Cuvântul, martie 1926 (Anul 3, nr. 396-421)

1926-03-01 / nr. 396

a MINISTER­UL DE FINANŢE Administraţia Ibiloriei Publice Comisiunea pentru judecarea Opoziţii­­lor şi autorizarea emitere! de duplicate Decizia No. 15 926 Şedinţa dein 5 Februarie 1926. Preşedinte: D-l Tamil Demetrescu­ Membrii: C A. Panaitescu, O. Stroer­eu şi C N Teianu. Com's'unea pentru judecarea opoziţii­lor şi autorizarea emiterii de duplicate. Întind In examinare cererea în­rejsistra­­tă la .Ir. No 45841 din 8 Decembrie 925, a d lui S Italpern dom'e­nat la jude­ţul Ilfov com. Bucureşti str. Rinoceru­lui No. 12 de a i se elibera duplicate după următoarele acţiuni: Acţiunile Societăţi­i Româno-Belgia­­nă de Petrol. 94 acţ­uni definitive cu Cuponul No. 14, No. 88242,11135 In plata cărora a fă­cut opozitie Societatea Română-Belgia­­nâ de Petrol prin Corpul Portăreilor Trib Ilfov la notificarea No. 28895 din 11 Septembrie 1924. Procedura îndeplinită. Comisiunea a­­supra cererii sus arătată având In vede­re că a îndeplinit dispoziţiunite art 2, 6 şi 11 din Decret-lefro No. 3380/918. Având In vedere că Societatea Romât­nă Belgiană de Petrol nu a făcut nici o opunere­Pe baza actelor prezentate şi A dispo­­ziţiunilor art. 6 din Decret-leg­e de mai 908 Pentru aceste motive. In numele legii, Hotăreşte : Admite cererea şi obligă Soc. Romă­nă Belgiană de Petrol să elibereze du­plicate după următoarele act­uni: Actiunile Societătei Română-Belgia­­nă de Petrol: 94 actiuni definitive la Cuponul NO­ 14. No 88242/835. Presed’nte (ssi Camt Demetrescu. Secretar (ssi B. Doiciulescu Prezenta copie fiind conformă cu o­­riginalu! se certifică de noi Presed’nte (ssi Canut D­emc tresen. Secretar (ssi B. Do­eiulescu. GREFA TRTBU­NAMTI.UI ILFOV S. Il­a C C. Exircat D-na Vasilica D. V. Călin din com. Domneşti, jud Ilfov, prin petiţia Inreg. la No. 5468/925, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Duh­etrache V. Călin din aceiaşi comună, pentru mo­tive de insulte grave, cruzimi şi aban­donare. Din căsătorie a rezultat o­ copilă, Fă­­nica în etate de un an şi jumătate. Soţul pârât nu posedă avere. Termen pentru pronunţare este fixat la 1 Martie 1926. Acest extract se va publica prin zia­rul «Cuvântul», conform art. 285, c. c. „Grefier NEDISCIFRABIL No. 7218. 1926 Februarie 26. (In an 600 Iei șase luni SCO » Trei luni 150 » In străinătate dublu. Pentru Bănci, Instituţii de stat sau particulare 700 Politice Opoziţiunea unită a hotărât ca Duminică 28 Februarie a. c„ să ţină în Capitală o mare întrunire publică în sala Dacia, la orele 9 dimineaţa. Vor lua cu­vani­­i fruntaşi ai par­tidelor din opoziţia-unită. Universitate D. profesor M. Paşcanu a fost în­sărcinat de consiliul profesoral al facultăţii de drept din Bucureşti să suplinească şi catedra de drept co­mercial şi maritim de la această fa­cultate. D. docent I. Finţescu a fost nu­mit conferenţiar de cooperaţie şi legislaţie cooperatistă la facultatea de drept din Bucureşti. Administrative Comisia centrală de reorganizare a ministerelor se întruneşte Luni 29 cor. la Ministerul de Finanţe­ Financiare Oficiul de lichidare întrunindu-se ieri dimineaţă la Ministerul de Fi­nanţe sub preşedinţia d-lui V Bră­tianu, a contiuat cu efectuarea lucră­rilor în vederea lichidării bunurilor foştilor inamici. Militare Generalul de brigadă Munteanu Ale­xandru numit director superior şi In­spector technic al armamentului se deleagă cu începere dela 21 Februarie 1926. a îndeplini funcţiunea de Secre­tar general al ministerului de războiu. Şcolare Inspectoratul şcolar al Capitalei a fost transformat în inspectorat al municipiului Bucureşti, cuprin­zând şi comunele sub­urbane, în con­ s-------------CO---------------­ Plângeri, constatări, lămuriri Iar ca^s! sto5!s*»r de me­serii din Ardeal Din partea d-lui ing. M. Mihaile­­scu, primim o scrisoare prin care d-sa protestează contra celor afir­mate în No. 390 al „Cuvântului” de la 22 Febr. c. în articolul inti­tulat „Ce se petrece la Şcolile de Meserii din Ardeal’”, în care d-sa, este vizat şi acuzat de fapte grave ca fost director al Şcoalei de Arte şi Meserii din Braşov, transferat pe ziua de 1 Oct. 1925 ca director al Şcoalei de Conductori Tehnici din Cluj. D-sa ne declară că ţine la dispo­ziţia autorului articolului Certifica­tul Direcţiei Generale a C. F. R.r No. 112466 B. din 19 Noemb. 1910 prin care se vede că a eşit din C. F. R. prin demisionare şi nu desti­tuit. Sentinţa Trib. Braşov sec. II-a din 5 Feb. 1926, arată că cel care a înscenat că ’i s’ar fi furat auto­mobilul J. Olah, a fost condamnat el. Iar în ce priveşte gestiunea bă­nească a şcoalei pe care d. Mihăile­­scu a condus-o la Braşov, informa­ţiile le poate da Ministerul Instruc­ţiei, Direcţia Generală a învăţă­mântului Profesional, unde se poate afla că nici o sustragere de sumă de bani nu s’a constatat in Sarci­na sa. Luăm act de această punere la punct a d-lui ing Mihăilescu și-i dăm publicitatea pe care o solicită d-sa. «N. KARGE DE LA VERITABLE f.\ fi . . VÉRITÉS A CONNAÎTRE • t-A Veh.cs Ol» CONVENT EXTRAORDINAIRE de l’A.\ Mr. Ir. de 1925 «mmmm 4 CWSTMt OE it FRANCSA CONKERtt Bl »»mimt ii CERCI £ 0TTUXS f «pW 06 U Ar L. UMffi Oft. AUCAREIT­­* ele tn* dc rcm broctmr» ftSOO «a 4 Ulrc de »emnwvU». A I tteago­­)•& Pr*»** e**-*A 0» ne «ord pas dac ttné« tour Is .coition * Oft. O OC5 u.'. OE C0e.\ OU é,'. O»/. 08 fLAXCt Vi ROOMAN» ' _ D. Pangni solicita la rândul său onoarea de a vizita, cu câțiva frați, Loja «Unirea» și această favoare îi fu acordată. În­rina hotărâtă (la 15 Martie 1922) Pangal, purtând insignele celui de-al 33-lea grad, făcu in­trarea lui în gradul de ucenic. Cei doi de-al 33-lea grad ai Obs­edienţei Sale, Poată şi Arapii, a­­ratară prin stângăcia ţinutei lor şi prin şovăială că nu cunoşteau cel puţin mersul regulat al gra­dului prim. Aceasta scandaliza şi mai mult r­e fraţii Lorei «lIţiirea». Se conveni totuşi ca localul a­­cestei ultime loji­ să fie pus la dispoziţia Supremului Consiliu pentru şedintea atelierelor sale­­(CONVENTIUNE SFMNATA DC P ANO AL. PEFETZ ST A­­PAPTT). Se va recunoaşte că lu­crul acesta însemna multă îngă­duinţă faţă de Franc-Masoni a­­tât de suspecţi. După o Primă propunere, elu­dată de Pangal — «Unirea», care vroia să vadă emu se petrec lucrurile, obţine în sfârşit de a a­­sita la o şedinţă de lojă a «Ro­mâniei Unite» care, în interval se subvdituise «României Mari» din obedienta lui Pangni. EA CAPT A GOT O OPT SAP MANT MEMBPT TN OPDTNF MAT MUTT rtspptta­ ST CP PFTNZAND TP7’T D^­AT, 33-lea GRAND DOI MAESTRI ST DOI UCENTCI. Ordinea de zi din 12 Maî 192? cuprindea si o ’în­fiere. DAR NT MENT ND ODNOSTEA RT­­TCAUTL DE FRAGTE RT A­­TT1NCT FRATELE STERE A VENEPARTT­ AT, LOJFT VTZT TATOAPE «TTNTPEA» ETT PTZ GAT DE A PPOCFDA T­A A­­CEARTA TN1TTEPE T.PMTNA FF DATA ATTTNCT PPOFE­­ROPTTT­TT VTCTOP PA DO VTTZ. CAPE T,A DECEMBRTE 1992 DEVENI DE-AL 33 len GRAD. Toate aceste constatări permi­­seră Jjftjei «Unirea» de a se lă­muri asupra valorii si seriozită­ţii VTETTT MASONICE a orga­nizaţiei Pan­gal. Odată situaţia pusa la punct se aflau, unele duuă altele, câte­va amănunte savuroase : PANG­AL N’A FOST NICI­ODATĂ TNTTTAT Nici unul din Fraţii Masoni— aşa pretinşi de Pangal, nu fuse­­seră iniţiaţi conform riturilor. Se descoperi că pretinsele loji ne care Consiliul Suprem al lui Pangal. Pretindea că le are la Severin, Timişoara, Cluj şi Chi­şinău, erau inexistente. Minciu­nă ! Bluf ! Farsă formidabilă ! Lucrurile se stricau ! Franc- Masonii autentici ai «Unirei», făceau acum ceva mai mult decât de a chici înşelătoria şi o dove­deau. Stupefacţia lor trecu de orice limită, când la 10 Iunie 1922 Pangal veni să le declare că are de gând a fonda «un Chapi­­tre» şi că le solicită concursul Oameni politicoşi. Fraţii Ma­soni de la «Unirea» ştiură să-şi conţină indignarea. . Foarte bine răspunseră ei. DAR ADUCETI-NE IN PREA LARTL DOCUMENTE DIN CARE SA FFZU­LTE CA A­­VETI PUTERTLE NECE­SARE RA EUNDAT­ ATELTE­RE SUPERIOARE. PANGAL FĂGĂDUI. DAR NU ADUSE NTMTC. DIFERENDUL PANGAL-STEREA Din lipsă de spatiu vom publica în No. viitor al ziarului, procesele verbale precum şi scrisorile schim­bate cu prilejul diferendului ivit între d nul Ion Pangal şi Inginer Victor Sferea, antonii broşurei «Ve­rites» à Connaître». (Va urma) P. S. — D-lui G. I. — Galaţi- Dacă vă credeţi îndrituit să răs­pundeţi articolului d-lui Pangal, prin care acesta răspundea bro­­şurei «Var­it és a connattre» şi probabilului ei autor d. ing. V Sterea — o puteţi face. Vă publi­cam răspunsul, care nu va de­păşi o jumătate de coloană, sub condiţia esenţială ca el să fie is­călit. (Nume şi adresă). INFORMATIUNI Abonamente la ..Cuvântul d­iformitate ctu .noua ^.pentru «imn * w w ' »t%u¥v»i.iwj ţarcfl acestui municipiu. D. G. Cherdiu a fost numit în pos­tul nou creiat. Comitetul şcolar al liceului Comu­nal de fete «Obor» aduce viile sale mulţumiri d-lui farmacist Sebastian Niţescu din B-dul Ferdinand preun­­gire şi Tipografiei Tiparul Româ­nesc, cari au donat câte 5000 lei fie­care, pentru fondul de construcţie al numitului. Diverse Cinema »Capitol», fost Clasic, de la 1 Martie a trecut sub direcţia confratelui Costel Nicolau, vechia ziarist,■ fost director al Cinemato­­gratelor Comunale din Timisoara şi Nestor Casvan, directorul revis.­ei «Cinema». Luni­i Martie a. c. la ora n dini se va întruni în Sala Amiciţia din in Tarea Zalomit Adunarea Generala ex­­ordinarS a Uniunii Artiştilor Instru­mentişti din România. La ordnea zilei . Modificarea statutului şi alegerea a 2 cenzori, în cazul când la ora indicată nu se vor prezenta jumătate plus unul din numărul total al membrilor Uniu­­nei. Adunarea se va deschide la ora 12 amiază cu oricâţi membrii vor fi de f­aţă. D. profesor C. Disescu va lua parte la discuţiile ce se vor face astăzi dimineaţa la soci­tatea func­ţionarilor publici cu prilejul confe­rinţei d-lui Stancu Brădişteanu care va vorbi despre: „Noua lege elec­torală şi funcţionarii publici”. D. V. G. Ispir, secretarul general al ministerului cultelor şi artelor, va sosi în ţară venind de la Oxford (Anglia) în ziua de 3 Martie. Pe aceiaşi dată încetează delega­ţia de secreetar general a d. Stance Brădişteanu directorul general al cultelor naţionale. VTI Fraţii Lojii „Unirea“ viteaza o Lojă a Masoneriei Naţionale.­­ Hazul unei „viteri" Reorganizarea stabilimentelor de bai şi vitelor Stabilimentele de băi şi vilele societăţei TekE«*. gh­oUSat, intre cari vilele «Speranţa» şi «Păpuşica» trecând în altă proprietate, vor fi amenajate mo­dern. Vizitatorii vor găsi in sezonul 1926, vilele inzestrate cu­ apă potabilă la toate etajele şi cu tout à l’egeut, iar mobilierul camerelor complectat sau renovat. Cabinele de băi vor avea căzi noui. Se vor înfiinţa şi cabine de lux, asemenea o sală specială pentru traf-*»**ente nb­eco­onice. Informaţîpuni şi reţineri de camere la doamna dr. Irina Enacovici, care a luat direcţia întregului stabili­ment, Aleea Suter 25 Bucuresti, in fiecare zi între 10—12 a. m. si la Agentia de Publicitate R. FILIP, str Sărindar 4, Etaj I, Scsp'til 15 Mai — I Os*ombrîe. /iriDU/T&IA DE MOBILE"S ..ARADUL" noBiiLieiirisiDE­ calitate si elocamta PRETURI DE FABRICA V BUCURESTI SIR.CAROL Ms70 ETAJ 1 X l-p^XI PEJTE DRUfl HOTEL DACIA FĂRĂ NICI O BUCURIALA Covoare Basarabene Admiraţie modele cumpăraţi eftin în Galeriile Blanaulel, 23 Str. Paris 7 rabiei» articolul «Unde sunt studen­ţii basarabeni?» Mi-i închipuiam sub influenţa umanitarismului lui Tolstoi, cu care mulţi se lăudau. Mi-i închipuiam gata să împânzas­­că satele moldoveneşti din Basara­bia, nu spre a sădi ura împotriva vechiului regat cum fac cei ce s’au asvârlit în politică, nu pentru a generaliza cazn­­ resleţe, spre a le trâmbiţa dr°pt sem­ne de adminis­traţie satrapică, ci având conştiin­ţa tristului trecut din Basarabia, să îndrepte pe cei rămaşi în negu­ră efutră lumina cunoaşteri prefa­cerilor fericite pentru un neam a­­tât de mult oropsit. In faza aceea primă, a aşa zisei studenţimi basarabene prea puţin basarabeană în sensul băştinaşior basarabeni, în perioada de genera­lă tulburare repercutată şi la Uni­versitatea ieşană se desprindeau în­să, modeste, tăcute, prea închise în sine şi elemente de muncă cinstită de curată dragoste naţională, dar care trăiau cu sufletul îndurerat că şi lor li se aplică porecla de bolşe­viei de internaţionali ieşită din manifestaţiunea gălăgioasă a celor mânaţi de împrejurări prin melea­gurile noastre Viaţa omenească nu se deosebeşte preea mult de re se întâmplă şi în natură Colonii men stimai dela 17­­niversitatea din Cluj,­­ prof A. Borza, a publicat în .Societatea de mâine» un tabloi din lumea ve­getală foarte potrivit împrejuărilor sociale prin care trecem Când o pă­dure se rade, pe locul ei năpădesc tot soiul de buruieni ale căror se­minţi, aduse de vânturi, găsesc prielnice condiiuni de încolţi. Numai cu vremea, încet, încet, prind a se iţi tufani care anunţă învierea pădurii falnice de odi­nioară. Aşa s’a întâmplat şi cu studenţi­mea zisă basarabeană. Au trecut câţiva ani, anii de tulburare logi­că inevitabilă. De ospitalitatea u­­niversităţii moldoveneşti a profitat cine a vroit, în numele Basarabiei, scumpă ieşenilor. Chiar şcolile se­cundare din Basarabia — unele —, intenţionat, au încercat să deie dru­mul la valur­i de absolvenţi, care nu erau moldoveni. Toate acestea însă s’au stabilizat acum. Elemen­tele moldoveneşti din Basarabia cri de psete Nistru chiar, prind a freee pe planul întâi întărite de produsul şcolilor secundare din Ba­sarabia, tot mai românizate. Tumba rusească, prin sălile universităţii, firi prin căminuri, tot mai slab se aude. Studenţi se dau la brazdă, dovedind energii promiţătoare pen­tru vizorul neamului nostru. Mun­­■cse cu râvnă în laboratoare, semi­­narii şi clinici. Mulţi din ei îi împ­ă-şi îndrepte privirea tot mai a­­dânc către trecutul atât de senetu­­­at şi dureros al neamului rom fi­ese întreg, pentru a se îndrepta cu toată tinereasca însufleţire că­tre educaţia şi luminarea norodului atât de înegurat. Ca rezultat al a­­stei noi şi sănătoase orientări, au­­­rnchebat o societate studenţească «Basarabia», în care sunt înscrise şi elemente româneşti de dincolo de Prut , un mănunchiu de forţe, ca­re lucrează fără gălăgie ori vio­lenţe pentru întărirea solidarităţii atât de nesocotită la noi, românii, pentru educarea proprie şi pentm răspândirea culturii în mulţime. Nu-şi restrâng activitatea în mani­­festaţiuni vioaie, foc de paie, nu­mai la anumite ocaziuni. Au cor admiratei, au o mică orchestră, cultivă muzica instrumentală. Pri­ma şezătoare pe care au dat-o înain­te de sărbători, la Ateneul popular din Tătăraşi, a fost pentru mine i­­coana vie a manifestării complete a unei înjghebări studenţtşti, aşa cum mi-o închipuesc, deşi în zadar am propovăduit-o printre studenţii noştri. Prin conferinţa pe care am ţi­nut-o, ca preedinte de onoare al «ceietăţii atenţiune care m’a im­presionat adânc, tocmai fiind veni­­tă din partea basarabenîlor, se a­­răta colaborarea culturală ce tre­ime să existe între studenţi şi pro­fesori. «Steluţa» şi alte cântece bă­trâneşti executate de un cvartet studenţesc, cântările bisericeşti e­­xecutate de un admirabil, deşi mic, cor mixt, solurile unei studente cu ghes puternic şi modelat, apoi de­­clamările din poeţii noştri, au deş­teptat în sala planii nu numai de studenţi basarabeni, o emoţiune încordată, lămurită tocmai prin e­­vocarea, de către­ executanţi, a con-' diţiunilor istorice măreţe prin cari trecem. Fii de ţărani, studenţii pomeni­tei societăţi basarabene, şi au în­dreptat însă principala atenţiune a­supra satelor, creând cămine cul­turale, ţinând conferinţe de întări­re naţională, o direcţiune în care studenţimea de azi, dacă ar fi mai mult preocupată de rostul ei ideal în prefacerea vremii, ar săvârşi mi­nuni. Tnsamnai că prind a înţelege înplto treime să ne îndrumăm si­linţele cu toţii. Meritul lor e mare în desorientarea ce domneşte prin­tre majoritatea studenţilor, care vor să-şi arăte existenţa prin vorbe mimai şi gesturi iuţi. începutul ac­tivităţii studenţilor basarabeni, e ca o spărtură senină în cerul încu­­rat. Manifestată într’un moment când apare ca o reacţiune împotri­va atmosfeîî ce s'a ceat în fnul în­suşi, a numelui de hasaabean, ea urnite fi îndemnul — dacă va per­sista — spre o orientare nouă, func­tuoasă, a restului studenţimii ie­şene. Am o atât de convinsă încredere în magica prefacere, ce ar putea-o aduce studenţii în luminarea noro­dului, dacă ar ajunge ei înşişi la o disciplină riguroasă in ce priveşte menirea lor socială, încât ori de câte ori văd începuturi în această direcţie, ori de unde ar porni, nu poi decât să mă buncur şi să trag nădejde. «Prin ei viitorul întreg al neamului ajunge să fie aşezat pe tem­eri solide. Generaţiunile viitoa­re vor căta cu o pioasă amintire către tinerii studenţi de azi dacă vor înţelege nevoia vremii şi sp­ri­­jul de jertfă care trebue să ne în­sufleţească pe toţi Altfel vorbele lor cele mai frumoase, sunit ca pro­meroaca topită de primele raze de mare, iar paşii lor prin z­lnie de suneiuri de azi, sunt apşi pe năci­­nul pustiului. Trec ca nişte umbre în chip de om, în împrejurări care le-ar putea da înfăţişare de făp­turi epice». (Unde sunt studenţii basarabeni !) I. SIMIONESCU Prof. la Univ. din Iaşl Nouii directori de la Banca Națională D-nii I. Lapedatu, deputat şi Alex. Mimi preşedintele zemstvelor din Ba­sarabia au fost numiţi din partea gu­vernului directori la Banca Naţio­nală, primul ca reprezentant al Ar­dealului şi celălalt ca reprezentant al Basarabiei.. «CUVÂNTUL» Doctorul 6. So­ninie DA CONSULTAŢII de Boli interne $1 copii 3-6 St­. F­aţa de Platoa, 5 Telefon 11­14 1 ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie al cab. 2. a emis mandat de arestare împo­triva lui D. Ma­na fu agent de un­ Bloc:­’Motes din viaţă. Eri dimineaţă a încetat din viaţă in Capitală Elena Teodor­ini, profe­soară la Conservatorul din Capita­lă şi una din gloriile care au ilus­­trat muzica românească. La înmor­­i Moartea lui Gustave I­­ahn Paris, 27 (Rador). — Scriitorul mâniate va lua parte și de ministru simbolist Gustave Kahn a încetat al artelor Alex. Lapedatu. Din cea mai fragedă vârstă Elena Teodorini dovedise strălucite apti­tudini artisice. Primele ei concerte le-a dat la vârsta de 17—18 ani. Tot pe atunci a părăsit ţara ple­când spre Milano. Acolo a debutat la Scala. A concertat apoi şi a cântat la toate operele italiene, repurtând suc­cese răsunătoare. S-a evidenţiat ca soprană de toa­te genurile pe marile scene din Lon­dra, Paris, New­-York, etc. In ultimul timp a colindat, cu a­­celaş succes, centrele Amercei de Sud. La Buenos Ayres a înfiinţat o şcoală foarte bine văzută de cercu­rile artistice. S-a înapoiat de trei ani în ţară. De un an, Elena Theodorini func­ţiona ca profesoară la conservatorul din Bucureşti. Moare în vârstă de 70 de ani. Moartea Elenei special de acele de la Insula Şerpilor Teodorini pe care M S. a vizitat-o în mai M. S. Regina I» «Mu­­seul Sim­u» Ori după prânz, M. S. Regina în­soţită de A S R Principesa Peana şi doamna Irina Procopiu a vizi­tat în amănunţime «Muzeul Simu» care anuil acesta va fi donat de fon­dator. Statului. După aceea a trecut la expoziţia pictorului Bunescu (în atelier) in­­teresându-se de lucrările expuse. în Curierul Judiciar Procesul studenţilor arestaţi la 11 Februar Ziua II-a REPLICA COMISARULUI REGAL - VERDICTUL PROCESUL STUDENTULUI UR­­ZICEANU DE LA IASI Curtea cu juri din Iaşi a judecat procesul studentului Urziceanu, ca­re a tras patru gloanţe de revolver asupra morarului Grinpan, che­mat la palatul de justiţie pentru D. maior Hotineanu, comisar re­gal, în replică, răspunde pledoarii­lor apărătorilor din şedinţa tre­­cută. D-sa reaminteşte împrejurările în care s-au produs tulburarile din seara de 11 Februarie, când mani­festanţii au străpuns cordoanele militare spre a ajunge sub feres­trele senatului universitar, unele întrebări acuzaţilor­ La orele 9.45 consiliul trece în ca­mera de deliberare şi după scurt timp revine în sala de şedinţă a­­ducând un verdict prin care con­damna pe studenţii Popescu Ion şi Popovici Mihai la câte 30 zile în­chisoare iar pe inculpaţii Dandu Nicolae (funcţionar comercial) şi Tronam Dumitru (conductor la so­cietatea de gaz şi electricitate) la câte 15 zile închisoare. Tonsilul achită pe studenţii Bu­­zoianu Ion, Garofeanu Gh., Ioniţu Eugen, Doicu Emlian şi Chiopu Ion. Condamnaţii au renunţat la re­cursul la consiliul de revizie, astfel că condamnarea rămâne definitivă. UN ŞEF DE SERVICIU ESTE AUTORUL PRINCIPAL O fraudă care se cifrează la peste două milioane lei, s-a săvârşit în dauna uzinelor comunale, la direc­ţia generală a serviciului apelor. D. Gheorghe Ionescu în calitate de şef al serviciului de taxare, cu ajutorul agentului încasator Gheor­­ghe Săulescu, a reuşit să sustragă a da unele lămuriri asupra agre­ din în pasăr­e făcute ,a abonaţi p o­piunii săvârşite împotriva d-lui A C. Cuza. După o scurtă deliberare, Curtea a adus un verdict negativ. Urzicea nu a fost achitat, sumă de peste 2 milioane lei Agentul de încasare avea datoria ca în momentul când primea suma de bani de la abonat, să aplice pe chitanţă o ştampilă, care purta nu­mărul încasatorului, corespunzător cu numărul trecut pe fişe şi păstrat la arhiva direcţiei, pentru a se pu­tea şti precis, care anume încasator a emis chitanţe, pentru achitarea sumei.­­ Ştampila de control, purta însă în afară de acel număr şi un semn distinct, pe care încasatorii nu-i cu peştean şi graţie cărui fapt s a pu­tut descoperi frauda. Acum câteva luni, cam prin luna iunie, a intervenit o înţelegere în­tre Gh. Ionescu şeful serviciului taxărei şi­ Gh. Săulescu agent de încasare, ca sumele încasate de a­­gent care vor trece de valoarea de 40X100 lei, să nu mai fi vărsat ca­sieriei, ci să fie predate direct șe­fului de serviciu. Celelalte sume mai mici trebuiau vărsate la casierie. Pentru ca să dispară orice urmă de control, acele chitanţe care valo­rau peste suma de 40.000 lei, nu mai erau prezentate la casierie pentru întocmirea borderoului, ci încasate direct rămânând însă în registrul ă scruche cotorul chitanţei de unde fusese liberate. În acest mod agentul încasator a reuşit timp de şeapte luni, să îca­­seze sume de bani dela abonaţi, Pe care după ce le vărsa şefului de ser­viciu, îcasa dela acesta un comi­sion. CUM S’A DESCOPERIT FRAUDA Cu modul acesta de încasare frau­da nu se putea descoperi de cât la facerea bilanţului, cu toate că dele­gaţiile încasatorilor se eliberau lu­­nar sub controlul direct al servi­ciului de casierie. Acum câteva zile începându se încheierea bilanţului, şeful de ser­mărire la percepţia IV comunală învinuit că şi-a însuşit 22 000 lei din contribuţia ce trebuia vărsată în casa percepţiei. PROCESUL FALIMENTULUI A. P. CALANTZIS Eri au continuat desbaterile la s-­I comercială a trib. Ilfov în proce­­sul falimentului A. P. Calantzis. Au luat cuvântul în replică repre­zentanţii ministerului de finanţe şi Băncei comerciale române. Proce­­sul s’a amânat în continuare pen­tru Miercuri 8 Martie. De la Teatrul NatFcinel Ordinea spectacolelor Luni 1 Martie: «Phedro». Bilete seria 182. Marti 2 Martie: «Secretii!». Bilete se­ria 183. Miercuri 3 Martie: «Ioana D’Arc». Bi­lete seria 184 Joi 4 Martie, matineu: «Secretul». Bi­lete seria 81 Reprezentaţie de gală în beneficiu! Soeiefîlţei «Vatra Noastra». Seara: «Toana d’Arc». Bilete seria 185. Vineri 5 Martie matineu: »Phedra». Bilete seria 83­ Reprezentaţie în benefi­­ciul Cantinelor Universitara Seara: «Se­cretuî». Bilete Seria 186 Reprezentaţie în benef­ciul Soc. Invalizii de Rîtzhoiu. Sâmbătă 6 Martie matinem- «Secre­tul». Bilete seria 84 Reprezentaţie în beneficiul Sindicatului Ziarişt­lor. Sea­ra: «Toana d'Arc» Bilete seria 187. Re­prezentaţie de ga­ S un benefici«­ Socie­­tăţei Tibişonu-Puminecă 7 Martie, matineu: «Anu­ta» t pref obişnuit)­ Seara: «Manechinul Sentimemai b­ret obişnuit). Luni 8 Martie: «Regele Lear» (preţ o­­bişnuit). Biletele pentru cel de al doilea Con­cert simfonic al Trivmnei Artişt­lor In­strumentişti, s’au pus in vânzare şi au următoarele preţuri: Loji cu 669 şi 440 lei, Staluri cu 155,99 şi 66 lei. De la O’iera Marti 2 Martie, se cântă pentru a doua oară opera «su­dlas cu tenorul Stanislas Gruszcinsky care a obtinut la prima reprezentatie un frumos suc­ces, în rolul lui Radames. De la Teats*!wl idâc La Teatrul Mic, se reia cu începere de Luni­­ Martie, marele succes in sta­giune! «Domnii ăștia noi» comedie în acte de Robert de Flers şi Fr. de Croisset, care se va juca până l­uni 8 Martie, când va avea loc­­o reprezen­te extraordinara cu premiera «E­le­­fantul alb» (Un homme), comedie în a­cte de Alfred Savoîr. Conferinte Luni, ora 6 d. a. va vorbi în ci­clul «Universităţii libere» de prof. P. Andrei, despre­ «Primele princi­pii» de H. Spencer. • D­nferinţa se ţine în aula Funda­ţiei Carol. D. Constant Ionescu va conferen­ţia astăseară la orele 9, la «Funda­ţia Universitară Carol I» despre «Mussolini». • Luni 1 Martie ora 9 seara va avea loc conferinţa d-nul Inginer Gabrielescu Ramiro un Amf­ ten‘m! Fundaţiei Carol T despre­­Shinul ! fir fi motor». Conferinţa va fi însoţitâ de 2 filme cinematografice unul francez şi altul cehoslovac şi alte prieetinî reprezen­tând diferite sboruri fără motor. Conferinţa este sub patronajul Aero- Clubului Regal al României. Intrarea liberă, viciu d. Cişmigiu a observat că re­gistrul de debit era falsificat. Imediat d-sa a pus în cunoştinţă pe d. ing. Săvulescu directorul ge­neral al Uzinei Comunale, care cons­tatând frauda a anunţat prefectura poliţiei capitalei. CERCETĂRILE SIGURANŢEI Comisarul Scarlat Haralamb, de la Siguranţa capitalei, fiind dele­gat cu cercetările, luând relaţiuni de la directorul general al nai­elor, despre modul cum agenţii încasau sume, şi aflând despre semnul con­venţional cu care era prevăzută ştampila tuturor agenţilor încasa­tori, a descoperit pe agentul Gh. Săulescu, autorul fraudelor. Arestat de comisar, agentul înca­sator, a făcut declaraţii complecte indicând şi adresele abonaţilor de unde a încasat banii. El a mărturisit complicitatea cu şeful de serviciu, fără ajutorul că­ruia nu ar fi putut comite frauda. In urma mărturisitor făcute de agentul încasator, dovedite înteme­iate cu registrele uzinei, comisarul de siguranță s’a transportat la do­miciliul șefului de serviciu Gheor­­ghe Ionescu, pe­ care l’a găsit bol­nav în pat. Cu două zile înainte Ionsecu, a­­flase descoperirea fraudelor, şi cum sufere de o maladie incurabilă, în­­tr’un acces de surescitare nervoa­să, căpătase paralizie parţială. In momentul când comisarul Scarlat a intrat însoţit de d- Săvu­­lescu, directorul general al uzinei, în camera sa, şeful de serviciu în­­tr’un moment de disperare, a scos un revolver pe care-1 avea ascuns sub pernă, vroind să se omoare. In acea clipă a fost oprit de co­misar, care­­ a luat arma din mână. El nu poate da nici o declaraţie din cauza paraliziei care îl împie­dică să vorbească. In urma acestor constatări, a fost lăsat la domiciliul său sub o pu­ternică pază poliţienească. Cercetările siguranţei continuă, pentru a se descoperi toţi abonaţii care au fost înşelaţi, iar pe de altă parte se face verificarea încasări­lor pentru a se putea stabili valoa­rea exactă a fraudelor săvârşite. Se crede că ele întrec cifra de 3 mili­oane lei, multe rânduri. Concerte SUMELE ÎNCASATE DE DEFRAUDATORI SE CI­­FRAZA LA 2 MILIOANE LEI.­UN ŞEF DE SERVICIU ŞI UN AGENT ÎNCASATOR IŞI ÎNSUŞEAU SUMELE ÎNCASATE DELA ABONAŢI PENtRU APA

Next