Cuvântul, februarie 1926 (Anul 3, nr. 371-395)

1926-02-01 / nr. 371

ULTIMA ORA Stin­­gilice Partidul maghiar din Ciuc şi-a fixat candidaturile pentru alegeri Organizaţia din jud. Ciuc a partidu­i maghiar a fixat deja candidaturile pen­­tru alegerile comunale şi judeţene. Conform hotărârii partidului, care a stabilit că se vor fixa liste independente in toate părţile unde Ungurii nu sunt amestecaţi cu alte neamuri organizaţia din Ciuc a fixat liste complect ungureşti, ci şi-a motivat această hotărâre cu fap­tul că noua reformă administrativă a făcut din judeţul Ciuc un judeţ curat un­guresc, deslipind cele câteva comune ro­mâneşti din partea răsăriteană a jude­ţului. Este locul să reamintim aci ceea ce s’a mai scris de atâtea ori in coloanele zia­rului nostru, că noua arendare a jude­ţelor a nesocotit complect interesele ro­mâneşti in această regiune Guvernul li­beral, detaşând, cu o inconştienţă care-l caracterizează, cele câteva comune româ­neşti atunci când trebuia să facă toc­mai contrarul. — a renunţat definitiv la Românii înstrăinaţi din regiunea săcrea­scă. Alegerile ce se apropie se fac astfel în numele acestei renunţări incalificabile. -00- şi reforma electorală Activitatea parlamentară nu va fi sus­pendată de­cât 3 zile.­Guvernul vrea să se retragă imediat după alegeri Şi guvernul şi majorităţile au înţeles, în fine, că totul s’a sfâr­şit şi că cramponarea de putere pentru câteva zile este o impu­doare politică inutilă. De aceea d. Ionel Brătianu a luat de pe acum, toate măsurile în vederea retragerii, adică toate măsurile privitoare la ultima ches­tiune fără de rezolvarea căreia guvernul nu vrea și nu poate ple­ca: votarea reformei electorale. Activitatea parlamentară nu va fi suspendată Contrariu versiunilor care au cir­culat­ activitatea parlamentară va fi reluată Luni şi Camera va avea să se ocupe, activ, de proectul de lege electorală. Secţiile, în urma dorinţei expri­mată de d. Ionel Brătianu, vor sfâr­şi de examinat proectul — mai ales că li s’a interzis orice modificare, în primele zile ale săptămânei vii­­toare şi apoi va fi adus în desbate­­rile publice-Cum opoziţia nu va lua parte la desbateri ci va ceti o simplă decla­raţie, discuţia şi votarea proectului nu va putea dura decât cel nr.I0. două săptămâni. E prea posibil ca el să fie votat chiar în preziua ale­gerilor comunale. Guvernul vrea să se retragă ca o conse­cinţă a alegerilor D. Ionel Brătianu, după cele ce deţin de la d-sa cer­curile guvernamentale, ar voi să nu mai aştepte nici ziua de 8 Martie, mai pu­ţin cea de 3 Aprilie, — cele două date controversate ale sfârşitului legislatu­re! — şi să se retragă ime­diat după alegeri. Astfel, guvernul îşi va lua sfârşitul care îi convi­ne şi va putea afirma ori­când — susţin iuvernamen­talii — că a voit să lase loc altora, deşi nici la sfârşitul forţelor nici complect im­­porular. De­ aceea, afirmăm că nu este exclus ca Guvernul d-lui I. I. C. Brătianu să părăsească puterea înain­te chiar de 15 Martie, dată ce fusese aleasă pentru retragere. Partidele naţional şi ţărănesc nu renunţă la nici una din cele trei condiţiuni ale frontului unic Tratativele pentru acordul de guvernare au fost suspendate până Marţi­ eri dimineaţa a avut loc la do­miciliul d-lui V. Madgearu, deputat şi delegat al partidului ţărănesc o consfătuire a reprezentanţilor par­tidelor naţional- poporului şi ţără­nesc, pentru a discuta condiţiunile încheierei acordului cu privire la un front unic, în vederea alegerilor co­munale. Discuţiile au durat până la orele 12 jumătate, când s’au remis d-lor D. Goga şi I. Petrovici, delegaţii partidului poporului, conditiunile in cari se poate încheia acest acord-Partidele national şi ţărănesc au pus în vedere delegaţilor partidului poporului că nu pot admite renun­ţarea la cele trei conditiuni: 1) anu­larea alegerilor; 2) abrogarea refor­mei administrative şi 8) urmărirea abusivilor şi fraudatorilor la aceste alegeri. D-nii Goga şi Petrovici au cerut renunţarea la punctul 2. Singura concesiune care s’a pu­tut face în urma cererii reprezen­tanţilor partidului poporului, — cari au obiectat că partidul poporului a votat reforma administrativă — a fost înlocuirea termenului ABRO­­GARE cu acela de ÎNLĂTURARE. Răspunsul d-lui general Averescu urmează să se producă astă seară. După amiază delegaţii s’au întru­nit din nou în vederea redactărei comunicatului. Cealaltă delegaţie mixtă a Part­idelor naţional şi ţărănesc, care se ocupă cu desăvârşirea acordu­lui de guvernare şi-a suspendat lucrările până Marţi, urmând ca întâi să se resolve problema, ale­­gerilor comunale­ Această amânare se datoreşte lipsei din Capitală a d-lor Stere şi Iunian. • Liberalii pun însă în circulaţie cu acest prilej, o serie de svonuri cu privire la unele neînţelegeri ce ar fi survenit între delegaţiile celor două partide, fapt care ne-a fost însă desm­intit în mod categoric de către reprezentanţii autorizaţi ai celor două partide. Delegaţii celor trei partide s-au reintru­nit ori după amiază la domi­ciliul d-lui Virgil Madgearu. Reprezentanţii partidului popor­lui au acceptat toate formulele pro­puse de reprezentanţii celor două partide coalizate în afară de chestia abrogărei reformei administrative, pentru care d. general Averescu a găsit altă formulă: «înlăturarea re­formei administrative», în fond a­­celaş lucru. D. general Averescu a dat această formulă pentru că, se ştie,­­ sa şi partizanii săi au votat această reformă. In urma discuţiunilor ce au avut loc, cele trei dele­­gaţiuni au semnat un pro­ces verbal pentru închee­­rea acordului în alegerile comunale. O circulară explicativă cu­ hotă­rârile luate şi asupra modului cum trebue dusă lupta a fost transmisă telegrafic aseară tuturor organiza­ţiilor celor trei partide din ţară. O comisiune compusă din d-nii Mirto şi Madgearu din partea ţă­răniştilor, C. Argetoianu şi G. Mi­ronescu, din partea naţionaliştilor, şi d­in­ Trancu-Iaşi şi Cadalba, din partea partidului poporului vor re­zolvi neînţelegerile ce eventual s-ar ivi în diferitele organizaţii pe a­­ceastă chestiune. Astăzi delegaţii opoziţiei vor lua contact cu reprezentanţii partidu­lui socialist, liga chiriaşilor şi alte asociaţiuni care ar conlucra cu par­tidele de opoziţie în aceste alegeri. In urmă delegaţii partidelor au dat următorul : Comunicat Fată ele îndrăsneala gu­vernului Brătianu de a în­cerca încă odată chiar în ajunul plecărei sale de la putere, violentarea şi fal­sificarea voinţei naţionale Partidul­­ Naţional, Parti­dul Ţărănesc şi Partidul Poporului, au hotărât să lupte împreună în alegeri­le comunale. Ele se angajează: 1. Să înlăture actuala le­ge administrativă, alcătu­ind o nouă reformă. 2. Să anuleze rezultatele acestor alegeri cari consti­tuesc o provocaţiune a ţă­rii. 3. Să pedepsească ilega­lităţile ce se vor săvârşi în aceste alegeri. In acest scop, partidul naţional, partidul ţărănesc şi parti­dul poporului, recomandă organizaţiilor judeţene să-şi dea toate silinţele pentru a întocmi liste co­mune contra guvernului, împreună cu toate forţele opoziţioniste ce vor adera la acest apel precum şi cu toate organizaţiile econo­mice şi sociale, cu exclu­derea organizaţiunilor co­muniste. După informaţiile pe cari le a­vem în fruntea listei pentru alege­rile comunale în București va can­dida d. r., Lupu­. Pansele aplicate arata­­sorilor dela Fceul din Constanta RELAŢIUNILE OFICIALE Directiiunea învăţământului secun­dar din ministerul instructiunei, ne a comunicat următoarea relations oficială cu privire la cazul profeso­rilor dela liceul «Mircea cel Bătrân» din oraşul Constanta: «Consiliul permanent al instruc­tiunei a judecat pe trei profesori de la PoeTil din Constanta pentru scan­dalul făcut în cancelaria profesori­lor și pentru atitudinea agresivă pe care au avut-o fată de unul din co­legii lor, căruia i au adresat insulte grave. Consiliul permanent a pedepsit pe profesorul Tom­a cu transferarea în altă localitate, pe profesorul Alexan­drescu cu «cenzura» reţin­ându-i-se salarul pe 15 zile, iar pe profesorul Te­odor cu «amenda» şi reţinerea sa­larului pe 5 zile. Acest proces a fost intentat îna­inte de a se fi produs darea în ju­decată la Curtea cu juraţi a d-lu­i ministru dr. C. Angele­scu şi a altor funcţionari superiori şi nu are nici o legătură cu acest incident. Pedeapsa a fost aprobată de d. mi­nistru al instrucţiunei şi a fost co­municată celor pedepsiţi­. afaceri de spionaj Denunţul unui soldat. - Autorităţile militare puse în cunoştinţa de cauza.-Rezultatul cercetărilor comisa­rului regal.-Doua arestări.-Sediu organizației.-Planul şi documentele găsite la sediu Exista de câtva timp în Capitală o organizaţie de spionaj care, după modul cum îşi procura materialul necesar scopurilor sale, ar fi rămas poate încă multă vreme nedescope­rită.Datorită însă unui denunţ, aceas­tă organizaţiune care reuşise să a­­dune documente militare de o mare importanţă, a fost descoperită, şi întreg modul el de funcţionare dat In vileag. CUM A FOST DESCOPERITA ORGANIZAŢIA Zilele trecute, un soldat dela ar­senalul armatei, Ustrovschi Savel, a raportat şefilor săi, că în tim­pul zilei, când a fost învoit în o­­raş, s-a întâlnit cu un individ a mime Solomon Kligheli, cu domi­ciliu în str. Aurora No. 13, care i-a cerut să-i procure un plan al situaţiei arsenalului armatei. Soldatul, alarmat de cererea făcută, a socotit potrivit, din pri­mul moment să promită interlocn­torului său că în câteva zile îi va procura planul cerut. Judecând însă gravitatea fap­tului, a plecat spre arsenal, unde a comunicat superiorilor săi, în amănunt, toată conversaţia avută cu agentul organizaţiunei de spio­naj. Denunţul soldatului­­ a fost a­­­dus imediat la cunoştinţa supe-­ riorilor săi, cari, la rândul lor, l’au comunicat comandantului cornului II de armată. D. general I- Popescu, coman­dantul corpului TT de armată,­ a deferit cazul consiliului de­­ răz­­boiu, spre a începe cercetările de urgenţă pentru descoperirea în­­tregei organizaţiuni de spionaj. • In acelaş timp au fost puşi în cunoştinţă cu această afacere d­nii T. T. C Brătianu, şi d-nii ge­nerali Mărdărescu, ministru de războiu şi Lunescu, şeful statului major al armatei. REZULTATUL CERCETĂRILOR COMISARULUI REGAL Ştirea fiind adusă la cunoştin­ţa consiliului de războiu, a fost delegat cu cercetările de comisar regal căpitan OWebe c­onre a în­ceput de îndată investigaţiunile necesare. In urma interogatorului la care a fost supus soldatul Ostrovschi Savel, din serviciul arsenalului ar­matei, acel care denunţase faptul de comisar regal a fost pus pe ur­ma întregei organizaţiuni de spio­naj. CAPII PRINCIPALI AI ORGANI­ZAŢIEI ARESTAŢI D. Comisar regal căpitan Cerchez, în urma relaţiunilor aflate de la pri­ma anchetă prin interogarea solda­­tului denunţător, a plecat în urmă­rirea individului care ceruse pro­curarea planului arsenalului. După câteva investigaţiuni pri­mul agent Salomon Kligher, a fost prins; el a denunţat şi pe cel de al doilea complice, un anume Schrei­ber Jacob, domiciliat in calea Po­de­­i No. 11. Ambii agenţi ai organizaţiunei de spionaj, sunt originari din Basa­rabia, oraşul Chişinău. SPIONILOR LI S’A ÎNTINS O CURSA D- Căpitan Cerchez, având toate informaţiile precise asupra­­Celor do­i spioni, a reuşit să-i aresteze ori după amiază, la sediul organiza­ţiunei, de spionaj, în călea Dudeşti, în momentul când soldatul din ser­­viciul arsenalului, oferea ambilor planul cerut. CE S’A GĂSIT LA DOMICILIUL LOR După arestare, comisarul regal a procedat la o percheziţie generală la domiciliul celor doni spioni. Spre surprinderea reprezentanţi­lor autorităţilor, la domiciliul lor s’au găsit numeroase tablouri de ordine de bătaie precum şi planuri îi poemte în amănunte asupra de­punmărilor de trupe. S’au mai găsit şi planurile insti­tuţiilor noastre militare. Ancheta se face în cel mai, strict secret de Marele Stat Major Care este încredinţat că firul acestei or­ganizaţiuni de spionaj este cu mult mai vast şi are legături­ cu centrele de spionaj principale din celelalte ani. Corpurile legiuitoare Şedinţele Senatului dela 30 Ianuarie 1926 ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA OMAGIUL SENATULUI PENTRU M. FERECHIDE Şedinţa se deschide la orele I- Pe ban­ca ministerială d-nii Alex. Constantine­­scu, gen. Mărdărescu, Ciprianu. Prezidează d. Tony Iliescu. La sumar d. C- ANGHELESCU con­stata că adunarea nu este în număr, şe­dinţa trebuind să se ridice. CUVÂNTUL VICE-PREŞEDINTELUI D. TONT ILIESCU, rosteşte în cali­tate de vice-preşedinte al Senatului câ­teva cuvinte elogioase pentru memoria lui M. Ferechide. D. Iliescu citeşte apoi telegramele din partea Senatului polonez şi diferitelor comunităţi izraelite din ţară care trimet condoleanţe senatului român şi familiei lui Ferechide. OMAGIUL OPOZIŢIEI D. ARTAREANU propune ca bustul lui Ferechide să fie alezat la incinta Se­natului. D. TRANDAFIRESCU, din partea par­tidului țărănist, se asociază la regretele întregului Senat. D. C. ANGHELESCU (nationalist) con­turează personalitatea defunctului­ OMAGIUL GUVERNULUI D. ALEX. CONSTANTINESCU, din partea guvernului scuză absenta prezi­dentului consiliului citind apoi discursul aceatuia scris cu această tristă ocaziune. Preşedintele consiliului se asociază la regretele unanime încercate prin moar­tea lui Ferechide, «care a fost o inimă caldă şi o minte luminată». «A fost un om real şi hotărât». In timp de 40 de ani a desfăşurat o strălucită ac­tivitate politică încoronând doi regi : Carol I şi Ferdinand. «Politica românească pierde unul din cei mai demni fruntaşi ai săi». Guvernul se asociază la propunerea de a i se face un bust şi mai mult încă un medalion prin care să se slăvească me­moria lui Ferechide. Senatul în umanitate admite Şedinţa se ridică în semn de doliu anunţându-se cea viitoare seara la ore­le 8 jumătate. CORP. CUMP­RESCRIE REGULA­­MENTUL. In acest timp d-nii miniştri Al. Constantinescu şi Cipăianu trec în băncile rezervate senatorilor, spo­rind cu doi cifra celor 20 de prezen­ţe senatoriale. D. C. Angelescu analizează pro­ectul şi-i constată contradicţiile, şi lipsa de unitate. Relevă că nu se poa­te deduce din proect, dacă de fapt Bucureştii devin judeţ sau munici­piu. Arată că nu există un raport al comitetului delegaţilor şi că proec­tul n’a fost citit. D. C. Angelescu constată că în vreme ce ne plângem de aglomera­­r­e din administraţiile capitalei, p­roectul lărgeşte raza oraşului până la forturi. Legea admite şi o cen­tralizare şi o descentralizare şi pri­vilegiază unele sectoare. Aproape articol cu articol proectul violează legea administrativă adusă de libe­rali abia de curând. Ce este mai mult, violează în unele locuri şi con­stituţia. D. ministru Al. Constantinescu: Luăm act că vă interesează respec­tarea Constituţiei. D. C. Angelescu: Ne interesează modul cum o respectaţi. Constituţia e o lege care durează în momentele când sunt anume stări de fapt. D sa încheie arătând că proectul este de­ aşa natură încât interesul Capitalei impune retragerea lui. Raportorul, d. Botez, în replică, arată că centralizarea ce se face prin ataşarea comunelor sub­urba­ne, s’a considerat necesară din mo­tivele higienice şi alimentare ale ca­pitalei, şi dacă s-a ieşit din spiritul legii administrative, au impus-o a­­ceste consderaţii. Preşedintele încheie discuţia şi declară luarea legii în consideraţie. Proectul se votează pe articole fără discuţie în decurs de 4 minute exact Legea e votată apoi în total cu o u­nanimitate de 67 voturi­ Au parti­cipat la vot 23 de senatori, înclu­­siv cei trei miniștru­. Şedinţa de noapte SENATUL A VOTAT ASEARA PRIN SURPRINDERE ZAREA JUDEŢULUI BUCUREŞTI D. Punea deschide şedinţa la oie­le zece, fiind de faţă 20 senatori din 108 înregistraţi. Pe banca ministerială d-nii Al. Constantine­scu, G. Cipăianu şi Tan Cred Costantinescu, înainte de ordinea de zi, AL Const. An­ghelescu, din partidul naţional, constată că regulamentul Senatului, art 15, se opune ţinerii şedinţei, în­de vedere al decedatului Pherekyde, care a fost însă susţinut şi de actua­lul prim-ministru I. I­ C. Brătianu şi de d. Al. Constantinescu, şi rezul­­tatul a fost că Senatul n’a putut lu­cra până nu şi-a ales preşedintele. ]). Dunca observă încurcat că de­legaţia prezidenţială există, dată de M. Pherekyde d-lui Toni Iliescu, încă de pe când era bolnav şi că ea trucât vicepreşedinţii n’au acest m­’ar, fi încetat de-a fi valabilă du­mamdat de la preşedinte şi întrucât preşedintele este mort. D-sa arată că la 1913 a fost un caz simile® şi că tocmai M. Pherekyde a fost cel care a stabilit, Conform re­gulmentului, că Senatul nu poate lu­cra atunci Când preşedintele a dis­părut, fiindcă vicepreşedinţii nu pot lucra decât în virtutea unei delega­­ţii a preşedintelui. D. Dissescu s’a ridicat atunci împotriva punctului ORGANI­­pă moartea preşedintelui. Jumătate din cei 20 de senatori prezenţi primesc cu hohote de râs observaţia, după care preşedintele şedinţei trece brusc la anunţarea discuţiei generale a proectului de le­­ge pentru întemeerea judeţului Bu­cureşti. DISCUTIA GENERALA ESTE ADMISA CU 5 VOTURI DIN 20, IN LOC DE O TREIME A TOT­ALIT­ATII MATURULUI »CUVANTUL! ssbbîe Riga 30. — Comitetul executiv central, de acord cu biroul politic al partidului rus, a interzis lui Zinoviev să mai comunice direct cu partidele comuniste din străi­nătate, cari sunt afiliate interna­ţionalei a m-a. Pe viitor va întreţine corespon­denţa cu paridele comuniste străi­ne numai secretariatul general al •­artidului comunist rus, care du­pă cum se ştie este condus de Stalin Până la ultimul congres, ce s’a ţînut la Moscova, Zinov’ev în ca­litate de preşedinte al internaţio­nalei a Ii-a, comunica direct cu partidele comuniste din streinăta­te cărora de multe ori le da in­strucţiuni în contradicţie cu vede­rile guvernului sovietic rus. Pentru a se împiedica ca Zino­viev să mai procedeze astfel şi să producă greutăţi de ordin dip­lomatic guvernului sovietic rus, i s’a ridicat dreptul de a mai comu­nica direct cu partidele comuniste din streinătate. Adversarii lui Zinoview, cari de­vin tot mai numeroşi, au început să preconizeze şi demiterea lui din demnitatea de preşedinte al internaţionalei a IlI-a. Demiterea lui va fi precedată de o ver­ficare a scriptelor inter­naţionalei a III-a întrucât se afir­mă că Zinoviev şi-a însuşit mari sume de bani din fondurile desti­nate pentru propaganda colmm­is­tă în străinătate. Zinoview continuă să fie reţinut de autorităţile bolşevice la Mosco­va până când comisarii Voroşilov şi Calenin se vor întoarce de la Petrograd, unde se află acum pen­tru a cerceta activitatea opoziţio­nistă desfăşurată de preşedintele internaţionalei a m-a în rându­rile muncitorilei şi armatei roşii­ La Moscova, Zinoviev se află sub strictă supraveghere poliţie­nească şi nu are voe să intre în contact cu persoanele suspectate că aparţin taberii opoziţion­iste. In definitiv i se aplică regimul unui internat politic, cu singura deosebire că poate eşi în oraş dar supravegheat. Prin telegraf şi telefon dela coresi»­ noştri £118 9N­ US şi dela presidenţia Internaţionalei a lll-a • Afganistanul mobilizează împotriva Rusiei sovietice Conflictul a fost provocat de ocuparea unui principal punct strategic afgan de către trupele roşii Constantînopol 30.­­ Trupele ro­şii ruseşti au ocupat o porţ­une de­­teritoriu ce aparţine, Afganista­nului şi care este situat la gura râului Sir-Darîa. Ocuparea aces­tui teritoriu, care este un punct strategic important, s’a făcut prin surprindere de trupele roşii ru­seşti, care refuză să­­ evacueze a­­cum­ Din această cauză o mare agi­tare contra Rusiei domneşte în Afganistan. Emirul, Ami­e-U­lah Han a trimis o notă energică de protest la Moscova, prin care cere ca trupele ruseşti să evacueze ime­diat teritoriul Afgan. Guvernul sovietic rus a răspuns însă că nu poate fi făcut răspun­zător de cele întâmplate, întrucât teritoriul în chestiune a fost ocu­pat de bande, iar nu de trupe re­gulate ruseşti. In urma acestui răs­puns, considerat ca nesatisfăcător, Emirul Amine - Ulah-Han a ordo­nat mobilizarea armatei afgane, neutru a isgoni pe năvălitori şi a para pericolul bolşevic ce anunţă Afganistanul. Sunt temeri că si­­tuatiunea se poate agrava şi mai mult în Asm Afganistanul dispune de o arma­tă bine echipată de 50000 oameni, dintre care 16.000 cavalerişti, cum şi de 400 tunuri de diferite calibre Armata Afgană a fost organizată pe vremuri de Instructori englezi. Guvernul sovietic rus, care inten-­­ţionează de mult să bolşevizeze Af­­­ganistanul, a construit o linie fe­rată ce leagă oraşul Bukara capi­tala republicei bolşevice Torches­tan, cu provincia afgană Termetz, încă de mult Anglia şi Rusia îşi dispută întâetatea în a obţine in­fluenţa lor în Afganistan. Pregătirile pentru Conferinţa dezarmării Convorbirile Briand-Chamberlain Londra 30 (Rador). — In inter-­ viewul care l-a avut cu corespon­denţii ziarelor engleze, Sir Aus­ten Chamberlain a declarat că în ce priveşte întrunirea fixată pen­­u 15 Februarie, a comitetului în­sărcinat cu pregătirea conferinţei de dezarmare, nu s’a făcut nici o cerere de amânare din partea An­gliei şi desigur că guvernul bri­tanic nu va formula nici o dată o asemenea cerere. Dacă s’au fă­cut astfel de propuneri din partea cuiva, d-sa personal le regretă. Orice încercare de a tergiversa această chestiune, ar fi opusă cu tendințele acelor puteri, cari au sprijinit ideea de la Geneva. Cham­berlain intervine pentru continua­rea cooperării tuturor puterilor reprezentate la Locarno. Avem nevoie încă de multă răbdare — spune d-sa — însă sunt sigur că spiritul de la Locarno va continua mai departe. Nu trebuie să ne des­curajăm dacă In acest moment nu au dispărut încă toate dificultă­ţile. Paris 30 (Rador). — Ziarele ob­servă că convorbirile dintre d-nii Chamberlain şi Briand au fost, mai întâi de toate o nouă confir­mare a solidarităţii franco engle­ze­­In privinţa conferinţei de de­zarmare ziarele precizează că mi­niştrii au fost cu totul de acord deşi nu s-a fixat încă data hotă­râtă. Este probabil că întrunirea va fi amânată până la sfârşitul lunii mai. Ziarele mai adaugă că miniştrii au învederat — în spiritul unei colaborări loiale — diferite ches­tiuni care interesează precum Ma­rocul, Egiptul, Syria şi Mosul şi în ce măsură s’ar putea realiza revendicările italiene asupra teri­toriilor din vecinătatea Abisiniei şi a Mării Roşii. INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», SOCIETATE ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 2, BUCUREȘTI --------------CO-------------­ Regularea datoriilor ruse în Franța ALCATUIREA COMISIEI SO­VIETICE CARE VA RELUA NEGOCIERILE Riga 30. — Guvernul so­vietic rus a hotărât relua­rea tratativelor pentru în­cheierea unei convențiuni comerciale franco-ruse. Delegația însărcinată să trateze încheierea conven­­ţiunii comerciale, va fi pre­zidată de doctorul Ráköté­siei, ambasadorul sovietic din Paris, având ca secre­tar general pe Cilenov. Ca consilieri tehnici au fost numiţi Şainman directorul general al băncii de stat bolşevice ruse, Stomanea­­cov comisar al comerţului extern şi Raingold. Delegaţiunea are man­dat să trateze în prima li­nie chestiunea datoriil­or ruseşti din­­Franţa în care scop a primit instrucţiuni precise asupra censiunilor ce va putea face. Oficiosul bolşevic Krisven­­ia» îşi exprimă convinge­rea că de astă dată tratati­vele franco-ruse vor fi în­cununate de succes. --------------OO-------------­ Constituirea noului guvern japonez Paris 30 (Rador)- — Din Tokio se anunţă că Wakatsuri a format guvernul minfiuând pe toţi miniş­trii din cabinetul precedent. Chen­sion 25'38

Next