Cuvântul, mai 1926 (Anul 3, nr. 445-468)

1926-05-01 / nr. 445

Cronica Ardealului Partidul maghiar ia măsuri împotriva întinderii antisemi­tismului între unguri Instigația antiromânească a unui preşe­dinte al partidului „maghiar" -------00-----­ Organizaţia din jud. Satu-Mare a partidul «maghiar», alcătuită în majoritate din evrei, s’a întrimit ca sft protesteze împotriva agitaţiei an­tisemite pe care o face prin presa catolică şi depe amvon părintele ie­zuit Petre Olasz, cunoscut tuturor ungurilor din Ardeal şi Crişana din predicele antisemite ce le ţine în bi­sericile rom­ano-catolice din oraşele acestor ţinuturi. Canonicul Ludovic Ilosvay a co­municat cu acest prilej organizaţiei partidului «maghiar», că episcopia romano-catolică de Satu-Mare a in­terzis d-lui Olasz orice rol public şi l-a oprit de a mai predica. Protestul partidului maghiar şi dispoziţia aceasta a autorităţilor bi­sericeşti au fost precedate de o a­­larmă a ziarelor evreieşti «Szamos» şi «Nagyvárad», care au comentat în articole violente efectul ce’­ au îndemnurile părintelui iezuit în sâ­nul tineretului magh­ar din Satu- Mare. S’a anunţat în aceste ziare, că tineretul unei şcoli secundare un­gureşti a spart geamurile sinagogii din Satu-Mare şi s’a atribuit acest lucru îndemnurilor părintelui O­­lasz. Ziarele în chestiune s’au folo­sit de prilej ca să atragă atenţia că mişcarea antisemită românească nu sar îndrepta numai împotriva e­­vreilor, ci şi împotriva ungurilor, după ce se va fi terminat cu chestiu­nea antisemită. In faţa acestei miş­­cări soarta evreilor şi ungurilor este aceeaşi a insinua ziarul «Nagy­varad», în articolul de o pagină pe care şi-l încheia astfel: «Dacă în alegerile acestea pentru parlament s'ar da o sută de mii de voturi listei cuziste, lucrul acesta n’ar durea pe evreii din Ardeal cât i-ar durea dac'ar şti că s’a dat aces­tei liste un singur vot unguresc chiar dacă acel vot ar fi al părin­telui restuit Petru Olasz. Viaţa con­­stă din voturi, cuvinte şi pietre: fie­care trebuie să ştie cui îşi dă votul, ce gânduri exprimă prin cuvintele sale şi unde aruncă eu pietre». După informaţiunile ce avem, de­monstraţia organizaţiei sătmărene a partidului «maghiar» nu s’a­ făcut spontan, ci în urma unei circulări­i a centrului partidului maghiar, ca­re caută să momească şi ’n chipul acesta pe alegătorii evrei şi să îm­piedice avântul mişcării care a prins în sânul tineretului unguresc. înfierarea părintelui Olasz s’a fă­cut de altfel cu argumentări fără imborală bizare. Preşedintele organi­zaţiei amintite, d. Bak­i Ignat, a căutat să-l prezinte pe părintele ie­zuit ca distrugător nu numai al uni­tăţii evreo-maghiare ci şi al celei catolico-reformate, ŞI CA APOLO­GET AL ROMÂNIEI. D. Bako­­Ignat­ a declarat că l-a auzit pe păr. Olasz spunând: «Mulţumesc lui Dumnezeu, că nu suntem în Ungaria, unde reformaţii contrabalansează acțiunea antisemi­tă a catolicilor». Guvernul urşi ţine promisiunea făcută Moţilor Delegat a primarilor din comunele dui munţii Apuseni s’a prezentat azi dimineaţă sub conducer­ea d-lui ma­ior dr. Băleanu, avocat, la ministe­rul agriculturii, ca să ceară oprirea pustirii pădurilor moţeşti, ce li-au fost răpite prin fraudă de diverse societăţi evreeşti asociate cu politi­­cianii liberali şi avereşeani. Delegaţi­a fost primită de secre­tarul general al ministerului. Acesta a declarat că nu se poate a­­tinge de hotărîrile prin cari Comite­tul Agrar a adjudecat definitiv, so­cietăţilor exploatatoare terenurile paduroase ce trebuia să revină prin reforma agrară Moţilor. D Băleanu şi delegaţii celor 31 de comune interesate în chestiunea a­ceasta au explicat zadarnic, că hotă­rîrile Comitetului Agrar­ pot fi şi trebue anulate, de oarece s’au adus în contra legii. Comunele frustate n’au fost citate în instanţele ale că­ror hotărîri au fost definitivate de Comitetul Agrar. Ele s’au declarat totdeauna în fals împotriva acestor noi oficiale, delegaţii au pretins să din persoane dintre care unele sunt interesate personal la exploatările pădurilor reclamate, nu putea să a­­ducă, în şedinţe la care nu erau de faţă toţi membrii săi, sentinţe de­finiti­vi prin care se desconsideră a­­cest lucru. S-a arătat secretarului ge­neral că este vorba de contracte fă­cute de socieăţile de exploatare du­pă 1918. In faţa evaziunilor persoa­nei oficiale, delegaţii au pretins să se facă Moţilor dreptate înainte de alegeri, căci altfel vor considera că promisiunile ce li s’au făcut sunt simple momeli electorale Primarii celor 31 de comune au căutat să obţină o audienţă ş­i la d. Oct. Goga, ministru de interne şi ve­cin al Moţilor (ducea), dar n’au primit nici măcar promisiunea că vor puta intra vreodată la d-sa. CAPITALA INCENDIUL DIN STR. BUZEŞTI Dii seară la orele 10, un incendiu s-a declarat în strada Buzeşti No. 22 la proprietatea d-lor avocaţi A. Du­mitrescu şi Cantaban Pârvulescu. Focul a luat naştere de la aparta­mentul ocupat de chiriaşul Iulius Margulius, contabil la distileria «A­­polo». Flăcările au pătruns la plafonul camerei, de unde au cuprins acope­rișul clădirei, arzându 1 pe o bună parte. Postul Centrul de pompieri a so­sit la locul incendiului, localizând focul după o oră. Cauza care a provocat acest incen­diu, nu s’a putut stabili încă, cerce­tările comisarului continuă. SINUCIDERE Maria Cristea de 22 ani domicilia­tă la hotel Simplon camera 324, a încercat­eri seară să se sinucidă, bând 30 grame de spirt denaturat. Cauza care a determinat o să ia această hotărîre este o ceartă pe care a avut o cu concubinul său Uie Dra­­gomirescu farmacist cu care trăia de câtă­va vreme și care în ultimul timp o părăsise. HIPPISM Băneasa Joi 29 Aprilie 1926 ZIUA VIII Z, posomorâtă. Cu toate acestea adevăraţii sportsmeni n’au lipsit să asiste în număr destul de mare. Iată rezultatul tehnic: Pr. Olt: 1) Bun Veuit (Mac Intyre) 2) Lalla Rokh (Cristea R.); 3) Leu­­ștean (Horvath G.) T. C. 18, 11, 11, 16. Pr. Melingue; 1) Odette (Buţu); 2) Plevna (Ionescu). Pr. Obreşti; 1) Cardnal (Cristea­­­); 2) Tribun (Gill F.); 3) Cowboy (Hanson),­­deat-head. Neplasati: Nolli me tangere, Fioij şi Kacak. T. 93, 23, 12 şi 14. Pr. Banatului: 1) Violeta (Golov­kin); 2) Bekes şi 3) Ghiţă. T. O. 13. Pr, Mars (Handicap): 1) Scharfe­­neck (Golovkin); 2) Far (Gill W.): Neplasati: Norocul meu, Cheva­lier, Galilei, Amok şi Fără Sfanţ. T C. 25, 19 şi 39. Pr. Vulcan: 1) Náthás (Iorga); 2) Bogey (Stecker). Neplasati: Vilageoise, Dobriţa, Ka­­lia. T. C. 53, 13 şi 11. Pr. Bărcâneşti: 1) Delceg (Huska) 2) Housette (Cristea D.); 3) I­nn­­dratz (Gill Fr.). Neplasaţi: Kurtos, Zefir, Grev­ist, Softica 11, Fuior şi Drapel. T. C. 71, 19, 18 şi 20. (Outsider) Cum sunt răsplătiţi c­ite Ordin general pe armată , mă îndoiesc, că, că toţii îşi vor face, şi în viitor, datoria, cu aceiaşi tra­gere de inimă şi acelaş îndemn, de jertfă pentru binele scumpei noas­tre piatrii, a cărei siguranţă, se spri­jină pe umerii armatei. Acest ordin, va fi citit tuturor ca Bolşevismul rusesc, ale cărui ac­t încrezător, în gândurile bune şi ţinut dezastruoase sunt cunoscute în inima curată de buni ostaşi, nu tuturor, de mult încearcă, prin a­genţii săi, a corupe sufletul ostaşi­lor noştri. In totdeauna, însă s’au lovit de conştiinţa şi sufletul bunilor ro­mâni şi ostaşi credincioşi Tron­u­lui şi Ţării, astfel că încercările lor­­ nu numai că n’au că n’au dat roade dar­­­menilor de trupă sub arme şi tutu­­chiar au pus autorităţile, în cunos- rur ofiţerilor armatei, ţinta, de modul lor de acţiune. f . ■ . . . O ultimă încercare, de a pune s­i­­nistru de v z)oi mâna pe planurile de construcţie, General de D.viz­e (s«fl MIIÎCESCU felul armamentului, în lucru, capa- J citatea de lucru, etc. a Arsenalului Armatei, precum şi hărţile militare a Marelui Stat Major, nu le-a­ reuşit. Soldatul Ustovschi Petre din tru­pa Arsenalului Armatei, şi capora­lul Petcu Mih­ai, din Serviciul Geo­grafic al Armatei, cărora li se fă­cuseră promisiuni de recompense bă­neşti, raportează şefilor lor, noua încercare bolşevică. Căpitanul ,Cerchek Ştefan, Comi­sar Regal al Corpului 2 Armată delegat cu cercetarea acestei noui încercări de spionaj, procedează cu aşa tact şi prezentă, încât reuşeşte, în scurt timp, să descopere întregul cuib spion. Sunt arestaţi de căpitanul Cer­chez Ştefan individul Riegel Solo­mon şi Iacob Schreiber, împreună cu complicii lor Brown Ovis, sol­dat la cercul de recrutare Muscel, Zorman David din regim .6 Artile­rie şi Averbuch Rosin din regim. 1 Art. Grea, ale căror information­, culese, erau expediate în Cehoslo­vacia de individul Mocanu Petre din serviciul judecătoriei Sighetul Maramureş care a și fost arestat de căpitanul Cerchez Ştrean, în oraşul său. : ■ In timp ce se operau aceste a­­restări, locot. Nestorescu dela Ser­viciul Geografic, arestează în Craio­va pe sold. Bronstern Toni din re­gimentul 1 Art--Grea. La percheziţia făcută acestora s’au găsit planuri, hărţi- consemnul ce le slujea ca legătură între ei, cum şi o situaţie de efectiv a arma­tei, care de altfel nu corespunde a­­devărului. După cum se vede, nici această încercare nu a reuşit uneltirilor ţa­rei noastre. Ministerul de război, apreciind faptele de buni români a soldaţilor Ustovschi Petre şi a caporalului Pet­cu Mihai, a ordonat: 1) înălţarea în grad a caporalului Petcu Mihai şi a soldatului Ustov­­ski Petre, decorarea lor cu «Bărbă­ţie şi credinţă», CI II-a, recompensă bănească de câte 10000 lei fiecăruia, precum şi lăsarea lor în concediu an­ticipat. 2) Locotenentului Const. Nesto­­re­scu , care prin acţiunea sa, a fă­cut dovadă de un patriotism şi un devotament care e mai presus de or de laudă, i s’a acordat «Steaua Ro­mâniei» CI. V-a. 3) D-lui Moruzof M., care, însărci­nat a se pune l­a dispoziţia autori­tăţilor, a procedat cu un tact şi o competinţă de toată lauda şi căpi­tanului Cerchez Ştefan, care a con­dus aceste cercetări, fiind la înălţi­me, pentru tactul cât şi prin măsu­rile legale luate în calitate de co­misar regal; prin acest ordin, li se aduc mulţumiri de modul cum şi-au îndeplinit misiunea. Curierul Judiciar CONFLICTUL D. R. IOANIŢESCU -JUDECĂTOR GH. LECA Despre acest conflict a petrecut în biroul d-lui preşedinte al trib. Ilfov, Lascăr Davidoglu, s’a vorbit la vreme. D. judecător Leca, dela Ocolul rural Bucureşti, a fost învinuit de 1. deputat D. R. Ioaniţescu că ar fi săvârşit ilegalităţi cu prilejul alegerilor pentru camerile agricole Acest conflict a avut ca urmare sesizarea Parchetului care a dele­gat pe d. judecător al cabinetului­­, Papadopol, cu facerea cercetări­­lor. Ori după amiază, d. D. R. loa­nitescu în urma citaţiei ce a primi­t-o, s’a prezentat la cabinetul 5 şi şi-a făcut declaraţia arătând îm­prejurări1© cari au dat naştere la acest conflict şi justificarea atitu­­dinei d-sale faţă de chipul cum a activat d. judecător Leca cu prile­jul acelor alegeri. PROPAGANDA ELECTORALA Organele de instrucţie vor avea mult de lucru în perioada electo­rală. Ordinile pe care le­ au şefii de post de jandarmi şi organele ad­ministrative de a împiedica şi ză­dărnici orice propagandă a opozi­ţiei, întâmpină multă rezistenţă târgă din partea opoziţiei de aci conflicte cu urmări mai mult sau mai puţin acute, conflicte ce-şi cau­tă deslegarea în faţa instanţelor de represiune. Un conflict acest fel s-a pe­trecut în comuna Buturugeni-Pri­­seceni, zilele trecute. C. D. R. Ioaniţescu a fost zilele a­­cestea în această comună pentru a vorbi partizanilor. Şeful de post de jandarmi din această comună a oprit propaganda d-lui Ioaniţescu, cerându-i să se legitimeze, pu­nându-i mâna în piept. Un partizan al d-lui Ioaniţescu, din acea comu­nă, Radu Ştefan Ioan, a avut un schimb de cuvinte mai aprins cu şeful de post care a dresat acestui sătean proces verbal de ultraj în exerciţiul funcţiunei. Actele au fost înaintate Parchetului care a dele­gat pe d. judecător de instrucţie al cab. 7 Ghiţescu. D-sa, după ce a luat interogatoriul lui Radu Şt. Ioan, a emis mandat de arestare. S. II a trib. Ilfov a infirmat a­­cest mandat. DECLARARE IN STARE DE FA­­LIMENT S. I a tribunalului comercial a de­clarat în stare de faliment pe comer­ciantul Iosef Brauer din str. Lip­scani 80 în urma cererei creditoril­­or săi. Dosarul a fost înaintat Par­chetului spre a se vedea dacă nu e vor­ba un faliment fraudulos în dau­na creditorilor. CONDAMNAREA UNUI JAN­DARM LA 1009 LEI AMENDA PENTRU BATAE Secţia II a Curţii de Apel a jude­cat zilele trecute procesul­­de bătae intentat de fraţii Bădescu, din com. Priboi (Dâmboviţa) sergentului ma­jor de jandarmi Dumitrache Radu, instruit conform art. 493 procedura penală de d. procuror­ general de pe­­ngă Curtea de Apel din Bucureşti. Acest jandarm e învinuit că în lip­sa fraţilor mai mari, cel mai mic dintre fraţii Bădescu, Andrei, a fost ridicat de acasă, bătut, maltratat în mod îngrozitor de acest jandarm şi apoi azvârlit în dosul casei unde se afla postul, de jandarmi, S. III a Curţii s’a pronunţat eri, condamnând pe acest jandarm bă­tăuş la... 1000 lei amendă. «CUVÂNTUL» înmormântarea Inginerului I inspector general silvic d in­ CJI Virgiliu Boeriu O universitate libera de studii naţionaliste Cu ocazia conferinţei sale despre Maurice Bar­nes, la «Fundaţia Re­­­­gele Carol», d. Bum­fil Spicaru a a­­nunţat înfiinţarea «Institutului Ro­mânesc», Universitate liberă de stu­dii naţionaliste. Cursurile «institu­tului» vor începe la toamnă, odată cu anul secla­r 1926 -1927. Căldura şi aplauzele prelungite cu care a fost primită ,Crea, arată în mod hotarîtor, cât de bine co­respunde această iniţiativă necesi­tăţilor spirituale, fie unui public în căutare de orientare doctrinară. La «Institutul Românesc» se vor ţine cursuri asupra naţionalismului monarhic. Toate disciplinele, înce­pând cu Economia politică, pro­­le­­mele sociale, metafizică ortodoxă şi literatura, vor fi expuse în lumi­na ideilor de tradiţie, de ordine şi de naţionalism. Universitatea liberă de studii na­­ţionaliste e condusă de un comitet în frunte cu d-nii Nichifor Crainic, Pamfil Şeicaru, Eugen Titcanu şi Cezar Petrescu. Direcţia Organizării «Institutului Românesc» este încredinţată d-lui Eugen Titcanu, doctor în drept al Universităţii din Paris. Asupra directivelor pe care le va urmări Universitatea liberă de stu­dii naţionaliste a­supra organizării ei interne şi pentru a da publicului in­for­maţiuni prealabile începerii cursurilor din toamnă «Instituitul Românesc» va publica in ziarul «Cuvântul», de câte ori va fi nevoe dar întotdeauna Dumineca,­­ «Cri­­cică a «Institutului Românesc». De pe acum doritorii de infor­maţii pot trimete Corespondenţa tot Direcţiimnei, care îşi are sediul la ziarul «Cuvântul», în str. Sărin­dar. Scrisorile vor fi trimise d-lui Eu­gen Ti­eanu. Direcţiunea «­ R­» P. S. — Secretariatul «Institutu­lui Românesc» este deschis în fie­care Sâmbătă de la 6 la 8 seara, la redacţia ziarului «Cuvântul». Numiri ■ la Teatrul Naţional Potrivit nou­ei legi a Teatrelor şi în urma alegerei de la Societatea actorilor dramatici, la Teatrul Naţional din Bu­­cureşti s’au făcut următoarele numiri: d. Romulus Voinescu, men­bru în con­siliul de administraţie, iar d-nii Alfred Moşoiu şi Mircea Rădulescu, membri în comitetul de lectură Dela Teatrul Nou Teatrul Nou trecut sub o nouă direc­ţiune deschide stagiunea de vară Sâmbă­tă 29 Mai cu revista «Treanca-Fleanca mere acre» revistă în două acte de Ion Pribeagu. Conferinţe Sâmbătă 1 Mai, cor, orele 6—7, d-nul Profesor G. Adamescu, va vorbi la Casa Şcoalelor, despre: «Tradiţie, evoluţie şi revoluţie în literatură.» Publicul şi membrii corpului didactic sunt rugaţi a lua parte. • Duminecă 2 Mai orele 11 dim. va avea loc în Aula Fundaţiunei Uni­versitare Carol I a 15-a conferinţă p­in ciclul organizat anul acesta de Institutul Social Român, tratând: «Capitalismul în viaţa socială». Va vorbi d. V. N. Madgearu des­pre: «Capitalismul în răsăritul Eu­ropei». Nani lucrări ale autori­lor ruşi Scri­torul M. Sloninski a termi­nat ro­manul «Cuceritorul» a­ cărui acţiune se petrece la­ Petrograd în anii 191­»—1924- Romaneieru­l Semenov a scris prima par­te a unui mare roman tratând despre familie şi relaţiile familiare, în timpurile actuale. V. Kaverin a mcr­s deasemenea un nou roman sub titlul «Nouă zecimi d din soartă» a cărui acţiune se petrece la Petrograd în anul 1917. (Cops). Bibliografie FALIMENTUL BOLŞEVISMU­LUI de Petre T. Ghiaţă , edit. Car­tea Românească, lei 30. Un studiu asupra vieţii sociale ruseşti, privită prin prisma interpre­tării leniniste a marxismului re­zultatele practice ale aplicării bol­şevismului. Cartea conține o serie de date sta­tistice asupra deosebitelor ramuri ale activităţii sociale,­­ culese din chiar sursa sovietică. S. Teleajen şi A- Paseu, Craiul- Vânt, poem dramatic în trei acte. (Biblioteca «Semănătorul» No. 123—124, Arad, preţul 10 lei). Tenorii şi talentaţii scriitori de­la Iaşi, Sandu Teleajen şi Adrian Pascu, au plămădit din aluatul folclorului românesc un frumos poem dramatic «Craiul-Vânt». A­­cest poem, scris cu simplitate co­­edititoare a basmului, se citeşte cu plăcere, şi credem, că dus pe sce­nă, va reţine atenţia publicului, şi va birui. N. Ghiulea: Ocrotirea clasei de mijloc­ (Biblioteca «Semănătorul» No. 138, Arad, pr­eţul 5 Lei). Volumaşul acesta, scris cu de­plină competenţă de profesorul de­la Universitatea din Cluj N Ghiu­lea, e uuna din cărţile necesare în această vreme tulbure, când inte­resele superioare ale neamului nos­tru sunt uitate pentru interese mă­runte. Cartea d-lui prof. N. Ghiulea, e menită să devine un îndreptar pentru aceea, cari au la inimă soarta clasei noastre de mijloc. • A apărut romanul «Dipomatul, tă­­băcarul şi actriţa» roman de mora­vuri datorit scriitorului C. Ardelea­­nu. Romanul se află în vânzare la toate librăriile din Capitală. -------xxoxx-------­ Marţi noaptea 27 spre 28 Aprilie a în­­tat din viaţă Inginerul Inspector Gene­ral Silv­e Virgiliu Boeriu, Directorul Personalului din Casa Pădurilor. Corpul neînsufleţit a fost ridicat de la domiciliul său din Calea Victoriei şi depus de camarazi la Biserica Unită din Strada Polonă. In fata Palatului Societăţei «Progre­sul Silvic» din Bulevardul I. C. Brătianu unde e şi sediul Casei Pădurilor, de că­tre d. Inginer Inspector Silvic M. P. Fio­rescu Secretarul General al Societăţei «Progresul Silvic»­ s’a rostit cuvântul de adio atât în numele Societăţei cât şi al corpului silvic. Apoi către seară corpul neînsufleţit a lui Virgiliu Boeriu a fost ridicat de la Biserică şi condus de camarazi în Gara de Nord, urmând a fi transportat în Co­miua Lechinţa de Mureş spre a fi în­mormântat în satul lui natal. Corpul silvic deplânge pierderea de timpuriu a unui valoros și cinstit cama­rad. Unde s’a declarat inceridiul.-Au ars doua magazii, din care una încărcaţi cu marfa. -Şeapte vagoane distruse de flăcări dintre care doua încărcate.— Pagube de 50 milioane.-Ancheta autorităţilor Marcuri noapte la ora 3 şi 10, un groaznic incendiu s’a declarat în gara Filaret, la magaziile de mică și mare viteză, pentru expediere. Focul a distrus complect, maga­zia de mare viteză care era construi­tă de zid și t magazia de mică viteză care era construită din scânduri. UNDE S’A DECLARAT INCEN­DIUL Pe partea dreaptă a liniilor fe­rate din gara Filaret, se găsesc si­tuate câteva magazii, care au fie­care destinaţia lor. Cele mai apro­piate de gară servesc ca locuinţe pentru oamenii de servicri, alături de o altă magazie destinată pentru mărfurile sosite. Alături de maga­zia mărfurilor sosite se găseşte o magazie mare de zid, distinctă măr­furilor de mare viteză. In ea nu se afla însă depozitată nici o cantitate de marfă. Alături de această magazie se afla aceea a­ mărfurilor cu mică viteză, care era încărcată cu diferite măr­furi: stofe, mătăsuri, mobile, peşte, lână, în mare cantitate. Ciocolată şi o mare cantitate de mare, destinate Cehoslovaciei. Ciocolata aparţinea firmei Eco­­nomu şî Staroflricî, iar maţele fir­mei Petre Trucker. Controlul celorlalte cantităţi de mărfuri cari se aflau în magazie nu va putea fi făcut decât cu ajutorul actelor aflătoare în gară pentru a se putea stabili cui aparţineau. CUM A FOST OBSERVAT FO­CUL In serviciul gărei Filaret, pentru pază de noapte erau angajaţi paz­nici speciali, dintre cari făceau în fiecare noapte de serviciu câte cinei. In noaptea incendiului erau de serviciu paznicii Palatin Alex., Preobici Ion, D-tru P. Marin, Cim­­poeru D-tru și Soare D. Nicolau. Cu câteva minute înainte de a se observa focul, o echipă de lucrători în frunte cu șeful magazioner Ni­­coară, lucrase la magazia de mare viteză, la încărcatul mărfei în câte­va vagoane, cari erau trase pe linie. In m­omentul când lucrul se ter­minase, șeful magazioner a declarat că a zărit o flacără apărând în in­teriorul magaziei de mică viteză. Şeful magazioner a chemat, ime­diat la telefon pe şeful stafiei Fila­ret, ,d. Orleanu, care a sosit imediat la faţa locului. Până la sosirea sa, flăcările, fiind alimentate de ambalajul de paie al apei mobile, s’au întins cu repezi­ciune la câteva tuburi cu acid car­bonic, cari se aflau în apropiere. Tuburile au făcut explozie, asvâr­­lind schizele la mori distante, astfel cu operaţiile de salvare, erau impo­sibile din cauza pericolului. Ca urmare firească, flăcările s-au întins cu repeziciune, cuprinzând întreaga magazie, transmiţându-se apoi la magazia de mare viteză. TOATE POSTURILE DE POM­PIERI LA LOCUL INCENDIU­LUI Au fost anunţate posturile de pom­­pieri cari au sosit imediat începând operaţiunile de localizare a incen­diului. Prima grijă a pompierilor a fost să îndepărteze din faţa magaziei in­cendiate cele 15 vagoane care staţio­nau pe linie şi din care erau încăr­cata şapte. . Vagoanele fiind incendiate, cu multă anevoinţă au putut fi stinse, după ce au ars patr­d din Cele­gedie şi două din cele încărcate cu măr­furi. S’AU ADUS UNITATI MILI­TARE La locul incendiului s’au adus u­­nităţi militare, din jandarmii pe­­deştri, 9, 2 vânători, 6 şi 21 infan­terie, 4 roşiori, şi din batalionul de C. F. R. Armata, împreună cu posturile de pompieri, au dat ajutoarele necesare pentru­ localizarea incendiului. Flăcările alimentate de marfa de­pozitată în magazie, împiedicau munca încordată depusă de pom­pieți. AUTORITATILE la locul INCENDIULUI La locul incendiului au sosit ime­diat d-nii: Văleanu, ministrul comu­nicatiilor, Borlescu, subsecretar de stat la ministerul de interne, Pre­torian, directorul general al căilor ferate, procuror general Camil Du­mitrescu, Eracle Nicoleanu, prefec­tul politiei Capitalei, G. Săulescu di­rectorul prefecturei politiei, Prosper Constantinescu, procuror de serviciu Codin Ștefănescu, judecător de ins­trucţie, Popa şi Georgescu, inspec­tori de poliţie, şi comisarii de poli­ţie Izescu şi Foculescu, comisarul gărei Filaret. D. judecător de instrucţie Codin Ştefănescu a luat câte o declaraţie paznicilor de noapte cari nu au pu­tut da nici o relaţie exactă. Şeful staţiei a declarat cum a fost anunţat prin telefon de către maga­zionerul Nicoară şi măsurile pe care le-a luat până la sosirea pompieri­lor. CE A ARS Focul a ars complect magazia cea mare în care nu era marfă de­pozitată şi magazia de mică viteza unde se găsea marfă depozitată. Dintre vagoanele care se găseau pe linie flăcările au distrus com­plect şapte vagoane dintre care 2 erau încreate cu marfă. După declaraţiile d-lui Orleanu şeful staţiei se crede că paguba cauzată de incendiu se cifrează la S® de milioane, din care 11 milioa­ne ar fi valoarea magaziilor dis­truse. ANCHETA AUTORITĂŢILOR Anch­eta autorităţilor, continuă pentru a se descoperi cauza care a provocat incendiul. Rezultatul primelor cercetări a putut stabili până în prezent, că to­cul ar fi provenit de la o ţigară a­­prinsă, asvârlită de un lucrător în timpul lucrului, între mobile care erau ambalate cu paie. Focul a fost complect stins la ora d. a. MUTAREA MAGAZIILOR Magaziile de mare viteză, predare şi mică viteză fiind distruse de in­cendiu, direcţiunea generală c. f. r. a dispus următoarele: Transporturile de mare viteză se vor­ preda în staţia Obor, iar trans­porturile de mică viteză care înain­te se predau la Filaret, se vor preda la B. M. Mărfurile de mare şi mică viteză sosite pentru Filaret vor continua a se libera tot în Filaret. De la „Liga Chiriaşilor“ Mercuri seara a avut loc şedinţa comitetului central al Ligii la care a luat parte şi delegaţii Uniunii Funcţionarilor de Bancă. Prezidează d. d.. Rădulescu. Vor­bitorii în unanimitate opinează pen­­tru organizarea mai temeinică a Li­gii cât şi pentru intensificarea acti­vităţii ei. Se fac apoi nouă cooptări de mem­bri în comitet şi se aleg membri de onoare. • Sâmbătă 1 Mai crt. se va ţine la sediul «Ligii» str. Halelor No. 19 ora 9 dimineaţa o întrunire publică la care s© va discuta chestiunea con­strucţiilor. La această întrunire sunt convocaţi să ia parte reprezentanţi ai tuturor organizaţiunilor şi aso­­ciaţiunilor existente. • Dumnecă 2 Mai crt. tot la sediul «Ligii» ora 10 dimineaţa la cercul de studii al «Ligii Chiriaşilor va Con­ferenţia d. Sam, Zwiebel despre «Proprietari Şi Chiriaşi». Abonamente la „Cuvântul“ Un an 600 Ioi Șase luni 300 « Trei luni 150 » Pentru Bănci, Instituții In străinătate dublu. Deschiderea co^res?s,i!i Industrial cserman Berlin 29 (Rador). — Miercuri s’a deschis întrunirea plenară a emigre «ului industrial german din BerLn. In discursul său de inaugurare, can­celamil Reîchului trage o paralilă între situaţia actuală politică şi e­­conomică a Germaniei faţă de si­tuaţia de la sfârşitul războiului şi constată o considerabilă îmbună­tăţire. Cancelarul arată că de câte­va luni se manifestă o sporire sim­ţitoare a exportului german, totuşi cota parte a Germaniei la comerţul­­mondial, care era în anul 1913 a­­proape de 1/8, este acum numai de 1/14. Oratorul a declarat mai departe că pentru însănătoşirea complectă a economiei va fi nevoe de linişte în politica externă, în primul rând se cere evacuarea zonei x­enane de că­­tre ocupaţia străină. Plângeri, constatări, lămuriri In chestiunea graţierilor de condamnaţi militari Pentru d. ministru de război --00- Primim: Cu prilejul nunţei M. S. Reginei Ma­­rioara a Iugoslaviei, în anul de fericită pomenire- T022, fostul ministru de răz­boi d. general Mărdărescu a prezentat Majestăţei Sale Regelui un proect de amnistie politică. In expunerea de motive ce î l însoţea d-sa arăta Suveranului că sunt şi mulţi condamnaţi militari ce merită cu priso­sinţă favoarea amnistiei, dar că nu se pot bucura de ea, întru­cât faptele lor sunt socotite delicte de drept comun şi deci prerogativele regale nu pot fi ex­tinse şi asupra acestei categorii de condamnaţii pe bază de simplu decret regal. In consecinţă de general Mărdărăscu, fostul ministru de război îşi luase per­­sonal obligaţiunea, angajând în acelaşi tim­p şi guvernul liberal de a depune pe biroul Camerii spre urgenţă votare un proect de amnistie generală militară, in­ediat ce corpurile legiuitoare se vor deschide în toamna aceluiaşi an adică 1922. Ba ceva şi mai uluit, d-sa îşi lua an­gajamentul de a stărui ca acel proect să fie luat în consideraţie cu urgenţă, pentru că era vorba de singurii con­damnaţi ce nu putuseră beneficia de favoarea vreunei clemenţe­ regale, anu­me acei militari cari sunt cei mai puţin vinovaţi şi foarte mulţi nevinovaţi, du­­pă însuşi declaraţiunea d-lui general Pangrate, fostul Preşedinte al Consi­liului de Revizie care într’o conferinţă ţinută la cercul de studii penale şi pu­blicată în «Revista Penală» dela 20 Oct. 1925, a arătat că 85 la sută din condamnaţii militari sunt nevinovaţi S’ar cuveni ca aceşti condamnaţi să fie amnistiaţi ca astfel să se bucure şi ei cu un ceas mai de vreme de su­prema mângâere pe care o aşteaptă de atâta amar de vreme în bezna Ocnelor, departe de copilaşii şi soţiile lor care, goi, flămânzi ş­i fără adăpost, pribegesc pe drumuri, indurând grozave mize­rii. Au trecut de atunci 4 ani de zile şi nici fostul ministru de război şi nici gu­vernul Brătianu nu s’a ţinut de cuvânt. Ori, când cei­ mai mari trădători ai ţarei au­ fost graţiaţi şi unii dintre ei din m­uncă silnică pe viaţă la cât au fost condamnaţi nu au executat din pe­deapsă de cât 5 ani, se naşte o în­trebare foarte legitimă pe care respec­­taşi ne permitem a o adresa d-lui gene­ral Mircescu actual ministru de război, pe care- l ştim dotat cu prea mult bun simţ şi călăuzit de spiritul dreptăţei şi legalităţei. Mai pot fi ţinuţi în ocne şi prin temniţe, zecile de mii de soldaţi analfabeţi ţărani, învinuiţi de dezertare când mari trădători sunt liberi şi ne­­supăraţi de nimeni?.. Este aceasta o dreptate?. Cine nu ştie, n’a auzit, graba şi n.a a­­dus cum s’a judecat şi gerele pedepse ce le-a aplicat Curţile marţialei nenoro­ciţilor de infractori militari. De decretele de graţieri, ce s’au acor­dat până acum, au beneficiat în de­osebi ce­i învechiţi în rele, clienţi ai puşcă­riilor, condamnaţii militari, au fost me­reu excluşi de la beneficierea lor. De asemenea, de graţierile nominale ce se fac, din Crăciun în Paşte au bene­ficiat cei cu rude la Erusalm.". Cei mulţi şi săraci execută câte 7—8 ani de închisoare, fără a li se reduce şi lor vreun ceas din pedeapsă. Pentru a se pune capăt acestei mari şi­­ strigătoare nedreptăţi, rugăm pe dl. ministru de război, general Mircescu, a da_ un_ decret general de graţieri cu ocazia zilei de 10 Mai a. c. prin care să se reducă­­/, din pedeapsă, tuturora condamnaţilor militari, cum s’a redus şi condamnaţilor civili, cărora prin de­cretul regal No. 2010/920 li s’a redus­­ şi prin decretul regal No. 3018/922 cu ocazia Incoronărei, li s’a mai redus şi, ceace­ face că în 2 ani condamna­ţilor civili, li s’a redus lui, din pe­deapsă. Mai merite soţii şi părinţi ai condam­naţilor militari . Gh. Dumitrescu, Ioana Vioreanu, Veta Sfătoiu, Grigore Muşat, Manca Nedelcu , Craiova, 19 Aprilie 1926

Next