Cuvântul, mai 1926 (Anul 3, nr. 445-468)
1926-05-08 / nr. 450
CAMPAHIAJLEGTORALA Ha H Urai I gria Prefectul judeţului a fost huiduitele populaţia românească. Impasul ministerului de interne Ziarul nostru s’a făcut în mai multe rânduri ecoul revoltei populaţiei româneşti a judeţului Braşov, cauzată de trecerea pe lista guvernamentală a candidaturii d-lui Szele Bela, directorul gazetei evreeşti «Brassói Lapok», pusă în acelaş timp în slujba iredenţei ungureşti şi în slujba sovietelor, în favoarea cărora a cerut pe timpul conferinţei ruso-române de la Viena plebiscitul pentru Basarabia. Partizanii guvernului, atât avereşcanii cât şi cei din gruparea Goldiş, au notificat la Bucureşti, după cum arătasem deunăzi, că vor prezinta d-lui gen. Averescu un ultimatum, punându-i în vedere că nu vor vota lista guvernamentală dacă nu se anulează candidatura lui Szele Bela. De altă parte suntem informaţi, că revolta populaţiei româneşti, indiferent de partide, a găsit in zilele din urmă şi altfel de mijloace de mani■ testare. D. dr. Laficu, prefectul judeţului Braşov, a fost HUIDUIT IN MAI MULTE SATE IN CARE CAUTASE SA FACA PROPAGANDA LISTEI PE CARE FIGUREAZĂ NUMITUL SZELE. In urma acestui fapt partizanii guvernului, atât averescanii cât şi goldişiştii, au făcut un nou demers la Bucureşti, cu rezultatul că d. dr. C. Bucşan, subsecretar de stat la interne, a telegrafiat d-lui Szele să-şi retragăcandidatura. D. Szele refuză însă să facă pe placul dlui Bucșan, invocând că nu poate lipsi de pe listele fixate în baza unei învoeli pe care d-sa a semnat-o ca reprezentant al partidului maghiar. Cu toată încăpățânarea directoriului ziarului iredentist de a nu renunța la candidatură, suntem siguri că guvernul îl va da la o parte, chiar fără să-i mai ceară consimţământul. Căci altfel guvernul nu va avea un singur vot în judeţul Braşov, lucru despre care îl asigură cei dintăi partizanii. ■ CANDIDATURI LIBERALE LA ILFOV CAMERA : Ion I. C. Brătianu, Ion Th. Florescu Ion Luca P. Niculescu, Em. Dan, Dr Ion Costinescu, Al Mavrodi, Radu Dobrescu, Cezar Th. Pascu, Alex. G. Dunescu, Alex. Ionescu, Jean Al. Vasilescu (Valjean), Alex. Uriban, Mihail Berceanu, Dr. Anton Ionescu, Sigmund Birman, Christache Danielescu, Mişu Alexandrescu, Horia Furtună, Ghiţă Georgescu, Toma Dobrescu. SENAT, colegiul votului universal: Vintilă Brătianu, Emil C. Petrescu, Iulius Valaori, Nic. T. Filitti, Iordache Minciulescu Preotul Badea Popescu Dim. Th. Arţăreanu. SENATUL (Colegiul Cons. Judeţean şi al Cons. Comunal) : Hie I. Nicolescu-Dorobantu. LA CONSTANTA LA CAMERA : Vasile P. Sasu, C. Alimănişteanu, Dr. Gh. Bârzănescu, N. Roşcule, Ion Gropa. LA SENAT : Ion N Roman, Alex. Negrea. LA RAMNICU-SARAT LA CAMERA : Al. I. Zamfirescu, I. D. Costreanu- M Serescu, Preotul G. Popescu. LA SENAT : Al I. Zamfirescu. A. Hartnlar. FAGARAS Cameră: C. D. Dimitiriu, G. Popa Laseanu, Octavian Pop. Senat: Costi Toma, Protopop Neculae Borzea. GORJ Camera: Gh. Tătărescu, dr. Hasnas, Ion Mirodin, Ninu Orezeanu, Ion Michaili Gele. Senat: Ion Dem. Petrescu. TELEORMAN Cameră: D-nii Victor Antonescu, Const. Polimeride, Traian Stănescu, Mihail Capră, C. C. Vetra și Carvin Voiculescu Senat: D-nii N. Racotă, Alecu Popescu, T. Mândroceanu, TULCEA Cameră: Gheorghe Șerban, Gheorghe Lupu, N. N. Zaharia, Teodor Economu. Senat: Iosif Florea, pentru votul obştesc, Constantin Tzigău, la colegiul comunal şi judeţean. TIGHINA LA CAMERA: E. Adamovici, F. S. Creangă, A. Văleanu, C. Vidraşcu şi F. T. Bragalia. LA SENAT: I. A. Gălăţeanu. Pactul dintre saşi şi averescani priveşte numai alegerile Ziarul «Keleti Ujsag» din Cluj a anunţat acum o săptămână că saşii şi şvabii s’au angajat prin pactul încheiat cu averescanii, să sprijine tot timpul guvernul d-lui general Averescu. Din felul cum era redactată şi tipărită ştirea aceasta, reieşia că avem de a face cu un caz deosebit de şi pactului dintre guvern şi partidul maghiar, adică pactul cu partidul maghiar n’ar conţine acelaşi lucru, ei ar fi limitat numai la alegeri, neangajând partidul maghiar pentru timpul ce urmează, în vreme ce se ştie şi s’a comunicat — pe guvern îl angajează în privinţa tratamentului minorităţilor pentru toată durata guvernării Chestiunea aceasta o readuce acum în discuţie ziarul «Erdélyi Hirlap» de la Arad, care publică următoarea declaraţie şvăbească autorizată: «Trebue să remarc, că pactul ce l-am încheiat cu guvernul se referă numai la alegeri, şi, dacă după alegeri guvernul nu-şi va ţinea angajamentele luate, noi trecem numaidecât în opoziţie cu deputaţii şi senatorii noştri». noții tratative ale evreilor cu guvernul O delegaţie a evreilor sionişti din Ardeal a venit de câteva zile în Capitală ca să trateze din nou cu guvernul în privinţa unei înţelegeri electorale, întrucât guvernul consideră că organizaţia aceasta nu reprezintă pe toţi evreii din Ardeal ,se dă ca sigur că pactul nu se va încheia, în schimb , se vor da evreilor asigurări categorice referitoare la anumite chestiuni administrative, şcolare și cultural,e sioniştii obligându-se la răndul lor să sprijinească guvernul. -------xxoxx------- -------------nu -------- Congresul germanilor din Basarabia Cetatea Albă. — Pentru ziua de 7 Mai a fost convocat comitetul coloniștilor germani din Basarabia (Volksrath) la Tarutino, cu scopul de a se lua o hotărâre asupra atitudinei coloniştilor în apropiatele alegeri şi a se discuta cărui partid să se alăture. După cele ce se svonesc din rândurile fruntașilor coloniștilor, comitetul se va pronunța pentru o colaborare cu averescanii. Candidaturile guvernamentale în Banat Partidul poporului a fixat următoarea listă în judeţul Caraş : Cameră: dr. Ion Dupaş, ministrul sănătăţii, dr. Ioan Ţeicu, fostul preşedinte al organizaţiilor ţărăniste din Banat, Cornel Bojinea, Const. Nedelcu. Locul al cincelea a fost rezervat unui şvab. Pentru Senat: dr. Jianu, fost senator, dr. Mihai Gropşian. Candidatul colegiilor consiliilor comunale şi judeţene : Al. Chiriacescu ziarist. Candidaturile guvernamentale în judeţul Severin : La Cameră: dr. Petre Nemoianu, dr. Aurel Hadan, Pavel Jumanca, Ion Avramescu, Al. Murariu, P. Fete. La Senat: Adam Groza, N. Ionescu. --------xxoxx------- Anularea unei candidaturi maghiare Guvernul a hotărât anularea candidaturii d-lui dr. Beia Barabas, din partidul maghiar, de pe lista averescană din Târnava Mică, şi înlocuirea ei cu o candidatură românească. Partidul maghiar a făcut demersuri pentru menţinerea candidaturii iar după ce a văzut, că se află în faţa unei hotărâri nestrămutate a liniştit presa interesată, cu declaraţia că era o candidatură netrecută în pactul avereşeano-maghiar şi fixată de guvern numai cu scopul ca să atragă voturile populaţiei maghiare. De altfel— şi acesta a fost motivul care a convins presa maghiară să nu contînuie alarma — candidatura d-lui Barabas era la coadă şi nu putea reuşi în nici un caz Se pare că guvernul caută în chipul acesta, renunţând la câte o candidatură minoritară fără sorţi de izbândă, să împace pe românii revoltaţi de modul cum s’au alcătuit listele averescano-minoritare.In schimb menţine şi chiar avantajează prin modificări ca acele arătate în numărul nostru de ieri, candidaturile celor care au pârât ţara la Liga No. UIUnilor, editorilor cu legături cu Budapesta, foştilor magistraţi "careau refuzat jurământul, şi ale tuturor celorlalţi viitori agenţi ai iredentelor in parlamentul României Răspândiți Svântul" 91 CAPITALA Istrava unor ţigani UN SUBCOMISAR GRAV BATUT IN TIMPUL UNEI DESCINDERI Din noapte subcomisarul Ion C. Iorga, de la circumscriţia I de periferie, însoţit de plutonierul major Dumitrescu Virgil şi sergentul de poliţie a circumscripţiei, au plecat spre locuinţa ţiganului R. D. Marin, domiciliat în calea Rahovei 337, unde avea informaţiuni că se taie vite clandestin. In momentul când şi-au făcut apariţia reprezentanţii forţei publice, ţiganul Marin şi soţia sa, întovărăşiţi de alte două ţigănci anume Maria Stan şi Ştefana Pandele Dumitru, s’au năpustit cu ciomege supra poliţiştilor. Prin ce împrejurări nu s’au putut stabili până în prezent, cei doi sergenţi de poliţie n’au păţit nimic, în schimb subcomisarul Iorga, a fost găsit asvârlit în stradă, în stare extrem de gravă. El prezintă lovituri cari i-au provocat răni grave, pe cap, mâini şi întreg corpul, fapt ce dă de bănuit, că ţiganii l-au bătut numai pe el, ceilalţi poliţişti dispărând în faţa pericolului. Faptul a fost imediat telefonat la prefectura de poliţie, de unde au plecat la faţa locului de general Eraclie Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei şi de procuror de serviciu Armand Constantinescu, Diamandescu şi Panopol inspectori de poliţie. Pentru restabilirea ordinei, tulburată în întregul cartier, prin isprava ţiganilor, a fost trimis la faţa locului şi un pluton de jandarmi pedeştri. . După comiterea agresiunii ţiganii dându-şi seamă de gravitatea faptului au dispărut, astfel că ancheta a fost făcută numai cu ţigancele Maria Stan şi Ştefania Pândele Dumitru, care au fost găsite la locuinţele lor şi arestate. Ţiganul R. D. Marin şi soţia sa, au dispărut fără urme, şi cu toate cercetările întreprinse în cursul nopţii, nu s’a putut descoperi ascunzătoarea lor. Se crede însă că ei fiind adăpostiţi în acelaşi cartier, vor fi arestaţi în cursul nopţii. Subcomisarul Iorga, în stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc In chestia proiectului de lege al presei COMUNICATUL SINDICATULUI ZIARIŞTILOR Comitetul sindicatului ziariştilor din Bucureşti, întrunit în şedinţă obişnuită, a ascultat explicaţiunile Lini A. Bardeson vicepreşedintele sindicatului, în chestiunea demersurilor făcute pe lângă d-sa şi preşedintele sindicatului, d. Barbu Voinescu, asupra alcătuirii proectului de lege pentru presă. Din explicaţiile vicepreşedintelui sindicatului, rezultă că d-sa a avut o întrevedere, împreună cu d. Bambu Voinescu, preşedintele Sindidicatul.nl, cu d. Cudalbu, ministrul ■mstiţiei. In cursul acestei întrevederi, d. ministru de justiţie a declarat categoric că înţelege să solicite la alcătuirea proectului de legiferare colaborarea asociaţiunilor de presă. Comitetul sindicatului a luat act de comunicarea făcută. COMUNICATUL ASOCIAŢIEI PRESEI «Asociaţia generală a presei române» a înmânat d-lui ministru al justiţiei următoarea întâmpinare: Domnule Ministru, Citim prin ziare Informaţia că dv. aţi numit o comisiune pentru istudiarea unui proect de lege al presei. Socotim că această informaţie nu poate fi complectă sau că e la mijloc o scăpare din vedere, întrucât nu vedem figurând în acea comisiune membri oficiali desemnaţi de organizaţiile gazetăreşti la care întotdeauna guvernele au apelat ori de câte ori a fost la mijloc o chestie ce interesa presa. Nu ne îndoim, domnule ministru că şi pentru acest caz excepţional de important veţi binevoi a ţine seama de lacuna ce o semnalăm. Primiţi, vă rugăm, domnule ministru, încredinţarea celei mai distinse stime şi consideraţiuni. p. Preşedinte (ss) I. TEODORESCU xxoxx------- TABLOURI splendide, pictori cunoscutie Artachino, Kimon Loghi, Ressu, Biju, Bălțatu, loanid, Bednarik Florian, Chirovici, St. Duniitrescu, Basarab, etc. Collecfie mare vând cu preturi exceptional de eftine. Vizibil zilnic numai intre 2—4. Dumineca toată ziua str. Turturele 3 (prin Labirint. Tramvaiu electric 16 (stafia Tabacii). «CUVÂNTUL» Conferinţa de presă româno-polonă Sosirea delegaţilor polonezi Şedinţa inaugurală Galaţi, 6. — Azi dimineaţă a sosit la Galaţi grupul ziariştilor polonezi, în număr de 16, care va asista la conferinţa polono-română. D. GR. MIHAILESCU primarul oraşului a urat oaspeţilor bun sosit. In momentul coborârii din tren a ziariştilor polonezi muzica reg. 11 Siret a intonat imnul national polon. In numele presei române a vorbit d. BARBU VOINESCU preşedintele Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, căruia i-a răspuns preşedintele delegaţiunei poloneze, mulţumind pentru frumoasa primire ce li s’a făcut. ŞEDINŢA INAUGURALA Galaţi, 6. — Azi la orele 11, s’a descins în sala de recepţie a palatului administrativ conferinţa presei polono-române sub prezidenţia d-lui ministru Gr. Trancu-Iaşi. Au luat parte în afară de delegaţii ziariştilor polon şi români mai mulţi invitaţi şi reprezentanţii autorităţilor. Asistă de asemeni şi d. ministru Conţescu. Delegaţia poloneză e compusă din d-nii Grabowski, ministru plenipotenţiar şi şef al presei poloneze, Daupro, preşedintele delegaţiei poloneze, Gustav Olecovski, consilier în ministerul de externe al Poloniei, Kijanski, ataşat de presă, Jankovski reprezentantul sindicatelor ziariştilor din Vilna, Grzegorczyk, reprezentantul sindicatelor ziariştilor din Varşovia, Stanislav Jarikovski, Buchowski, Buker, Herniczek, Polak, Koploski, şi Basca. Delegaţia română e alcătuită din d-nii: Dianu, directorul presei din ministerul de externe, Al. Zamfirescu, B. Voinescu, Raul Atanasiu, B. Brănişteanu, dr. Vâlcovici, Clarnet, Dragomirescu, Olimp Gr. loan, Pamfil Şeicaru şi Streitman. D. ministru Gr. Trancu-Iaşi, care prezidează conferinţa, urează bun sosit reprezentanţilor presei poloneze în numele guvernului. Relaţiunile dintre România şi Polonia, au fost şi vor fi cordiale. Polonia repreintă garda nordului iar România cea a sudului.D. DAUPRO, preşedintele delegaţiei poloneze, arată sentimentele de dragoste pe care le nutreşte opinia publică poloneză faţă, de noi. D STANISLAW JARKOWSKI, în numele gazetarilor şi al oamenilor de litere din Polnia urează conferinţei un rezultat bun. D. BARBU VOINESCU, preşedintele delegaţiei române arată că presa trebuie să facă serviciul de convingere a colectivităţilor. Colaborarea presei polono-române e foarte uşoară întrucât ambele ţări au amici şi inamici comuni. D. DIANU citeşte un comunicat prin care sunt numiţi ca preşedinţi ai conferinţei d-nii Doubre, în şedinţa Il-a şi d. B. Voinescu în şedinţa IlI-a, iar ca secretari de şedinţă d-nii Buker şi Raul Anastasiu. D. DIANU în calitate de şef al presei de pe lângă ministerul de externe face apoi în numele guvernului, următoarea declaraţie: «România şi Polonia au interese comune şi din această cauză conferinţa de azi nu poate să aibe decât un rezultat strălucit. D-sa asigură pe reprezentanţii presei polone de tot sprijinul şi solicitudinea guvernului român. Citeşte apoi telegramele primite din partea d-lor: general Averescu, primul ministru, Mitilineu ministrul de externe, ziaristul Biker (polonez), I. G Duca, Constantin Miile, Mica Antantă, societatea Esperanto-Bucureşti, d. Constantin Bacalbaşa, şi d-na Alexandrina Cantacuzino. Se aleg apoi 4 comisiuni O comisiune politică prezidată de d. Olimp Gr. Ioan, una culturaloeconomică, prezidată de dr. Bucovski, una tehnică şi profesională, sub preşidenţia d-lui Dark şi a patra prezidată de d. Pamfil Şeicaru-D. GRABOVSKI, directorul presei pe lângă ministerul de externe al Poloniei, salută stăruinţele guvernului român pentru realizarea linei apropieri polono-române. D-sa termină asigurând România de tot concursul guvernului polomi. D. DIANU citeşte, apoi programul conferinţei care cuprinde: presa informativă, tehnică, comercială, chestiunea legăturilor comerciale între Danzig şi Constanţa, etc. La orele 12 şi jumătate d. Gr. Trancu-Iaşi ridică şedinţa aducând omagii suveranilor noştri şi preşedintelui republicei polone. La ora 1 a avut loc la Grand Hotel un banchet oferit membrilor conferinţei de ministerul de externa După banchet oaspeţii au plecat cu vaporul spre Brăila, unde au vizitat oraşul VIZITA LA BRAILA Astăzi după amiază la orele 5 au sosit din Galaţi cu vaporul Vasile Luipu reprezentanţii presei polone care iau parte la conferinţa presei româno-polone. Oaspeţii erau însoţiţi de A. Trancu-Iaşi ministrul muncii şi de d. Wielowski, ministrul Poloniei la Bucureşti. La debarcader au fost întâmpinaţi din d-nii D. Duchiad, prefectul judeţului, Faranga din partea primăriei iar din partea presei d-nii Marcel Stănescu, Anastase Petrescu vicepreşedinţii Asociaţiei presei din Brăila şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Ooaspeţii au vizitat cu automobilul docurile, monumentul şi şantierul franco-român. La orele 6 seara a avut loc o gustare la restaurantul francez. Au ţinut scurte cuvântări d-nul Beaupré din partea ziarştilor poloni, Trancu-Iaşi, Emil Luchiadi, etc. După masă s’au reîntors la Galați. -------xxoxx------- Adunarea eparhiala a arhiepiscopiei Bucureşti Eridim s’a ţintit adunarea eparhială a arhiepiscopiei Bucureşti sub preşidentia patriarhului dr. Miron Cristea. Preotul I. MIJIATXESCU a cetit raportul general al comisiei organizatoare asupra activităţei organelor eparhiei. In legătură cu aceasta d. POPESCU TUDOR a cerut să se facă o justă proporţionalitate a protopopiatelor după numărul parohiilor. D. ŞTEFAN BOGDAN a cetit raportul comisiunei bisericeşti care se ocupă de organizarea şcolilor teologice prin care se susţine ca facultatea de teologie să rămăie autonomă în conducerea ei. D. BRADIŞTEANU a cetit un alt raport prin care se cere ca organele bisericeşti să intervie urgent pentru ocuparea catedrelor vacante de la facultatea de teologie şi internatul teologic să treacă la arhiepiscopie D. POPESCU TUDOR susţine ca biserica să se ocupe de aproape de facultatea de teologie. D. Stelian Popescu spune că In această privinţă — nu trebue să se procedeze pripit, ei trebue să se numească o comisie care să studieze chestia — să vadă dacă legea bisericească nu e in contrazicere cu legea autonomiei universitare. Patriarhul MIRON CRISTEA spune că nimeni nu se poate gândi la ruperea legăturei dintre biserică și Stat. Facultatea de teologie trebue si rămăie in universitate, dar s’o armonizăm cu interesele de azi ale bisericei. Preotul NECUTESCU citeşte raportul comisiei economice. Reduceri pe I.F.D. pentru agatom şi mărfurile destinate expoziţiei de la Cernăuţi Comitetul de direcţie al căilor ferate a aprobat următoarele reduceri pentru expoziţia agricolă industrială şi târgul de mostre, precum şi pentru transportul mărfurilor care vor fi expuse şi nevândute la menţionata expoziţie, ce va avea loc la Cernăuţi dela 1 Anglist până la 31 Septembrie 1926 Expozanţii şi vizitatorii expozţiei vor plăti la ducere biletul intreg In toate clasele şi numai la trenurile accelerate, personale şi mixte, iar la întoarcere un bilet cu 50 la sută reducere pe baza biletului de ducere vizat de comitetul expoziţiei, după trei zile de la sosirea In Cernăuţi. Staţia Cernăuţi după cel puţin trecerea a trei zile de la sosire va elibera jumătăţi de bilete la înapoiere pe aceeaşi distanţă, care a fost şi în biletul de ducere, şi mimat de tren accelerat personal sau mixt. Biletul cu reducere pu este valabil la întreruprea călătoriei. TRANSPORTUL MĂRFURILOR Pentru mărfurile destinate a fi expuse la această expoziţie se vor plăti la ducere taxele tarifare întregi, iar pentru acelea ce vor rămâne nevindnte se vor percepe la Înapoiere taxele tarifare cu 50 la sută reducere pe baza scrisorilor de trăsură vizate de comitetul expoziţiei şi a certificatului eliberat de acelaşi comitet, doveditor că mărfurile au fost expuse şi au rămas nevândute In baza acestor adeveriri casa de mărfuri din Cernăuţi va percepe reducerea de mai sus, până la aceiaşi distanţă ce se vede In scrisoarea de trăsură de unde mărfurile au fost predate In acelaşi timp comitetul de direcţie al drumului de fer a mai hotărât ca biuroul expoziţiei să facă viza biletelor şi certificatelor, în interiorul expoziţiei, fără a percepe vreo taxă specială pentru această viză sau eliberare de cerţi ----------XXXX--------- ----------XXOXX--------- Noul consul al Germaniei la Cernăuți Berlin, 6 (Rador). — D-rul Walbeck a fost numit consul al Germaniei la Cernăuți. ----------XXOXX--------- Funerariil printului Napoleon Bruxelles 6 (Rador). — Funerariile Prințului Victor Napoleon vor avea loc joi. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea, naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Ludovic Nagy născut în anul 1888 în comuna Vaida (România) şi domiciliat în Oradea- Mare Colonia Hevesi cu onoare vă rog ca pe baza alăturatelor acte să dispuneţi facerea formelor de încetăţenire a mea. Doresc să devin român căci aci îmi câştig existenţa având şi iubire de ţară, unde m’am născut. Primiţi vă rog stima mea, Ludovic Nagy. --------------o o------------ Block Noles Lămuriri pentru d. Mihail Dragomirescu şi pentru alţii D. Mihail Dragomirescu nu e un om prudent. Şi i-ar prinde bine, în situaţia Domniei Sale, să se înconjoare cu mai multă prudenţă. Pentru voluptatea de a polemiza d. M. D. încearcă de multe ori lovituri de pe urma cărora nici Domnia Sa, nici «Institutul», nici Estetica psihofizică n’ar avea nimic de câştigat. D. M. D. atacă de n’ulte ori atât de hazliu, încât pune în încurcătură pe însuşi cel atacat. Atacând, se desgoleşte; şi e un lucru îndeobşte cunoscut că goliciunea, de orice fel dezarmează. Ultima victimă a penei Sale sarcastice şi autoritare a fost immodesta mea făptură. D. M. D nu mă simpatizează. Am înţeles aceasta de mult, de când m’a acuzat, verbal, de bolşevism şi a telegrafiat unui scrib obscur din Craiova să nă înjure birjăreşte prin «Flamura». Sărmanul scrib, în cele cinci rânduri scremute cloacal, n’a izbutit decât să-şi vădească, încă odată, unica preocupare a jalnicei sale ghioace craniene Orice încercare de discuţie ar fi fost astfel zadarnică dacă d. M. D. n’ar fi venit — şi de astădată pe faţă—împotrivă-mi. Spectacolul s’a desfăşurat în No. 4 din «Ritmul Vremii», unde, într’o notiţă de la rubrica «Frumuseţi» subsemnatul a tratat drept «mediocru», de o «n.anifestare îndrăzneaţă» a unei «tinereţe crude», cu o «tactanţă şi lipsă de cuviinţă» în nişte critici cari sunt mai mult «batjocoriri». Sunt numit «student», mi se acordă (ah! ironia şi dispreţul d-lui Dragomirescu!) o «înaltă autoritate istorică» şi mai sunt învinuit că mă bucur de prietenii pe la redacţiile unor gazete cari «mă susţin prin reclamă». Toate acestea, pretinde d. M. D. pentru articolul meu «Sinteza istorică a d-lui Iorga» apărut în No.13 al «Revistei Universitare», Câteva lămuriri pentru d. Dragomirescu şi pentru ceilalţi cari cred ca Domnia Sa. II. Mai întâi, m’aşi dovedi prea naiv crezând că unica pricină a notiţei din «Ritmul Vremii» ar fi dragostea pentru «fondul şi personalitatea unui profesor de talia d-lui N. Iorga.» Adevărul e altul şi d. M. D. a făcut o imprudenţă insultându-mă—pentrucă l’a descoperit Domnia Sa a dovedit că n’a uitat acele câteva fraze răutăcioase strecurate în paginele «Revistei Universitare», şi în cari refuzam să-l socotesc genial, ajungând chiar să mă îndoesc de anumite din însușirile Sale* psihice. (rog să nu se creadă că e vorba de logica d-lui Dragomirescu). Frazele acelea, iar nu critica adusă d-lui Iorga au supărat atât de mult pe d. M. D. Apoi, să n.mă ierte Domnia Sa dacă îndrăznesc a-l întreba: de unde ştie că sunt «un student mediocru»! De cunoscut nu mă cunoaşte la seminariile de lieratură română n’am luat şi n’am să iau parte, lucrări la seminarul de filozofie n’am făcut iar de la profesorii mei nu putea să mă cunoască, pentru că sunt în anul 1 şi n’am trecut, încă nici un examen. Atunci? Poate a cetit d. M. D. câte ceva din articolele şi studiile mele? Dar pe cele publicate până în prezent d. D. nu putea să le judece, majoritatea fiind studii şi articole de ştiinţe naturale, de istoria orientală şi de istoria religiilor Mi-a cetit d. D. vreuna din încercările mele critice , a găsit-o mediocră? Tot ce se poate. Dar eu nu sunt dator să ştiu ceia ce numeşte Domnia Sa mediocru până ce nu precizează iar d. D n’a făcut altceva decât să mă insulte şi să mă ameninţe cu autoritatea profesorală de care va şti să se folosească. Afle Donnia Sa Că nu mă înspăimântă nici o autoritate în afară de cea a adevărului, care — de data aceasta — se află de partea mea Deci, imprudenţă din partea d-lui Dragomirescu. Imprudenţă pentru că eu sunt un tânăr foarte nepăsător de autoritatea oficială şi care nu mă dau înapoi de la nici o socoteală, chiar cu dascălii mei: imprudenţă, pentru că, cu lipsa mea de modestie, poate mă voi simţi dator să-i arăt d-lui Dragomitscu că nu sunt câtuşi de puţin mediocru şi poate Domnia Sa n’ar ieşi prea triumfător din acest concurs în regulă, cu teză şi ora. F. atât de sigur d. Dragomirescu de mediocritatea mea sau poate* mă confundă—ceiace nu tretuie să ne mire — — cu un oarecare Mircea Eliad* care i-a fost cândva elev și care a luat obiceiul să treacă drept autorul lucrărilor mele ? III. In ceiace privește critica asupra «Sintezei istorice a d-lui Iorga», d. M. D —ca deobiceiu — n’a izbutit să vadă just Critica mea nu e batjocoritoare, ci e precisă, e argumentată. Eu nu atac nici fondul, nici opera d-lui Iorga ci numai graba Sa de a sintetiza istoria antică. Faţă de d. Iorga eu am o nemărginită admiraţie, întemeiată nu pe simpatie sau interese pntru om ci pe o îndelungată lectură a operelor. Nu e sentimentalism, nici linguşire la mijloc, ci cunoaştere. Deaceia am criticat atât de aspru ultima Sa carte, pentrucă ştiu cin’ poate scrie Iorga şi pentrucă mă doare să văd însuşiri şi muncă fantastică încheiate banual cu un şir de cărţi cari nu se deosibesc întru nimic de restul operei. In ceea ce priveşte celelalte lucrări ale sale cartea mea „ Cetind pe Iorga” va dovedi că le-am cercetat cu mai multă atenţie şi înţelegere ca d. Dragomirescu et Cie. D-sa n’avea dreptul să-şi dea părerea asupra acestui prim volum din ,Sinteza” d-lui Iorga — pe care nu l’a citit — d-sa care nu se pricepe în istoria veche și orientală și care poate a auzit din critica mea pentru cea dintâi oară cuvântul , cnmrmn n'-mdinn”. IV. Nu mă închin principiului medieval «magister dixit». Nu mă închin pumnului autorităţei profesionale pe care dascălul trebuie să-l vâre în gura învăţăcelului nedesciplinat. Am publicat articolul pentru o discuţie academică obiectivă, fără a mă gândi că risc sa fiu insultat în.Flamura” sau . Ritm« Vremii”. Critica adusă d-lui Iorga » izvorât din cu totul alte sentimente decât dorinţa de a batjocori şi numai pe d. M. D. — care se trudeşte atât să mă ponegrească în faţa profesorilor mei — putea să vadă într’ânsa o batjocură. Iar acun.’, sfârşind, vestesc pe d. Mihail «Dragomirescu că m’am retras de la ,Revista Universitară” şi că măsurile pe cari năzuia să le ia împotriva acesteia vor fi inutile şi nedrepte. 11 vestesc deasemenea că eu sunt pregătit pentru orice socoteală pe care va trebui s’o dau — oricând şi oricui — şi că nu mă voi recunoaşte învins când d-sa, înarmat cu autoritate universitară- n.vă va sili să mărturisesc aceasta. MIRCEA ELIADE Student filozofie Conferinţe Duminică, 9 col., orele 4 juni. după amiazi, va avea loc în Pavilionul GIB din Parcul Carol, o conferinţa publică cu intrarea gratuită, despre «Limba esperanto, necesitatea şi foloasele ei». După conferință au loc înscrieri la cursuri publice oragnizate de către Societatea Esperantistă Română sub președinția de onoare a d-lui ministru Gr Trancu Tai. -00-Uzinele de Fier ii Avem onoare a aduce la cunoştinţa domnilor acţionari că plata dividendului pe 1925 de la acţiunile noastre se va face de la II Mai 1926 începând la ghişetele băncilor următoarei La Bucureşti: Banca de Credit Română Banca Generală a Ţării Româneşti; Banca Marmorosch, Blank & Co.; Banca Românească; La Sibiu: Albina, Inst. de Credit şi Econ.; La Cluj: Banca Agrară S. A. Privirea dată; La Timişoara: Banca Timişoarei şi Soc Com. pe Acţiuni; La Viena: Societatea Generală de Credit Funciar al Austriei; La Londra: Banca Glyn, Mills, Currie, Nott & C. Ud. Dividendul pe 1925 fiind ficat la suma de Lei 15Q de acţiune din care scă^âu ^u-se imnozitu lasuma di’«idend»»lu! si taxele de fmHni. centravaloarea cu**a* nului No. 2 dela acţiunile '^’"«ilive va fi de Lei 1?7. Cu ocazia plăţii canonului băncile sus menţionate, designate ca locuri de n*at^ *»ce elibera si chitanţele provizorii neutru cele IOO’VOOO de acţiuni nominative din emisiunea V-a de adunarea «*»nerală extraordinară din IO Martie IV în prone^ia de două acţiutiâ neni la una veche. Pentru a obţine chitanţele inovirarii asupra numărului de acţiuni naui ce i se cuvin- acţionarul va trebui să meînte acţiunile ce posedă în vederea stamnilării (o. Acţionarul nu va avea de achitat nenru nouîle acţiuni de cât «mesele de emisiune de lei 25, de fiecare acţiune nouă. Prin consecinţă, din contravaloarea canonului care conform celor de mai sus reprezintă suma de lei 127, se va reţine lei 50, — drept snese de emisiune pentru două acţiuni neui aşa că acPoneriil »r primi în baza fiecărei acţiuni ce posedă câte lei 77, în numerar şi chitanţa provi^crie pentru două acţiuni. Chitanţele provizorii vor fi« emise pe numele de va indica acţionarul. Este bine înţeles că nouile acţiuni ce se cuvin în baza de acţiuni vechi figurând pe numele unui cetăţean român nu vor putea fi emise decât tot pe numele unui cetăţean român. Consiliul de Administraţie Concerte Comitetul pentru construirea Dispensărilor comunale de Higienă Socială organizează sub patronajul d-lui Anibal Teodorescu, primarul Capitalei, pentru seara de 12 Mai ora 9, un mare concert în sala Atheneutul Român, cu concursul mai multor doamne din societate și a mai multor d-ni doctori din Capitală. Bibliografie Zilele acestea a apărut romanul realist «Diplomatul, tabacarul şi actriţa», datorit cunoscutului scriitor C. Ardeleanu. T! recomandăm cu căldură cititorilor noştri.