Cuvântul, mai 1926 (Anul 3, nr. 445-468)
1926-05-01 / nr. 445
Cronica Ardealului Partidul maghiar ia măsuri împotriva întinderii antisemitismului între unguri Instigația antiromânească a unui preşedinte al partidului „maghiar" -------00----- Organizaţia din jud. Satu-Mare a partidul «maghiar», alcătuită în majoritate din evrei, s’a întrimit ca sft protesteze împotriva agitaţiei antisemite pe care o face prin presa catolică şi depe amvon părintele iezuit Petre Olasz, cunoscut tuturor ungurilor din Ardeal şi Crişana din predicele antisemite ce le ţine în bisericile romano-catolice din oraşele acestor ţinuturi. Canonicul Ludovic Ilosvay a comunicat cu acest prilej organizaţiei partidului «maghiar», că episcopia romano-catolică de Satu-Mare a interzis d-lui Olasz orice rol public şi l-a oprit de a mai predica. Protestul partidului maghiar şi dispoziţia aceasta a autorităţilor bisericeşti au fost precedate de o alarmă a ziarelor evreieşti «Szamos» şi «Nagyvárad», care au comentat în articole violente efectul ce’ au îndemnurile părintelui iezuit în sânul tineretului maghar din Satu- Mare. S’a anunţat în aceste ziare, că tineretul unei şcoli secundare ungureşti a spart geamurile sinagogii din Satu-Mare şi s’a atribuit acest lucru îndemnurilor părintelui Olasz. Ziarele în chestiune s’au folosit de prilej ca să atragă atenţia că mişcarea antisemită românească nu sar îndrepta numai împotriva evreilor, ci şi împotriva ungurilor, după ce se va fi terminat cu chestiunea antisemită. In faţa acestei mişcări soarta evreilor şi ungurilor este aceeaşi a insinua ziarul «Nagyvarad», în articolul de o pagină pe care şi-l încheia astfel: «Dacă în alegerile acestea pentru parlament s'ar da o sută de mii de voturi listei cuziste, lucrul acesta n’ar durea pe evreii din Ardeal cât i-ar durea dac'ar şti că s’a dat acestei liste un singur vot unguresc chiar dacă acel vot ar fi al părintelui restuit Petru Olasz. Viaţa constă din voturi, cuvinte şi pietre: fiecare trebuie să ştie cui îşi dă votul, ce gânduri exprimă prin cuvintele sale şi unde aruncă eu pietre». După informaţiunile ce avem, demonstraţia organizaţiei sătmărene a partidului «maghiar» nu s’a făcut spontan, ci în urma unei circulării a centrului partidului maghiar, care caută să momească şi ’n chipul acesta pe alegătorii evrei şi să împiedice avântul mişcării care a prins în sânul tineretului unguresc. înfierarea părintelui Olasz s’a făcut de altfel cu argumentări fără imborală bizare. Preşedintele organizaţiei amintite, d. Baki Ignat, a căutat să-l prezinte pe părintele iezuit ca distrugător nu numai al unităţii evreo-maghiare ci şi al celei catolico-reformate, ŞI CA APOLOGET AL ROMÂNIEI. D. BakoIgnat a declarat că l-a auzit pe păr. Olasz spunând: «Mulţumesc lui Dumnezeu, că nu suntem în Ungaria, unde reformaţii contrabalansează acțiunea antisemită a catolicilor». Guvernul urşi ţine promisiunea făcută Moţilor Delegat a primarilor din comunele dui munţii Apuseni s’a prezentat azi dimineaţă sub conducerea d-lui maior dr. Băleanu, avocat, la ministerul agriculturii, ca să ceară oprirea pustirii pădurilor moţeşti, ce li-au fost răpite prin fraudă de diverse societăţi evreeşti asociate cu politicianii liberali şi avereşeani. Delegaţia fost primită de secretarul general al ministerului. Acesta a declarat că nu se poate atinge de hotărîrile prin cari Comitetul Agrar a adjudecat definitiv, societăţilor exploatatoare terenurile paduroase ce trebuia să revină prin reforma agrară Moţilor. D Băleanu şi delegaţii celor 31 de comune interesate în chestiunea aceasta au explicat zadarnic, că hotărîrile Comitetului Agrar pot fi şi trebue anulate, de oarece s’au adus în contra legii. Comunele frustate n’au fost citate în instanţele ale căror hotărîri au fost definitivate de Comitetul Agrar. Ele s’au declarat totdeauna în fals împotriva acestor noi oficiale, delegaţii au pretins să din persoane dintre care unele sunt interesate personal la exploatările pădurilor reclamate, nu putea să aducă, în şedinţe la care nu erau de faţă toţi membrii săi, sentinţe definitivi prin care se desconsideră acest lucru. S-a arătat secretarului general că este vorba de contracte făcute de socieăţile de exploatare după 1918. In faţa evaziunilor persoanei oficiale, delegaţii au pretins să se facă Moţilor dreptate înainte de alegeri, căci altfel vor considera că promisiunile ce li s’au făcut sunt simple momeli electorale Primarii celor 31 de comune au căutat să obţină o audienţă şi la d. Oct. Goga, ministru de interne şi vecin al Moţilor (ducea), dar n’au primit nici măcar promisiunea că vor puta intra vreodată la d-sa. CAPITALA INCENDIUL DIN STR. BUZEŞTI Dii seară la orele 10, un incendiu s-a declarat în strada Buzeşti No. 22 la proprietatea d-lor avocaţi A. Dumitrescu şi Cantaban Pârvulescu. Focul a luat naştere de la apartamentul ocupat de chiriaşul Iulius Margulius, contabil la distileria «Apolo». Flăcările au pătruns la plafonul camerei, de unde au cuprins acoperișul clădirei, arzându 1 pe o bună parte. Postul Centrul de pompieri a sosit la locul incendiului, localizând focul după o oră. Cauza care a provocat acest incendiu, nu s’a putut stabili încă, cercetările comisarului continuă. SINUCIDERE Maria Cristea de 22 ani domiciliată la hotel Simplon camera 324, a încercateri seară să se sinucidă, bând 30 grame de spirt denaturat. Cauza care a determinat o să ia această hotărîre este o ceartă pe care a avut o cu concubinul său Uie Dragomirescu farmacist cu care trăia de câtăva vreme și care în ultimul timp o părăsise. HIPPISM Băneasa Joi 29 Aprilie 1926 ZIUA VIII Z, posomorâtă. Cu toate acestea adevăraţii sportsmeni n’au lipsit să asiste în număr destul de mare. Iată rezultatul tehnic: Pr. Olt: 1) Bun Veuit (Mac Intyre) 2) Lalla Rokh (Cristea R.); 3) Leuștean (Horvath G.) T. C. 18, 11, 11, 16. Pr. Melingue; 1) Odette (Buţu); 2) Plevna (Ionescu). Pr. Obreşti; 1) Cardnal (Cristea); 2) Tribun (Gill F.); 3) Cowboy (Hanson),deat-head. Neplasati: Nolli me tangere, Fioij şi Kacak. T. 93, 23, 12 şi 14. Pr. Banatului: 1) Violeta (Golovkin); 2) Bekes şi 3) Ghiţă. T. O. 13. Pr, Mars (Handicap): 1) Scharfeneck (Golovkin); 2) Far (Gill W.): Neplasati: Norocul meu, Chevalier, Galilei, Amok şi Fără Sfanţ. T C. 25, 19 şi 39. Pr. Vulcan: 1) Náthás (Iorga); 2) Bogey (Stecker). Neplasati: Vilageoise, Dobriţa, Kalia. T. C. 53, 13 şi 11. Pr. Bărcâneşti: 1) Delceg (Huska) 2) Housette (Cristea D.); 3) Inndratz (Gill Fr.). Neplasaţi: Kurtos, Zefir, Grevist, Softica 11, Fuior şi Drapel. T. C. 71, 19, 18 şi 20. (Outsider) Cum sunt răsplătiţi cite Ordin general pe armată , mă îndoiesc, că, că toţii îşi vor face, şi în viitor, datoria, cu aceiaşi tragere de inimă şi acelaş îndemn, de jertfă pentru binele scumpei noastre piatrii, a cărei siguranţă, se sprijină pe umerii armatei. Acest ordin, va fi citit tuturor ca Bolşevismul rusesc, ale cărui act încrezător, în gândurile bune şi ţinut dezastruoase sunt cunoscute în inima curată de buni ostaşi, nu tuturor, de mult încearcă, prin agenţii săi, a corupe sufletul ostaşilor noştri. In totdeauna, însă s’au lovit de conştiinţa şi sufletul bunilor români şi ostaşi credincioşi Tronului şi Ţării, astfel că încercările lor nu numai că n’au că n’au dat roade darmenilor de trupă sub arme şi tutuchiar au pus autorităţile, în cunos- rur ofiţerilor armatei, ţinta, de modul lor de acţiune. f . ■ . . . O ultimă încercare, de a pune sinistru de v z)oi mâna pe planurile de construcţie, General de D.vize (s«fl MIIÎCESCU felul armamentului, în lucru, capa- J citatea de lucru, etc. a Arsenalului Armatei, precum şi hărţile militare a Marelui Stat Major, nu le-a reuşit. Soldatul Ustovschi Petre din trupa Arsenalului Armatei, şi caporalul Petcu Mihai, din Serviciul Geografic al Armatei, cărora li se făcuseră promisiuni de recompense băneşti, raportează şefilor lor, noua încercare bolşevică. Căpitanul ,Cerchek Ştefan, Comisar Regal al Corpului 2 Armată delegat cu cercetarea acestei noui încercări de spionaj, procedează cu aşa tact şi prezentă, încât reuşeşte, în scurt timp, să descopere întregul cuib spion. Sunt arestaţi de căpitanul Cerchez Ştefan individul Riegel Solomon şi Iacob Schreiber, împreună cu complicii lor Brown Ovis, soldat la cercul de recrutare Muscel, Zorman David din regim .6 Artilerie şi Averbuch Rosin din regim. 1 Art. Grea, ale căror information, culese, erau expediate în Cehoslovacia de individul Mocanu Petre din serviciul judecătoriei Sighetul Maramureş care a și fost arestat de căpitanul Cerchez Ştrean, în oraşul său. : ■ In timp ce se operau aceste arestări, locot. Nestorescu dela Serviciul Geografic, arestează în Craiova pe sold. Bronstern Toni din regimentul 1 Art--Grea. La percheziţia făcută acestora s’au găsit planuri, hărţi- consemnul ce le slujea ca legătură între ei, cum şi o situaţie de efectiv a armatei, care de altfel nu corespunde adevărului. După cum se vede, nici această încercare nu a reuşit uneltirilor ţarei noastre. Ministerul de război, apreciind faptele de buni români a soldaţilor Ustovschi Petre şi a caporalului Petcu Mihai, a ordonat: 1) înălţarea în grad a caporalului Petcu Mihai şi a soldatului Ustovski Petre, decorarea lor cu «Bărbăţie şi credinţă», CI II-a, recompensă bănească de câte 10000 lei fiecăruia, precum şi lăsarea lor în concediu anticipat. 2) Locotenentului Const. Nestorescu , care prin acţiunea sa, a făcut dovadă de un patriotism şi un devotament care e mai presus de or de laudă, i s’a acordat «Steaua României» CI. V-a. 3) D-lui Moruzof M., care, însărcinat a se pune la dispoziţia autorităţilor, a procedat cu un tact şi o competinţă de toată lauda şi căpitanului Cerchez Ştefan, care a condus aceste cercetări, fiind la înălţime, pentru tactul cât şi prin măsurile legale luate în calitate de comisar regal; prin acest ordin, li se aduc mulţumiri de modul cum şi-au îndeplinit misiunea. Curierul Judiciar CONFLICTUL D. R. IOANIŢESCU -JUDECĂTOR GH. LECA Despre acest conflict a petrecut în biroul d-lui preşedinte al trib. Ilfov, Lascăr Davidoglu, s’a vorbit la vreme. D. judecător Leca, dela Ocolul rural Bucureşti, a fost învinuit de 1. deputat D. R. Ioaniţescu că ar fi săvârşit ilegalităţi cu prilejul alegerilor pentru camerile agricole Acest conflict a avut ca urmare sesizarea Parchetului care a delegat pe d. judecător al cabinetului, Papadopol, cu facerea cercetărilor. Ori după amiază, d. D. R. loanitescu în urma citaţiei ce a primit-o, s’a prezentat la cabinetul 5 şi şi-a făcut declaraţia arătând împrejurări1© cari au dat naştere la acest conflict şi justificarea atitudinei d-sale faţă de chipul cum a activat d. judecător Leca cu prilejul acelor alegeri. PROPAGANDA ELECTORALA Organele de instrucţie vor avea mult de lucru în perioada electorală. Ordinile pe care le au şefii de post de jandarmi şi organele administrative de a împiedica şi zădărnici orice propagandă a opoziţiei, întâmpină multă rezistenţă târgă din partea opoziţiei de aci conflicte cu urmări mai mult sau mai puţin acute, conflicte ce-şi caută deslegarea în faţa instanţelor de represiune. Un conflict acest fel s-a petrecut în comuna Buturugeni-Priseceni, zilele trecute. C. D. R. Ioaniţescu a fost zilele acestea în această comună pentru a vorbi partizanilor. Şeful de post de jandarmi din această comună a oprit propaganda d-lui Ioaniţescu, cerându-i să se legitimeze, punându-i mâna în piept. Un partizan al d-lui Ioaniţescu, din acea comună, Radu Ştefan Ioan, a avut un schimb de cuvinte mai aprins cu şeful de post care a dresat acestui sătean proces verbal de ultraj în exerciţiul funcţiunei. Actele au fost înaintate Parchetului care a delegat pe d. judecător de instrucţie al cab. 7 Ghiţescu. D-sa, după ce a luat interogatoriul lui Radu Şt. Ioan, a emis mandat de arestare. S. II a trib. Ilfov a infirmat acest mandat. DECLARARE IN STARE DE FALIMENT S. I a tribunalului comercial a declarat în stare de faliment pe comerciantul Iosef Brauer din str. Lipscani 80 în urma cererei creditorilor săi. Dosarul a fost înaintat Parchetului spre a se vedea dacă nu e vorba un faliment fraudulos în dauna creditorilor. CONDAMNAREA UNUI JANDARM LA 1009 LEI AMENDA PENTRU BATAE Secţia II a Curţii de Apel a judecat zilele trecute procesulde bătae intentat de fraţii Bădescu, din com. Priboi (Dâmboviţa) sergentului major de jandarmi Dumitrache Radu, instruit conform art. 493 procedura penală de d. procuror general de pengă Curtea de Apel din Bucureşti. Acest jandarm e învinuit că în lipsa fraţilor mai mari, cel mai mic dintre fraţii Bădescu, Andrei, a fost ridicat de acasă, bătut, maltratat în mod îngrozitor de acest jandarm şi apoi azvârlit în dosul casei unde se afla postul, de jandarmi, S. III a Curţii s’a pronunţat eri, condamnând pe acest jandarm bătăuş la... 1000 lei amendă. «CUVÂNTUL» înmormântarea Inginerului I inspector general silvic d in CJI Virgiliu Boeriu O universitate libera de studii naţionaliste Cu ocazia conferinţei sale despre Maurice Barnes, la «Fundaţia Regele Carol», d. Bumfil Spicaru a anunţat înfiinţarea «Institutului Românesc», Universitate liberă de studii naţionaliste. Cursurile «institutului» vor începe la toamnă, odată cu anul seclar 1926 -1927. Căldura şi aplauzele prelungite cu care a fost primită ,Crea, arată în mod hotarîtor, cât de bine corespunde această iniţiativă necesităţilor spirituale, fie unui public în căutare de orientare doctrinară. La «Institutul Românesc» se vor ţine cursuri asupra naţionalismului monarhic. Toate disciplinele, începând cu Economia politică, prolemele sociale, metafizică ortodoxă şi literatura, vor fi expuse în lumina ideilor de tradiţie, de ordine şi de naţionalism. Universitatea liberă de studii naţionaliste e condusă de un comitet în frunte cu d-nii Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Eugen Titcanu şi Cezar Petrescu. Direcţia Organizării «Institutului Românesc» este încredinţată d-lui Eugen Titcanu, doctor în drept al Universităţii din Paris. Asupra directivelor pe care le va urmări Universitatea liberă de studii naţionaliste asupra organizării ei interne şi pentru a da publicului informaţiuni prealabile începerii cursurilor din toamnă «Instituitul Românesc» va publica in ziarul «Cuvântul», de câte ori va fi nevoe dar întotdeauna Dumineca, «Cricică a «Institutului Românesc». De pe acum doritorii de informaţii pot trimete Corespondenţa tot Direcţiimnei, care îşi are sediul la ziarul «Cuvântul», în str. Sărindar. Scrisorile vor fi trimise d-lui Eugen Tieanu. Direcţiunea « R» P. S. — Secretariatul «Institutului Românesc» este deschis în fiecare Sâmbătă de la 6 la 8 seara, la redacţia ziarului «Cuvântul». Numiri ■ la Teatrul Naţional Potrivit nouei legi a Teatrelor şi în urma alegerei de la Societatea actorilor dramatici, la Teatrul Naţional din Bucureşti s’au făcut următoarele numiri: d. Romulus Voinescu, menbru în consiliul de administraţie, iar d-nii Alfred Moşoiu şi Mircea Rădulescu, membri în comitetul de lectură Dela Teatrul Nou Teatrul Nou trecut sub o nouă direcţiune deschide stagiunea de vară Sâmbătă 29 Mai cu revista «Treanca-Fleanca mere acre» revistă în două acte de Ion Pribeagu. Conferinţe Sâmbătă 1 Mai, cor, orele 6—7, d-nul Profesor G. Adamescu, va vorbi la Casa Şcoalelor, despre: «Tradiţie, evoluţie şi revoluţie în literatură.» Publicul şi membrii corpului didactic sunt rugaţi a lua parte. • Duminecă 2 Mai orele 11 dim. va avea loc în Aula Fundaţiunei Universitare Carol I a 15-a conferinţă pin ciclul organizat anul acesta de Institutul Social Român, tratând: «Capitalismul în viaţa socială». Va vorbi d. V. N. Madgearu despre: «Capitalismul în răsăritul Europei». Nani lucrări ale autorilor ruşi Scritorul M. Sloninski a terminat romanul «Cuceritorul» a cărui acţiune se petrece la Petrograd în anii 191»—1924- Romaneierul Semenov a scris prima parte a unui mare roman tratând despre familie şi relaţiile familiare, în timpurile actuale. V. Kaverin a mcrs deasemenea un nou roman sub titlul «Nouă zecimi d din soartă» a cărui acţiune se petrece la Petrograd în anul 1917. (Cops). Bibliografie FALIMENTUL BOLŞEVISMULUI de Petre T. Ghiaţă , edit. Cartea Românească, lei 30. Un studiu asupra vieţii sociale ruseşti, privită prin prisma interpretării leniniste a marxismului rezultatele practice ale aplicării bolşevismului. Cartea conține o serie de date statistice asupra deosebitelor ramuri ale activităţii sociale, culese din chiar sursa sovietică. S. Teleajen şi A- Paseu, Craiul- Vânt, poem dramatic în trei acte. (Biblioteca «Semănătorul» No. 123—124, Arad, preţul 10 lei). Tenorii şi talentaţii scriitori dela Iaşi, Sandu Teleajen şi Adrian Pascu, au plămădit din aluatul folclorului românesc un frumos poem dramatic «Craiul-Vânt». Acest poem, scris cu simplitate coedititoare a basmului, se citeşte cu plăcere, şi credem, că dus pe scenă, va reţine atenţia publicului, şi va birui. N. Ghiulea: Ocrotirea clasei de mijloc (Biblioteca «Semănătorul» No. 138, Arad, preţul 5 Lei). Volumaşul acesta, scris cu deplină competenţă de profesorul dela Universitatea din Cluj N Ghiulea, e uuna din cărţile necesare în această vreme tulbure, când interesele superioare ale neamului nostru sunt uitate pentru interese mărunte. Cartea d-lui prof. N. Ghiulea, e menită să devine un îndreptar pentru aceea, cari au la inimă soarta clasei noastre de mijloc. • A apărut romanul «Dipomatul, tăbăcarul şi actriţa» roman de moravuri datorit scriitorului C. Ardeleanu. Romanul se află în vânzare la toate librăriile din Capitală. -------xxoxx------- Marţi noaptea 27 spre 28 Aprilie a întat din viaţă Inginerul Inspector General Silve Virgiliu Boeriu, Directorul Personalului din Casa Pădurilor. Corpul neînsufleţit a fost ridicat de la domiciliul său din Calea Victoriei şi depus de camarazi la Biserica Unită din Strada Polonă. In fata Palatului Societăţei «Progresul Silvic» din Bulevardul I. C. Brătianu unde e şi sediul Casei Pădurilor, de către d. Inginer Inspector Silvic M. P. Fiorescu Secretarul General al Societăţei «Progresul Silvic» s’a rostit cuvântul de adio atât în numele Societăţei cât şi al corpului silvic. Apoi către seară corpul neînsufleţit a lui Virgiliu Boeriu a fost ridicat de la Biserică şi condus de camarazi în Gara de Nord, urmând a fi transportat în Comiua Lechinţa de Mureş spre a fi înmormântat în satul lui natal. Corpul silvic deplânge pierderea de timpuriu a unui valoros și cinstit camarad. Unde s’a declarat inceridiul.-Au ars doua magazii, din care una încărcaţi cu marfa. -Şeapte vagoane distruse de flăcări dintre care doua încărcate.— Pagube de 50 milioane.-Ancheta autorităţilor Marcuri noapte la ora 3 şi 10, un groaznic incendiu s’a declarat în gara Filaret, la magaziile de mică și mare viteză, pentru expediere. Focul a distrus complect, magazia de mare viteză care era construită de zid și t magazia de mică viteză care era construită din scânduri. UNDE S’A DECLARAT INCENDIUL Pe partea dreaptă a liniilor ferate din gara Filaret, se găsesc situate câteva magazii, care au fiecare destinaţia lor. Cele mai apropiate de gară servesc ca locuinţe pentru oamenii de servicri, alături de o altă magazie destinată pentru mărfurile sosite. Alături de magazia mărfurilor sosite se găseşte o magazie mare de zid, distinctă mărfurilor de mare viteză. In ea nu se afla însă depozitată nici o cantitate de marfă. Alături de această magazie se afla aceea a mărfurilor cu mică viteză, care era încărcată cu diferite mărfuri: stofe, mătăsuri, mobile, peşte, lână, în mare cantitate. Ciocolată şi o mare cantitate de mare, destinate Cehoslovaciei. Ciocolata aparţinea firmei Economu şî Staroflricî, iar maţele firmei Petre Trucker. Controlul celorlalte cantităţi de mărfuri cari se aflau în magazie nu va putea fi făcut decât cu ajutorul actelor aflătoare în gară pentru a se putea stabili cui aparţineau. CUM A FOST OBSERVAT FOCUL In serviciul gărei Filaret, pentru pază de noapte erau angajaţi paznici speciali, dintre cari făceau în fiecare noapte de serviciu câte cinei. In noaptea incendiului erau de serviciu paznicii Palatin Alex., Preobici Ion, D-tru P. Marin, Cimpoeru D-tru și Soare D. Nicolau. Cu câteva minute înainte de a se observa focul, o echipă de lucrători în frunte cu șeful magazioner Nicoară, lucrase la magazia de mare viteză, la încărcatul mărfei în câteva vagoane, cari erau trase pe linie. In momentul când lucrul se terminase, șeful magazioner a declarat că a zărit o flacără apărând în interiorul magaziei de mică viteză. Şeful magazioner a chemat, imediat la telefon pe şeful stafiei Filaret, ,d. Orleanu, care a sosit imediat la faţa locului. Până la sosirea sa, flăcările, fiind alimentate de ambalajul de paie al apei mobile, s’au întins cu repeziciune la câteva tuburi cu acid carbonic, cari se aflau în apropiere. Tuburile au făcut explozie, asvârlind schizele la mori distante, astfel cu operaţiile de salvare, erau imposibile din cauza pericolului. Ca urmare firească, flăcările s-au întins cu repeziciune, cuprinzând întreaga magazie, transmiţându-se apoi la magazia de mare viteză. TOATE POSTURILE DE POMPIERI LA LOCUL INCENDIULUI Au fost anunţate posturile de pompieri cari au sosit imediat începând operaţiunile de localizare a incendiului. Prima grijă a pompierilor a fost să îndepărteze din faţa magaziei incendiate cele 15 vagoane care staţionau pe linie şi din care erau încărcata şapte. . Vagoanele fiind incendiate, cu multă anevoinţă au putut fi stinse, după ce au ars patrd din Celegedie şi două din cele încărcate cu mărfuri. S’AU ADUS UNITATI MILITARE La locul incendiului s’au adus unităţi militare, din jandarmii pedeştri, 9, 2 vânători, 6 şi 21 infanterie, 4 roşiori, şi din batalionul de C. F. R. Armata, împreună cu posturile de pompieri, au dat ajutoarele necesare pentru localizarea incendiului. Flăcările alimentate de marfa depozitată în magazie, împiedicau munca încordată depusă de pompieți. AUTORITATILE la locul INCENDIULUI La locul incendiului au sosit imediat d-nii: Văleanu, ministrul comunicatiilor, Borlescu, subsecretar de stat la ministerul de interne, Pretorian, directorul general al căilor ferate, procuror general Camil Dumitrescu, Eracle Nicoleanu, prefectul politiei Capitalei, G. Săulescu directorul prefecturei politiei, Prosper Constantinescu, procuror de serviciu Codin Ștefănescu, judecător de instrucţie, Popa şi Georgescu, inspectori de poliţie, şi comisarii de poliţie Izescu şi Foculescu, comisarul gărei Filaret. D. judecător de instrucţie Codin Ştefănescu a luat câte o declaraţie paznicilor de noapte cari nu au putut da nici o relaţie exactă. Şeful staţiei a declarat cum a fost anunţat prin telefon de către magazionerul Nicoară şi măsurile pe care le-a luat până la sosirea pompierilor. CE A ARS Focul a ars complect magazia cea mare în care nu era marfă depozitată şi magazia de mică viteza unde se găsea marfă depozitată. Dintre vagoanele care se găseau pe linie flăcările au distrus complect şapte vagoane dintre care 2 erau încreate cu marfă. După declaraţiile d-lui Orleanu şeful staţiei se crede că paguba cauzată de incendiu se cifrează la S® de milioane, din care 11 milioane ar fi valoarea magaziilor distruse. ANCHETA AUTORITĂŢILOR Ancheta autorităţilor, continuă pentru a se descoperi cauza care a provocat incendiul. Rezultatul primelor cercetări a putut stabili până în prezent, că tocul ar fi provenit de la o ţigară aprinsă, asvârlită de un lucrător în timpul lucrului, între mobile care erau ambalate cu paie. Focul a fost complect stins la ora d. a. MUTAREA MAGAZIILOR Magaziile de mare viteză, predare şi mică viteză fiind distruse de incendiu, direcţiunea generală c. f. r. a dispus următoarele: Transporturile de mare viteză se vor preda în staţia Obor, iar transporturile de mică viteză care înainte se predau la Filaret, se vor preda la B. M. Mărfurile de mare şi mică viteză sosite pentru Filaret vor continua a se libera tot în Filaret. De la „Liga Chiriaşilor“ Mercuri seara a avut loc şedinţa comitetului central al Ligii la care a luat parte şi delegaţii Uniunii Funcţionarilor de Bancă. Prezidează d. d.. Rădulescu. Vorbitorii în unanimitate opinează pentru organizarea mai temeinică a Ligii cât şi pentru intensificarea activităţii ei. Se fac apoi nouă cooptări de membri în comitet şi se aleg membri de onoare. • Sâmbătă 1 Mai crt. se va ţine la sediul «Ligii» str. Halelor No. 19 ora 9 dimineaţa o întrunire publică la care s© va discuta chestiunea construcţiilor. La această întrunire sunt convocaţi să ia parte reprezentanţi ai tuturor organizaţiunilor şi asociaţiunilor existente. • Dumnecă 2 Mai crt. tot la sediul «Ligii» ora 10 dimineaţa la cercul de studii al «Ligii Chiriaşilor va Conferenţia d. Sam, Zwiebel despre «Proprietari Şi Chiriaşi». Abonamente la „Cuvântul“ Un an 600 Ioi Șase luni 300 « Trei luni 150 » Pentru Bănci, Instituții In străinătate dublu. Deschiderea co^res?s,i!i Industrial cserman Berlin 29 (Rador). — Miercuri s’a deschis întrunirea plenară a emigre «ului industrial german din BerLn. In discursul său de inaugurare, cancelamil Reîchului trage o paralilă între situaţia actuală politică şi economică a Germaniei faţă de situaţia de la sfârşitul războiului şi constată o considerabilă îmbunătăţire. Cancelarul arată că de câteva luni se manifestă o sporire simţitoare a exportului german, totuşi cota parte a Germaniei la comerţulmondial, care era în anul 1913 aproape de 1/8, este acum numai de 1/14. Oratorul a declarat mai departe că pentru însănătoşirea complectă a economiei va fi nevoe de linişte în politica externă, în primul rând se cere evacuarea zonei xenane de către ocupaţia străină. Plângeri, constatări, lămuriri In chestiunea graţierilor de condamnaţi militari Pentru d. ministru de război --00- Primim: Cu prilejul nunţei M. S. Reginei Marioara a Iugoslaviei, în anul de fericită pomenire- T022, fostul ministru de război d. general Mărdărescu a prezentat Majestăţei Sale Regelui un proect de amnistie politică. In expunerea de motive ce î l însoţea d-sa arăta Suveranului că sunt şi mulţi condamnaţi militari ce merită cu prisosinţă favoarea amnistiei, dar că nu se pot bucura de ea, întrucât faptele lor sunt socotite delicte de drept comun şi deci prerogativele regale nu pot fi extinse şi asupra acestei categorii de condamnaţii pe bază de simplu decret regal. In consecinţă de general Mărdărăscu, fostul ministru de război îşi luase personal obligaţiunea, angajând în acelaşi timp şi guvernul liberal de a depune pe biroul Camerii spre urgenţă votare un proect de amnistie generală militară, inediat ce corpurile legiuitoare se vor deschide în toamna aceluiaşi an adică 1922. Ba ceva şi mai uluit, d-sa îşi lua angajamentul de a stărui ca acel proect să fie luat în consideraţie cu urgenţă, pentru că era vorba de singurii condamnaţi ce nu putuseră beneficia de favoarea vreunei clemenţe regale, anume acei militari cari sunt cei mai puţin vinovaţi şi foarte mulţi nevinovaţi, după însuşi declaraţiunea d-lui general Pangrate, fostul Preşedinte al Consiliului de Revizie care într’o conferinţă ţinută la cercul de studii penale şi publicată în «Revista Penală» dela 20 Oct. 1925, a arătat că 85 la sută din condamnaţii militari sunt nevinovaţi S’ar cuveni ca aceşti condamnaţi să fie amnistiaţi ca astfel să se bucure şi ei cu un ceas mai de vreme de suprema mângâere pe care o aşteaptă de atâta amar de vreme în bezna Ocnelor, departe de copilaşii şi soţiile lor care, goi, flămânzi şi fără adăpost, pribegesc pe drumuri, indurând grozave mizerii. Au trecut de atunci 4 ani de zile şi nici fostul ministru de război şi nici guvernul Brătianu nu s’a ţinut de cuvânt. Ori, când cei mai mari trădători ai ţarei au fost graţiaţi şi unii dintre ei din muncă silnică pe viaţă la cât au fost condamnaţi nu au executat din pedeapsă de cât 5 ani, se naşte o întrebare foarte legitimă pe care respectaşi ne permitem a o adresa d-lui general Mircescu actual ministru de război, pe care- l ştim dotat cu prea mult bun simţ şi călăuzit de spiritul dreptăţei şi legalităţei. Mai pot fi ţinuţi în ocne şi prin temniţe, zecile de mii de soldaţi analfabeţi ţărani, învinuiţi de dezertare când mari trădători sunt liberi şi nesupăraţi de nimeni?.. Este aceasta o dreptate?. Cine nu ştie, n’a auzit, graba şi n.a adus cum s’a judecat şi gerele pedepse ce le-a aplicat Curţile marţialei nenorociţilor de infractori militari. De decretele de graţieri, ce s’au acordat până acum, au beneficiat în deosebi cei învechiţi în rele, clienţi ai puşcăriilor, condamnaţii militari, au fost mereu excluşi de la beneficierea lor. De asemenea, de graţierile nominale ce se fac, din Crăciun în Paşte au beneficiat cei cu rude la Erusalm.". Cei mulţi şi săraci execută câte 7—8 ani de închisoare, fără a li se reduce şi lor vreun ceas din pedeapsă. Pentru a se pune capăt acestei mari şi strigătoare nedreptăţi, rugăm pe dl. ministru de război, general Mircescu, a da_ un_ decret general de graţieri cu ocazia zilei de 10 Mai a. c. prin care să se reducă/, din pedeapsă, tuturora condamnaţilor militari, cum s’a redus şi condamnaţilor civili, cărora prin decretul regal No. 2010/920 li s’a redus şi prin decretul regal No. 3018/922 cu ocazia Incoronărei, li s’a mai redus şi, ceace face că în 2 ani condamnaţilor civili, li s’a redus lui, din pedeapsă. Mai merite soţii şi părinţi ai condamnaţilor militari . Gh. Dumitrescu, Ioana Vioreanu, Veta Sfătoiu, Grigore Muşat, Manca Nedelcu , Craiova, 19 Aprilie 1926