A. 8. R. Principele Nicolae să fie declarat Principe Moştenitor al Tronului. Eventual Consiliul ar mai putea decide o prelungire mai îndelungată a concedi­ului Principelui Carol. Toate formalităţile au fost pregătite de em­ pen­tru oricare din aceste ipo­teze. • REGELE FERDINAND ’ PRINŢUL CAROL Negocierile pentru aran­jamentul datoriilor române în Franţa După noul ştiri primite de către guvern de la d. D. Diamandy, mini­strul ţării la Paris, negocier­e pre­liminarii între Franţa şi România cu privire la datoriile noastre **­e războia pot fi considerate ca ajun­se la bun sfârşit. Conferinţa Micei inteleperi a fost amânată Belgrad, 30 (Rador). — «Pravda» anunţă că din cau­za vizitei primului ministru polon la Praga şi din cauza călătoriei d-lui Beneş la Geneva în cursul lunei Fe­bruarie, conferinţa Micei Antante va suferi o amâna­re. Conferinţa va avea loc în primăvară, şi se va ţine probabil la Bled, în Slavo­nia. N. R. Ştirea amânărei conferinţa a apărut în «Cuvântul» acum trei zile fiindu-ne trimisă de către corespon­dentul nostru din Balcani. Colaborarea anglo-italiană ÎNTREVEDEREA MUSOLINI— CHAMBERLAIN Roma 30 (Rador). — Agenţia Ste­fani anunţă că aseară a avut loc la Rapallo o întrevedere între Mus­solini şi Chamberlain. Deşi ministru de externe al Ma­rei Britanii nu se găseşte în Italia pentru scopuri politice, prezenţa sa a dat prilej acestei întâlniri în care s’a putut schimba punctele de vedere asupra chestiunilor mai im­portante actuale. Lunga întrevedere, care a fost continuată printr’un dineu intim o­ferit de Chamberlain, a fost ins­pirată de cea mai vie cordialitate; exam’narea evenimentelor mai im­portante petrecute în politica in­­ternaţională în ultimul timp a pus în evidenţă posibilitatea şi utilita­­tea unei continuări a colaborării stabilite între cele două ţări, în scopul de a armoniza diferitele in­terese în favoarea consolidării pa­cei în Europa. Numărul şomeurilor a crescut în Germania Berlin, 30 (Rador). — Numă­rul şomeurilor a atins un milion, fără a­ ţine seama de muncitorii concediaţi d­a 15 Decembrie pâ­nă Acum. «Vassische Zeitung» cred­ că numărul real al şomeu­rilor din Germania este tot atât de mare ca şi în Anglia. Temeri de inundaţii în Anglia Londra, 36 (Dador). — Cele mai multe râuri s’au revărsat. Sunt te­meri de grave inundaţii pe valea Ta­misei. ŞTIRI POLITICE Plecarea ministrului Tur­ciei din Bucureşti la Angora Ex. s. Yaghib-Bey, ministrul Tur­ciei la Bucureşti, a părăsit ziele tre­cute România, plecând la Angora, unde a fost chemat de guvernul turc. In cercurile diplomatice şi poli­tice se atribue acestei călătorii o importantă deosebită de­oarece mi­nistrul Turciei la Bucureşti ar ur­­ma să fie însărcinat de guvernul din Angora cu o misiune de ordin politic, identică celei avute de mi­nisterul de Externe turc care a vi­zitat zilele acestea Belgradul, şi a­­nume apropierea Turciei de sfera politică a Micei Antante și de con­ceptele ei în politica balcanică. Conflictul N. Titule­scu Anton Bibescu In cercurile guvernamentale se pretind initiate, se vorbeşte guvernul s’ar fi oprit în incidentul dintre principele Anton Bibescu şi d. Titulescu la următoarea «so­luţie»: Să recheme pe principele Anton Bibescu dela Washington şi să-i încredinţeze postul de la Varşovia. D. Iakovaky, actualul deţinător al postului de la Varşovia va fi din nou adus în administraţia interioa­ră a Ministerului. In locul princi­pelui Bibescu, — după acelaş­ivon — ar fi numit d. Boerescu, minis-D. C. Diamandy a comunicat la­­­tru pienipotenţiar actualmente la Bucureşti că data la care ar putea pensie, a cărui readucere în activi­începe negocierile definitive pen­tru încheerea şi semnarea acordu­lui este 15 ianuarie şi a invitat pe d. Vinică Brătianu să trimită la Paris pe experţi.­tate este de altfel, oricum, hotărâtă, înregistrăm svonul cu toată re­zerva şi credem a putea adăuga că, dacă aceasta este în realitate ho­­tărîrea guvernului, realizarea ei nu va fi tot atât de simplă cât este şi­­soluţia­­ D. ANTON BIBESCU Ini 'Tirin telegraf şi telefon de la corespondenţii noştri Desbaterile congresului partidului comunist rus Guvernul Sovietic e acuzat de trădara Ziua II­a Constantinopol 30. — Congresul partidului comunist rus, care ţine şedinţe la Moscova continuă. MASURI CONTRA MUNCI­TORILOR ŞI ŢĂRANILOR OSTILI REGIMULUI In ziua­ a doua, congresul a ho­­tărât să se ia măsuri energice con­tra diferitelor organizaţiuni ţără­neşti şi muncitorilor din anumite industrii, cari s’au pronunţat defa­vorabil faţă de regimul sovietic şi luptă contra partidului comunist. Congresul a respins apoi propu­nerea mai multor delegaţi, de a se acorda o largă amnistie ţăranilor şi muncitorilor acuzaţi de delicte politice. In urmă, congresul a hotărât să se acorde cetăţenia rusă foştilor de­putaţi bulgari Vasile Colaroff şi Gheor­ghe Dimitroff, cari urmează să fie numiţi în înalte posturi di­plomatice. GUVERNUL SOVIETIC A TRADAT CAUZA REVO­LUŢIEI MONDIALE Un violent atac al lui Pok­rovski ţiu­ea în această ţără este cât se poate de critică şi că sovietele nu intenţionează să aibă relafimi cu guvernul Tancoff. A declarat însă, că actualmente guvernul sovietic rus studiază ches­tiunea restabilirii relaţiunilor di­plomatice normale cu Cehoslovacia 9x Iugoslavia. Şedinţa s’a ridicat a­­Poi urmând c& î** htp. sâ se continue discuţiunile asupra politi­cei externe a Rusiei. Atmosfera e favorabilă politicei lui Cicerin şi Ricov Constantionpol 3 A. — După ulti­mele, ştiri privi­te din Moscova, at­m­osfera la congresul partidului co- Represaliile contra turcilor cari nu renunţă la fes continuă Constantinopol. 30. — Repre­saliile contra supuşilor turci ca­re refuză să renunţe la purtarea fesului, continuă cu multă ener­­gie. Aşa, tribunalul din Constanti­­nopol a condamnat pentru acest fapt pe 8 turci la moarte, iar pe 48 la muncă silnică pe toată viaţa. Cei condamnaţi la moarte au şi fost executaţi. Faptul de a purta fel, este ca­lificat ca refuz de a respecta le­gile şi răsvrătire contra autorită­ţilor statului, care au decretat desfiinţarea fesului. Tribunalul din Trebizond­a a condamnat deasemnea la moarte 15 Turci pentru refuz de a renun­ţa la portul fesului. Cel mai tânăr dintre condam­naţii la moarte este de 62, iar cel mai bătrân de 107 ani. Alţi 22 de tineri au fost condamnaţi, pentru acelaşi fapt la muncă silnică pe viaţă. Intrându-se în ordinea de zi, a luat cuvântul Po­krovski, membru în comi­tetul executiv al interna­ţionalei III-a, care a acu­zat de trofchisum pe Ri­­coi­, Cicerin, Rakovski şi ceilalţi conducători ai Ru­siei sovetice. El a arătat că guvernul Sovietic, a triff­at canva re­voluţiei mondiale, fapt ca­ RICOV re face pe viitor imposibi­­i­lă lupta contra capitalis­, minist rus, este favorabilă parti­­m­ alţii anglo-american, ce­­­zarilor restabilirii de relaţiuni noi stăpâneşte acum omeni- j mare cu statele streine şi în spe­­rea, j dar cu Franţa şi Anglia. Poberovski şi-a încheiat. Este sigur că în comitetul con­­cuvântarea cu o şarjă pa- j trai executiv al partidului comunist ternică îndreptată contra­­ rus, vor fi aleşi în majoritate par- Angliei, pe care a acuzat-o tizanii politicii externe precum­ de egoism feroce și că lu­crează contra intereselor regimului sovietic.. CONVENŢIA TURCO-RUSA Expozeul lui Litvinov Comisarul Litvinov a expus con­gresului textul complect al conven­­tiunii ruso-turcă, arătând că aceas­tă conventiune nu are caracter de ostilitate faţă de niciun stat străin. Acest fapt a fost comunicat gu­vernului iugoslav de ministrul de externe turc Tevfik Buşdibey, cu ocazia trecerii lui prin Belgrad. Litvinov a­dăugat că prin con­­venţiunea ruso-turcă se urmăreşte menţinerea păcei, mai ales în Pe­­n­insula Balcanică şi înlăturarea pe viitor a războaielor de cucerire. El şi-a exprimat convingerea, că guvernul englez va­­sfârşi prin a se înţelege cu Rusia şi Turcia, in inte­resul consolidării păcii mondiale. RELAŢIUNILE CU CELE­LALTE STATE Întrebat de delegatul Birlov asu­pra situațiunei din Bulgaria, comi­sarul Litvinov a declarat că situa- Tiranii ruşi emigrează în Siberia Constantinopol 30. — Din cauză că guvernul sovietic rus a conce­sionat aproape toate pământurile arabile la consorţii streine, ţăranii ruşi se văd nevoiţi să emigreze în Siberia. După ziarul «Pravda» oficiosul internationale­ IlI-a, numai în cursul lunei Noembrie au emigrat în Siberia circa 35.000 familii țără­nești. zată de Ricov şi Cicerin. Se dă ca sigură şi realegerea lui Stalin, ca secretar general al paridului. RICOV CONFIRMA TRA­­TATIVELE SOVIETELOR CU ANGLIA. CEHOSLOVA­CIA ŞI PARTICIPAREA LA CONF. DEZARMĂRII Ricov a declarat ziariştilor din Moscova, că guvernul englez a ad­mis să reînceapă tratativele cu Ru­sia sovietică, pentru încheerea unei convențiuni. Aceste tratative vor reîncepe cât mai curând la Londra. Președintele sovietului comisari­lor poporului rus a mai declarat că misiunea comercială cehoslova­că ce există acum la Moscova va fi transformată cât de curând în reprezentanţă diplomatică. Ricov a confirmat ştirea că Ru­sia va trimite delegaţi oficiali la conferinţa pentru dezarmarea gene­rală, cu condiţiunea expresă, ca a­­ceastă conferinţă să nu aibă loc în Elveţia. Guvernul sovietic este de părere ca conferinţa să aibă loc într unul din orașele italiene. Alegerile comunale de la Salonic au fost anulate Salonic, 30. — Ziarul «Elefterom Vima» anunţă că guvernul grec Hotărât să anuleze din nou alege­rile pentru consiliul comunal din Salonic. Aceasta din cauză că între cei a­­leşi se află mulţi comunişti şi per­soane, care printr’un manifest re­cent au cerut autonomia Macedo­niei și a orașului Salonic. Republica Sovietica bul­gară din Crimeea Constntinopol 30. — In Crimeea s’a format o republică sovietică bulgară cu capitala în oraşul Tavrici, după siste­mul celei moldoveneşti. Noua republică va face parte din u­­niunea republicilor sovietice ruseşti şi va fi condusă de Gheorghe Dumitroff, fost deputat comunist bulgar, iar acum refugiat în Rusia. D-nii Beneş şi Skrzynski vor vizita Moscova Praga 30. — Ziarele anunţă că d. Beneş, ministrul de externe al Ce­hoslovaciei, va vizita Moscova în cursul lunei ianuarie, pentru a stu­dia la faţa locului situaţiunea in­ternă din Rusia sovietică. Deasemenea d. Beneş va studia şi modul de trai al numeroşilor co­lonişti cehi şi slovaci, care se află în Rusia. Această vizită va avea însă şi un pronunţat caracter politic, întru­cât d. Beneş va trata la Moscova şi restabilirea relaţiunilor diplo­matice normale între Rusia şi Ce­hoslovacia. Varşovia, 30. — «Curier Cervoni» anunţă că d. Skrzynski, preşedinte­le de consiliu şi ministru de externe al Poloniei va pleca cât de curând la Moscova, pentru a trata personal cu guvernul sovietic rus rezolvarea diferendelor în litigiu existente a­­cum între ambele ţări. Ziarul «Expres Porant» confir­mând această ştire adaugă că d. Skrzynski va cere guvernului sovie­tic între altele să acorde autonomie bisericii catolice din Rusia și să a­­plice un regim de favoare polonezi­lor supuși sovietici. Numiri în Comandamentul armatei sovietice Moscova, 30. — Generalul Ba­­silievici a fost numit comandant militar al guvernământului Mos­cova. El a făcut parte din armata țaristă și la isbucnirea răsboiului mondial, avea gradul de locote­­nent-colonel. Cu ocazia ultimii mari mișcări făcute în comandamentul suprem al armatei bolşevice ruse, postu­rile mai importante au fost încre­dințate numai ofițerilor de carier­­ă, care au servit pe vremuri în armata țaristă. INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», SOCIETATE ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 2, BUCURESTI Conferinţa sârbo-greacă asupra zonei libere la Salonic Salonic, 30. — In localitate s’a deschis conferinţa sârbo-greacă, care are însărcinarea să fixeze în a­­mănunţime întinderea zonei libere acordată Iugoslaviei în portul Sa­lonic. Delegaţiunea iugoslavă numără 113 membrii şi are în frunte pe d. Sava Bojici, directorul general al zonei libere sârbeşti. După discuţiuni îndelungate, de­legaţii greci au consimţit ca zona liberă să aibă o suprafaţă totală de 100 k­m. pătraţi, în loc de 50 km. cum prevedea primul proect. Zona liberă iugoslavă va dispune şi de 8 km. în lungime de teritoriu la mar­ginea mării, pe care se vor construi cele necesare imul port modern. Delegaţia română în Canada Montreal, 30 (Rador). — Mi­nistrul Titulescu a sosit în Cana­da pentru a mulţumi pentru îm­prumutul de 25 milioane dolari a­­cordat României în 1919 de către Canada. Guvernul român însăr­cinase pe d. Titulescu să negocie­ze consolidarea acestei datorii la Londra în 1922. Canada a fost deci primul Stat care a primit con­solidarea datoriilor pe un termen lung. In schimb România a fost primul stat care și-a consolidat datoriile sale de răsboiu în An­glia. Presa canadiană publică nume­roase articole ce exprimă satisfac­ţiunea produsă de această vizită. Delegaţiunea română a părăsit Otawa în seara zilei de 28 Dec. pentru a vizita Colonia română din Montrecol. De acolo delegaţiu­nea va mai vizita alte oraşe ame­ricane unde sunt colonii de ro­mâni transilvăneni, şi se va în­toarce la New-York, pentru a se îmbarca în ziua de 9 Ianuarie pen­tru Londra, unde va sosi la 15 Ia­nuarie. Telefon 25/35

Next