Cuvântul, mai 1926 (Anul 3, nr. 445-468)

1926-05-08 / nr. 450

CAMPAHIAJLEGTORALA Ha H Urai I gria Prefectul judeţului a fost huiduitele populaţia ro­­mânească.­­ Impasul ministerului de interne Ziarul nostru s’a făcut în mai multe rânduri ecoul revoltei po­pulaţiei româneşti a judeţului Braşov, cauzată de trecerea pe lista guvernamentală a candida­turii d-lui Szele Bela, directorul gazetei evreeşti «Brassói Lapok», pusă în acelaş timp în slujba ire­­denţei ungureşti şi în slujba sovie­telor, în favoarea cărora a cerut pe timpul conferinţei ruso-române de la Viena plebiscitul pentru Ba­sarabia. Partizanii guvernului, atât avere­­şcanii cât şi cei din gruparea Gol­­diş, au notificat la Bucureşti, după cum arătasem deunăzi, că vor prezin­ta d-lui gen. Averescu un ultimatum, punându-i în vedere că nu vor vota lista guvernamentală dacă nu se a­­nulează candidatura lui Szele Bela. De altă parte suntem informaţi, că revolta populaţiei româneşti, indife­rent de partide, a găsit in zilele din urmă şi altfel de mijloace de mani■ testare. D. dr. Laficu, prefectul judeţului Braşov, a fost HUIDUIT IN MAI MULTE SATE IN CARE CAUTA­­SE SA FACA PROPAGANDA LIS­TEI PE CARE FIGUREAZĂ NU­­MITUL SZELE. In urma acestui fapt partizanii guvernului, atât averescanii cât şi goldişiştii, au făcut un nou de­mers la Bucureşti, cu rezultatul că d. dr. C. Bucşan, subsecretar de stat la interne, a telegrafiat d-lui Szele să-şi retragă­­candidatura. D. Szele refuză însă să facă pe placul d­lui Bucșan, invocând că nu poate lipsi de pe listele fixate în baza unei învoeli pe care d-sa a semnat-o ca reprezentant al par­tidului maghiar. Cu toată încăpățânarea directoriu­lui ziarului iredentist de a nu renun­ța la candidatură, suntem siguri că guvernul îl va da la o parte, chiar fără să-i mai ceară consimţămân­tul. Căci altfel guvernul nu va avea un singur vot în judeţul Braşov, lucru despre care îl asigură cei din­­tăi partizanii. ■ CANDIDATURI LIBERALE LA ILFOV CAMERA : Ion I. C. Brătianu, Ion Th­. Florescu Ion Luca P. Niculescu, Em. Dan, Dr Ion Costinescu, Al Mavrodi, Radu Do­­brescu, Cezar Th. Pascu, Alex. G. Du­­nescu, Alex. Ionescu, Jean Al. Vasiles­cu (Valjean), Alex. Uriban, Mihail Ber­ceanu, Dr. Anton Ionescu, Sigmund Birman, Christache Danielescu, Mişu Alexandrescu, Horia Furtună, Ghiţă Georgescu, Toma Dobrescu. SENAT, colegiul votului universal: Vintilă Brătianu, Emil C. Petrescu, Iuliu­s Valaori, Nic. T. Filitti, Ior­­dache Minciulescu Preotul Badea Po­­pescu Dim. Th. Arţăreanu. SENATUL (Colegiul Cons. Jude­ţean şi al Cons. Comunal) : Hie I. Nicolescu-Dorobantu. LA CONSTANTA LA CAMERA : Vasile P. Sasu, C. Alimănişteanu, Dr. Gh. Bârzănescu, N. Roşcule, Ion G­­ropa. LA SENAT : Ion N Roman, Alex. Negrea. LA RAMNICU-SARAT LA CAMERA : Al. I. Zamfirescu, I. D. Costreanu- M Serescu, Preotul G. Popescu. LA SENAT : Al I. Zamfirescu. A. Hartnlar. FAGARAS Cameră: C. D. Dimitiriu, G. Popa Laseanu, Octavian Pop. Senat: Costi Toma, Protopop Ne­­culae Borze­a. GORJ Camera: Gh. Tătărescu, dr. Has­­nas, Ion Mirodin, Ninu Orezeanu, Ion Michaili Gele. Senat: Ion Dem. Petrescu. TELEORMAN Cameră: D-nii Victor Antonescu, Const. Polimeride, Traian Stănescu, Mihail Capră, C. C. Vetra și Car­­vin Voiculescu Senat: D-nii N. Racotă, Alecu Po­pescu, T. Mândroceanu, TULCEA Cameră: Gheor­ghe Șerban, Gheor­ghe Lupu, N. N. Zahar­ia, Teodor E­­conomu. Senat: Iosif Florea, pentru votul obştesc, Constantin Tzigău, la cole­­giul comunal şi judeţean. TIGHINA LA CAMERA: E. Adamovici, F. S. Creangă, A. Văleanu, C. Vidraş­­cu şi F. T. Bragalia. LA SENAT: I. A. Gălăţeanu. Pactul dintre saşi şi a­­verescani priveşte numai alegerile Ziarul «Keleti Ujsag» din Cluj a anunţat acum o săptămână că saşii şi şvabii s’au angajat prin pactul în­cheiat cu averescanii, să sprijine tot timpul guvernul d-lui general Ave­­rescu. Din felul cum era redactată şi tipărită ştirea aceasta, reieşia că a­­vem de a face cu un caz deosebit de şi pactului dintre guvern şi partidul maghiar, adică pactul cu partidul maghiar n’ar conţine acelaşi lucru, ei ar fi limitat numai la alegeri, ne­angajând partidul maghiar pentru timpul ce urmează, în vreme ce se ştie şi s’a comunicat — pe guvern îl angajează în privinţa tratamentului minorităţilor pentru toată durata gu­vernării Chestiunea aceasta o readuce acum în discuţie ziarul «Erdélyi Hirlap» de la Arad, care publică următoarea declaraţie şvăbească autorizată: «Trebue să remarc, că pactul ce l-am încheiat cu guvernul se re­feră numai la alegeri, şi, dacă du­pă alegeri guvernul nu-şi va ţinea angajamentele luate, noi trecem numai­decât în opoziţie cu depu­taţii şi senatorii noştri». noții tratative ale evreilor cu guvernul O delegaţie a evreilor sionişti din Ardeal a venit de câteva zile în Ca­pitală ca să trateze din nou cu gu­vernul în privinţa unei înţelegeri electorale, întrucât guvernul consideră că or­ganizaţia aceasta nu reprezintă pe toţi evreii din Ardeal ,se dă ca sigur că pactul nu se va încheia, în schimb , se vor da evreilor asigurări cate­­gorice referitoare la anumite ches­­tiuni administrative, şcolare și cul­tural,­e sioniştii obligându-se la răn­dul lor să sprijinească guvernul. -------xxoxx-------­ -------------nu --------­ Congresul germanilor din Basarabia Cetatea Albă. — Pentru ziua de 7 Mai a fost convocat comitetul colo­niștilor germani din Basarabia (Volksrath) la Tarutino, cu scopul de a se lua o hotărâre asupra atitu­­dinei coloniştilor în apropiatele ale­geri şi a se discuta cărui partid să se alăture. După cele ce se svonesc din rândurile fruntașilor coloniști­lor, comitetul se va pronunța pentru o colaborare cu averescanii. Candidaturile guvernamen­tale în Banat Partidul poporului a fixat urmă­toarea listă în judeţul Caraş : Cameră: dr. Ion Dupaş, minis­trul sănătăţii, dr. Ioan Ţeicu, fos­tul preşedinte al organizaţiilor ţă­răniste din Banat, Cornel Bojinea, Const. Nedelcu. Locul al cincelea a fost rezervat unui şvab. Pentru Se­nat: dr. Jianu, fost senator, dr. Mi­hai Gropşian. Candidatul colegiilor consiliilor comunale şi judeţene : Al. Chiriacescu ziarist. Candidaturile guvernamentale în judeţul Severin : La Cameră: dr. Petre Nemoianu, dr. Aurel Hadan, Pavel Jumanca, Ion Avramescu, Al. Murariu, P. Fete. La Senat: Adam Groza, N. Ione­scu. --------xxoxx-------­ Anularea unei candidaturi maghiare Guvernul a hotărât anularea can­didaturii d-lui dr. Beia Barabas, din partidul maghiar, de pe lista averes­cană din Târnava Mică, şi înlocui­­rea ei cu o candidatură românească. Partidul maghiar a făcut demer­suri pentru menţinerea candidaturii iar după ce a văzut, că se află în faţa unei hotărâri nestrămutate a liniş­tit presa interesată, cu declaraţia că era o candidatură netrecută în pac­tul avereşeano-maghiar şi fixată de guvern numai cu scopul ca să atragă voturile populaţiei maghiare. De altfel— şi acesta a fost motivul care a convins presa maghiară să nu con­tînuie alarma — candidatura d-lui Barabas era la­ coadă şi nu putea reuşi în nici un caz­ Se pare că guvernul caută în chi­pul acesta, renunţând la câte o can­didatură minoritară fără sorţi de izbândă, să împace pe românii re­­voltaţi de modul cum s’au alcătuit lis­tele averescano-minoritare.In schimb menţine şi chiar avantajează prin modificări ca acele arătate în nu­­mărul nostru de ieri, candidaturile celor care­ au pârât ţara la Liga No. UIUnilor, editorilor cu legături cu Budapesta, foştilor magistraţi "care­­au refuzat jurământul, şi ale tuturor celorlalţi viitori agenţi ai iredente­­lor in parlamentul României Răspând­iți S­vântul" 91 CAPITALA Istrava unor ţigani UN SUBCOMISAR GRAV BA­TUT IN TIMPUL UNEI DES­­CINDERI Din noapte subcomisarul Ion C. Iorga, de la circumscriţia I de pe­riferie, însoţit de plutonierul ma­jor Dumitrescu Virgil şi sergen­tul de poliţie a circumscripţiei, au plecat spre locuinţa ţiganului R. D. Marin, domiciliat în calea Ra­­hovei 337, unde avea informaţiuni că se taie vite clandestin. In momentul când şi-au făcut apariţia reprezentanţii forţei pu­blice, ţiganul Marin şi soţia sa, întovărăşiţi de alte două ţigănci anume Maria Stan şi Ştefana Pan­dele Dumitru, s’au năpustit cu cio­mege supra poliţiştilor. Prin ce împrejurări nu s’au pu­tut stabili până în prezent, cei doi sergenţi de poliţie n’au păţit ni­mic, în schimb subcomisarul Ior­ga, a fost găsit asvârlit în stradă, în stare extrem de gravă. El prezintă lovituri cari i-au provocat răni grave, pe cap, mâi­ni şi întreg corpul, fapt ce dă de bănuit, că ţiganii l-au bătut nu­mai pe el, ceilalţi poliţişti dispă­rând în faţa pericolului. Faptul a fost imediat telefonat la prefectura de poliţie, de unde au plecat la faţa locului de gene­ral Eraclie Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei şi de procuror de serviciu Armand Constantinescu, Diamandescu şi Panopol inspec­tori de poliţie. Pentru restabilirea ordinei, tul­burată în întregul cartier, prin is­prava ţiganilor, a fost trimis la faţa locului şi un pluton de jan­darmi pedeştri. . După comiterea agresiunii ţiga­nii dându-şi seamă de gravitatea faptului au dispărut, astfel că an­cheta a fost făcută numai cu ţi­­gancele Maria Stan şi Ştefania Pândele Dumitru, care au fost gă­site la locuinţele lor şi arestate. Ţiganul R. D. Marin şi soţia sa, au dispărut fără urme, şi cu toate cercetările întreprinse în cursul nopţii, nu s’a putut descoperi as­cunzătoarea lor. Se crede însă că ei fiind adă­postiţi în acelaşi cartier, vor fi arestaţi în cursul nopţii. Subcomisarul Iorga, în stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc In chestia proiectului de lege al presei COMUNICATUL SINDICATULUI ZIARIŞTILOR Comitetul sindicatului ziariştilor din Bucureşti, întrunit în şedinţă obişnuită, a ascultat explicaţiunile Lini A. Bardeson vice­preşedintele sindicatului, în chestiunea demer­surilor făcute pe lângă d-sa şi pre­şedintele sindicatului, d. Barbu Voi­nescu, asupra alcătuirii proectului de lege pentru presă. Din explicaţiile vice­preşedinte­lui sindicatului, rezultă că d-sa a avut o întrevedere, împreună cu d. Bam­bu Voinescu, preşedintele Sindi­dicatul.nl, cu d. Cudalbu, ministrul ■mstiţiei. In cursul acestei întrevederi, d. ministru de justiţie a declarat ca­tegoric că înţelege să solicite la alcătuirea proectului de legiferare colaborarea asociaţiunilor de pre­să. Comitetul sindicatului a luat act de comunicarea făcută. COMUNICATUL ASOCIAŢIEI PRESEI «Asociaţia generală a presei ro­mâne» a înmânat d-lui ministru al justiţiei următoarea întâmpinare: Domnule Ministru, Citim prin ziare Informaţia că dv. aţi numit o comisiune pentru istudiarea unui proect de lege al presei. Socotim că această infor­maţie nu poate fi complectă sau că e la mijloc o scăpare din vede­re, întrucât nu vedem figurând în acea comisiune membri ofici­ali desemnaţi de organizaţiile ga­zetăreşti la care în­totdeauna guvernele au apelat ori de câte ori a fost la mijloc o chestie ce inte­resa presa. Nu ne îndoim, domnule ministru că şi pentru acest caz excepţional de important veţi binevoi a ţine seama de lacuna ce o semnalăm. Primiţi, vă rugăm, domnule mi­­nistru, încredinţarea celei mai distinse stime şi consideraţiuni. p. Preşedinte (ss) I. TEODORESCU xxoxx-------­ TABLOURI splendide, pictori cunos­­cutie Artachino, Kim­on Loghi, Ressu, Biju, Bălța­­tu, loanid, Bednarik Flo­rian, Chirovici, St. Dun­ii­trescu, Basarab, etc. Col­lecfie mare vând cu pre­turi exceptional de eftine. Vizibil zilnic numai intre 2—4. Dumineca toată ziua str. Turturele 3 (prin La­birint. Tramvaiu electric 16 (stafia Tabacii). «CUVÂNTUL» Conferinţa de presă româno-polonă Sosirea delegaţilor polonezi Şedinţa inaugurală Galaţi, 6. — Azi dimineaţă a sosit la Galaţi grupul ziariştilor polonezi, în număr de 16, care va asista la conferinţa polono-română. D. GR. MIHAILESCU primarul o­raşului a urat oaspeţilor bun sosit. In momentul coborârii din tren a ziariştilor polonezi muzica reg. 11 Si­ret a intonat imnul national polon. In numele presei române a vorbit d. BARBU VOINESCU preşedintele Sindicatului Ziariştilor din Bucu­reşti, căruia i-a răspuns preşedinte­le delegaţiunei poloneze, mulţumind­­ pentru frumoasa primire ce li s’a fă­cut. ŞEDINŢA INAUGURALA Galaţi, 6. — Azi la orele 1­1, s’a des­cins în sala de recepţie a palatului administrativ conferinţa presei po­­lono-române sub prezidenţia d-lui ministru Gr. Trancu-Iaşi. Au luat parte în afară de delega­ţii ziariştilor polon şi români mai mulţi invitaţi şi reprezentanţii auto­rităţilor. Asistă de asemeni şi d. ministru Conţescu. Delegaţia poloneză e compusă din d-nii Grabowski, ministru plenipo­tenţiar şi şef al presei poloneze, Daupro, preşedintele delegaţiei po­loneze, Gustav Olecovski, consilier în ministerul de externe al Poloniei, Kijanski, ataşat de presă, Jankovski reprezentantul sindicatelor ziarişti­lor din Vilna, Grzegorczyk, reprezen­tantul sindicatelor ziariştilor din Varşovia, Stanislav Jarikovski, Bu­­chowski, Buker, Herniczek, Polak, Koploski, şi Basca. Delegaţia română e alcătuită din d-nii: Dianu, directorul presei din ministerul de externe, Al. Zamfire­scu, B. Voinescu, Raul Atanasiu, B. Brănişteanu, dr. Vâlcovici, Clarnet, Dragomirescu, Olimp Gr. loan, Pam­fil Şeicaru şi Streitman. D. ministru Gr. Trancu-Iaşi, care prezidează conferinţa, urează bun sosit reprezentanţilor presei polo­neze în numele guvernului. Relaţiunile dintre România şi Po­lonia, au fost şi vor fi cordiale. Po­lonia repreintă garda nordului iar România cea a sudului.­­D. DAUPRO, preşedintele delega­ţiei poloneze, arată sentimentele de dragoste pe care le­ nutreşte opinia publică poloneză faţă, de noi. D STANISLAW JARKOWSKI, în numele gazetarilor şi al oamenilor de litere din Polnia urează confe­rinţei un rezultat bun. D. BARBU VOINESCU, preşedin­tele delegaţiei române arată că pre­sa trebuie să facă serviciul de con­vingere a colectivităţilor. Colaborarea presei polono-române e foarte uşoară întru­cât ambele ţări au amici şi inamici comuni. D. DIANU citeşte un comunicat prin care sunt numiţi ca preşedinţi ai conferinţei d-nii Doubre, în şe­dinţa Il-a şi d. B. Voinescu în şe­dinţa IlI-a, iar ca secretari de şe­dinţă d-nii Buker şi Raul Anastasiu. D. DIANU în calitate de şef al presei de pe lângă ministerul de externe face apoi în numele guver­nului, următoarea declaraţie: «România şi Polonia au interese comune şi din această cauză confe­rinţa de azi nu poate să aibe decât un rezultat strălucit. D-sa asigură pe reprezentanţii pre­sei polone de tot sprijinul şi solici­tudinea guvernului român. Citeşte apoi telegramele primite din partea d-lor: general Averescu, primul mi­nistru, Mitilineu ministrul de ex­terne, ziaristul Biker (polonez), I. G Duca, Constantin Miile, Mica An­tantă, societatea Esperanto-Bucu­­reşti, d. Constantin Bacalbaşa, şi d-na Alexandrina Cantacuzino. Se aleg apoi 4 comisiuni O comisiune politică prezidată de d. Olimp Gr. Ioan, una culturalo­­economică, prezidată de dr. Bucov­­ski, una tehnică şi profesională, sub preşidenţia d-lui Dark şi a pa­tra prezidată de d. Pamfil Şeicaru-D. GRABOVSKI, directorul pre­sei pe lângă ministerul de externe al Poloniei, salută stăruinţele gu­vernului român pentru realizarea li­nei apropieri polono-române. D-sa termină asigurând România de tot concursul guvernului polomi. D. DIANU citeşte, apoi programul conferinţei care cuprinde: presa informativă, tehnică, comercială, chestiunea legăturilor comerciale în­tre Danzig şi Constanţa, etc. La orele 12 şi jumătate d. Gr. Trancu-Iaşi ridică şedinţa aducând omagii suveranilor noştri şi preşe­dintelui republicei polone. La ora 1 a avut loc la Grand Ho­tel un banchet oferit membrilor con­ferinţei de ministerul de externa După banchet oaspeţii au­ plecat cu vaporul spre Brăila, unde au vi­zitat oraşul VIZITA LA BRAILA Astăzi după amiază la orele 5 au sosit din Galaţi cu vaporul Vasile Luipu reprezentanţii presei polone care iau parte la conferinţa presei româno-polone. Oaspeţii erau înso­ţiţi de A. Trancu-Iaşi ministrul muncii şi de d. Wielowski, minis­trul Poloniei la Bucureşti. La debarcader au fost întâmpi­naţi din d-nii D. Duchiad, prefectul judeţului, Fa­ran­ga din partea pri­măriei iar din partea presei d-nii Marcel Stănescu, Anastase Petres­­cu vice­preşedinţii Asociaţiei pre­sei din Brăila şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Ooaspeţii au vizitat cu automo­bilul docurile, monumentul şi şan­tierul franco-român. La orele 6 seara a avut loc o gus­tare la restaurantul francez. Au ţinut scurte cuvântări d-nul Beaupré din partea ziarştilor po­loni, Trancu-Iaşi, Emil Luchiadi, etc. După masă s’au reîntors la Ga­lați. -------xxoxx-------­ Adunarea eparhiala a ar­hiepiscopiei Bucureşti Eri­dim­ s’a ţintit adunarea eparhială a arhiepiscopiei Bucureşti sub preşiden­­tia patriarhului dr. Miron Cristea. Preotul I. MIJIATXESCU a cetit ra­portul general a­l comisiei organizatoare asupra activităţei organelor eparhiei. In legătură cu aceasta d. POPESCU TUDOR a cerut să se facă o justă pro­porţionalitate a protopopiatelor după nu­mărul parohiilor. D. ŞTEFAN BOGDAN a cetit rapor­tul comisiunei bisericeşti care se ocupă de organizarea şcolilor teologice prin care se susţine ca facultatea de teolo­gie să rămăie autonomă în conducerea ei. D. BRADIŞTEANU a cetit un alt ra­port prin care se cere ca organele bise­riceşti să intervie urgent pentru ocupar­­ea catedrelor vacante de la facultatea de teologie şi internatul teologic să treacă la arhiepiscopie D. POPESCU TUDOR susţine ca bise­rica să se ocupe de aproape de facul­tatea de teologie. D. Stelian Popescu spune că In a­­ceastă privinţă — nu trebue să se pro­cedeze pripit, ei trebue să se numească o comisie care să studieze chestia — să vadă dacă legea bisericească nu e in contrazicere cu legea autonomiei u­niver­sitare. Patriarhul MIRON CRI­STEA spune că nimeni nu se poate gândi la rupe­rea legăturei dintre biserică și Stat. Facultatea de teologie trebue si rămăie in universitate, dar s’o armonizăm cu interesele de azi ale bisericei. Preotul NECUTESCU citeşte raportul comisiei economice. Reduceri pe I.F.D. pentru agatom şi mărfurile destinate expoziţiei de la Cernăuţi Comitetul de direcţie al căilor ferate a aprobat următoarele reduceri pentru expoziţia agricolă industrială şi târgul de mostre, precum şi pentru transpor­tul mărfurilor care vor fi expuse şi ne­vândute la menţionata expoziţie, ce va avea loc la Cernăuţi dela 1 Anglist până la 31 Septembrie 1926 Expozanţii şi vizitatorii expozţiei vor plăti la ducere biletul intreg In toate clasele şi numai la trenurile accelerate, personale şi mixte, iar la întoarcere un bilet cu 50 la sută reducere pe baza bi­letului de ducere vizat de comitetul ex­poziţiei, după trei zile de la sosirea In Cernăuţi. Staţia Cernăuţi după cel puţin trece­rea a trei zile de la sosire va elibera jumătăţi de bilete la înapoiere pe acee­aşi distanţă, care a fost şi în biletul de d­uce­re, şi mimat de tren accelerat personal sau mixt. Biletul cu reducere pu­ este valabil la întreruprea călăto­riei. TRANSPORTUL MĂRFURILOR Pentru mărfurile destinate a fi expuse la această expoziţie se vor plăti la du­cere taxele tarifare întregi, iar pentru acelea ce vor rămâne nev­indnte se vor percepe la Înapoiere taxele tarifare cu 50 la sută reducere pe baza scrisorilor de trăsură vizate de comitetul expozi­ţiei şi a certificatului eliberat de ace­laşi comitet, doveditor că mărfurile au fost expuse şi au rămas nevândute In baza acestor adeveriri casa de măr­furi din Cernăuţi va percepe reducerea de mai sus, până la aceiaşi distanţă ce se vede In scrisoarea de trăsură de unde mărfurile au fost predate­ In acelaşi timp comitetul de direcţie al drumului de fer a mai hotărât ca biuroul expoziţiei să facă viza biletelor şi certificatelor, în interiorul expoziţiei, fără a percepe vre­o taxă specială pen­tru această viză sau eliberare de cerţi­­ ----------XX­XX---------­ ----------XXOXX---------­ Noul consul al Germaniei la Cernăuți Berlin, 6 (Rador). — D-rul Walbeck a fost numit consul al Germaniei la Cer­năuți. ----------XXOXX---------­ Funerariil printului Na­­poleon Bruxelles 6 (Rador). — Funera­­riile Prințului Victor Napoleon vor avea loc joi. MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea, na­ţionalităţii române, se publică ur­mătoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Ludovic Nagy năs­cut în anul 1888 în comuna Vaida (România) şi domiciliat în Oradea- Mare Colonia Hevesi cu onoare vă rog ca pe baza alăturatelor acte să dispuneţi facerea formelor de înce­­tăţenire a mea. Doresc să devin ro­mân căci aci îmi câştig existenţa având şi iubire de ţară, unde m’am­ născut. Primiţi vă rog stima mea, Ludovic Nagy. --------------o o------------­ Block Noles Lămuriri pentru d. Mihail Dragomirescu şi pentru alţii D. Mihail Dragomirescu nu e un om prudent. Şi i-ar prinde bine, în situa­ţia Domniei Sale, să se înconjoare cu mai multă prudenţă. Pentru voluptatea de a polemiza d. M. D. încearcă de multe ori lovituri de pe urma cărora nici Domnia Sa, nici «Institutul», nici Estetica psihofizică n’ar avea nimic de câştigat. D. M. D. atacă de n­’ulte ori atât de hazliu, încât pune în încurcă­tură pe însuşi cel atacat. Atacând, se desgoleşte; şi e un lucru îndeobşte cu­noscut că goliciunea, de orice fel de­zarmează. Ultima victimă a penei Sale sarcas­tice şi autoritare a fost immodesta mea făptură. D. M. D nu mă simpatizează. Am înţeles aceasta de mult, de când m’a acuzat, verbal, de bolşevism şi a telegrafiat unui scrib obscur din Craio­va să n­­ă înjure birjăreşte prin «Fla­mura». Sărmanul scrib, în cele cinci rânduri scremute cloacal, n’a izbutit decât să-şi vădească, încă odată, unica preocupare a jalnicei sale ghioace cra­niene Orice încercare de­ discuţie ar fi fost astfel zadarnică dacă d. M. D. n’ar fi venit — şi de astădată pe faţă—îm­potrivă-mi. Spectacolul s’a desfăşurat în No. 4 din «Ritmul Vremii», unde, într’o no­tiţă de la rubrica «Frumuseţi» sub­­­semnatul a tratat drept «mediocru», de o­­ «n.­anifestare îndrăzneaţă» a unei «tinereţe crude», cu o «tactanţă şi lipsă de cuviinţă» în nişte critici cari sunt mai mult «batjocoriri». Sunt numit «student», mi se acordă (ah! ironia şi dispreţul d-lui­ Dragomirescu!) o «înal­tă autoritate istorică» şi mai sunt în­vinuit că mă bucur de prietenii pe la redacţiile unor gazete cari «mă susţin prin reclamă». Toate acestea, pretin­de d. M. D. pentru articolul meu «Sin­teza istorică a d-lui Iorga» apărut în No.13 al «Revistei Universitare», Câteva lămuriri pentru d. Dragomi­rescu şi pentru ceilalţi cari cred ca Dom­nia Sa. II. Mai întâi, m’aşi dovedi prea naiv crezând că unica pricină a notiţei din «Ritmul Vremii» ar fi dragostea pen­tru «fondul şi personalitatea unui pro­fesor de talia d-lui N. Iorga.» Adevărul e altul şi d. M. D. a făcut o imprudenţă insultându-mă—pentrucă l’a descoperit Domnia Sa a dovedit că n’a uitat acele câteva fraze răutăcioase strecurate în paginele «Revistei Univer­sitare», şi în cari refuzam să-l socotesc genial, ajungând chiar să mă îndoesc de anumite din însușirile Sale* psihice. (rog să nu se creadă că e vorba de lo­gica d-lui Dragomirescu). Frazele ace­lea, iar nu critica adusă d-lui Iorga au supărat atât de mult pe d. M. D. Apoi, să n.mă ierte Domnia Sa dacă îndrăznesc a-l întreba: de unde ştie că sunt «un student mediocru»! De cu­noscut nu mă cunoaşte la seminariile de lieratură română n’am luat şi n’am să iau parte, lucrări la seminarul de filozofie n’am făcut iar de la profesorii mei nu putea să mă cunoască, pentru că sunt în anul 1 şi n’am trecut, încă nici un exa­men. Atunci? Poate a cetit d. M. D. câte ceva din articolele şi studiile mele? Dar pe cele publicate până în prezent d. D. nu putea să le judece, majorita­tea fiind studii şi articole de ştiinţe naturale, de istoria orientală şi de is­­toria religiilor Mi-a cetit d. D. vreuna din încercările mele critice ,­ a găsit-o mediocră? Tot ce se poate. Dar eu nu sunt dator să ştiu ceia ce numeşte Domnia Sa medio­cru până ce nu precizează iar d. D n’a făcut altceva decât să mă insulte şi să mă ameninţe cu autoritatea profe­sorală de care va şti să se folosească. Afle Don­nia Sa Că nu mă înspăimântă nici o autoritate în afară de cea a ade­vărului, care — de data aceasta — se află de partea mea Deci, imprudenţă din partea d-lui Dragomirescu. Imprudenţă pentru că eu sunt un tânăr foarte nepăsător de au­toritatea oficială şi care nu mă dau înapoi de la nici o socoteală, chiar cu dascălii mei: imprudenţă, pentru că, cu lipsa mea de modestie, poate mă voi simţi dator să-i arăt d-lui Dragomi­­tscu că nu sunt câtuşi de puţin medio­cru şi poate Domnia Sa n’ar ieşi prea triumfător din acest concurs în regu­lă, cu teză şi ora. F. atât de sigur d. Dragomirescu de mediocritatea mea sau poate* mă confundă—ceiace nu tre­­tuie să ne mire — — cu un oarecare Mircea Eliad* care i-a fost cândva elev și care a luat obiceiul să treacă drept autorul lucrărilor mele ? III. In ceiace privește critica asupra «Sin­tezei istorice a d-lui Iorga», d. M. D —ca deobiceiu — n’a izbutit să vadă just Critica mea nu­ e batjocoritoare, ci e precisă, e argumentată. Eu nu atac nici fondul, nici opera d-lui Iorga ci numai graba Sa de a sintetiza istoria antică. Faţă de d. Iorga eu am o ne­mărginită admiraţie, întemeiată nu pe simpatie sau interese pntru om ci pe o îndelungată lectură a operelor. Nu e sentimentalism, nici linguşire la mijloc, ci cunoaştere. Deaceia am cri­ticat atât de aspru ultima Sa carte, pentrucă ştiu cin’ poate scrie­­ Iorga şi pentrucă mă doare să văd însuşiri şi muncă fantastică încheiate ba­nual cu un şir de cărţi cari nu­ se deosibesc întru nimic de res­tul operei. In ceea ce priveşte cele­lalte lucrări ale sale cartea mea „ Cetind pe Iorga” va dovedi că le-am cercetat cu mai multă atenţie şi în­ţelegere ca d. Dragomirescu et Cie. D-sa n’avea dreptul să-şi dea părerea asupra acestui prim volum din ,­Sin­teza” d-lui Iorga — pe care nu l’a ci­tit — d-sa care nu se pricepe în is­toria veche și orientală și care poate a auzit din critica mea pentru cea din­­tâi oară cuvântul , cnmrmn n'-mdinn”. IV. Nu mă închin principiului medie­val «magister dixit». Nu mă închin pum­­nului autorităţei profesionale pe care dascălul trebuie să-l vâre în gura în­văţăcelului nedesciplinat. Am publicat articolul pentru o discuţie academică obiectivă, fără a mă gândi că risc sa fiu insultat în­­.Flamura” sau . Ritm«­ Vremii”. Critica adusă d-lui Iorga » izvorât din cu totul alte sentimente de­­cât dorinţa de a batjocori şi numai pe d. M. D. — care se trudeşte atât să mă ponegrească în faţa profesorilor mei — putea să vadă într’ânsa o bat­jocură. Iar acun.’, sfârşind, vestesc pe d. Mi­hail «Dragomirescu că m’am retras de la ,­Revista Universitară” şi că măsu­rile pe cari năzuia să le ia împotriva acesteia vor fi inutile şi nedrepte. 11 vestesc deasemenea că eu sunt pregătit pentru orice socoteală pe care va tre­bui s’o dau — oricând şi oricui — şi că nu mă voi recunoaşte învins când d-sa, înarmat cu autoritate universitară- n.vă va sili să mărturisesc aceasta. MIRCEA ELIADE Student filozofie Conferinţe Duminică, 9 col., orele 4 juni. după amiazi, va avea loc în Pavilionul GIB din Parcul Carol, o conferinţa publică cu intrarea gratuită, despre «Limba es­peranto, necesitatea şi foloasele ei». După conferință au loc înscrieri la cursuri publice oragniz­ate de către So­cietatea Esperantistă Română sub pre­ședinția de onoare a d-lui ministru Gr Trancu Ta­i. -00-Uzinele de Fier ii Avem onoare a aduce la cunoştinţa domnilor acţi­onari că plata dividendului pe 1925 de la acţiunile noastre se va face de la II Mai 1926 începând la ghi­­şetele băncilor următoarei La Bucureşti: Banca de Credit Română Banca Generală a Ţării Româneşti; Banca Marmorosch, Blank & Co.; Banca Românească; La Sibiu: Albina, Inst. de Credit şi Econ.; La Cluj: Banca Agrară S. A. Privirea dată; La Timişoara: Banca Timişoarei şi Soc Com. pe Ac­ţiuni; La Viena: Societatea Generală de Credit Funciar al Austriei; La Londra: Banca Glyn, Mills, Currie, Nott & C. Ud. Dividendul pe 1925 fiind ficat la suma de Lei 15Q de acţiune din care scă^âu ^u-se imnozitu l­asum­a di­­’«idend»»lu! si taxele de fmHni. centra­valoarea cu**a­* nului No. 2 dela acţiunile '^’"«ilive va fi de L­­ei 1?7. Cu ocazia plăţii canonului băncile sus menţionate, designate ca locuri de n*at^ *»ce elibera si chitanţele provizorii neutru cele I­OO’VOOO de acţiuni nomina­tive din emisiunea V-a de adunarea «*»ne­rală extraordinară din IO Martie IV în prone^ia de două acţiutiâ neni la una veche. Pentru a obţine chitanţele inovirarii asupra numărului de acţiuni naui ce i se cuvin- acţionarul va trebui să m­e­înte acţiunile ce posedă în vederea stamnilării (o­. Acţio­narul nu va avea de achitat nenr­u nouîle acţiuni de cât «mesele de emisiune de lei 25, de fiecare acţiune nouă. Prin consecinţă, din contravaloarea canonului care conform celor de mai sus reprezintă suma de lei 127, se va reţine lei 50, — drept snese de emisiune pentru două acţiuni neui aşa că acPoneriil »r primi în baza fiecărei acţiuni ce posedă câte lei 77,­­ în numerar şi chitanţa provi^crie pentru două acţiuni. Chitanţele provizorii vor fi« emise pe numele de va indica acţionarul. Este bine înţeles că nouile acţiuni ce se cuvin în baza de acţiuni vechi figurând pe nu­mele unui cetăţean român nu vor putea fi emise de­cât tot pe numele u­nui cetăţean român. Consiliul de Administraţie Concerte Comitetul pentru construirea Dispen­­sărilor comunale de Higienă Socială or­ganizează sub patronajul d-lui Anibal Teodorescu, primarul Capitalei, pentru sea­ra de 12 Mai ora 9, un mare concert în sala Atheneutul Român, cu concursul mai multor doamne din societate și a mai multor d-ni doctori din Capitală. Bibliografie Zilele acestea a apărut romanul real­ist «Diplomatul, tab­acar­ul şi actriţa», datorit cunoscutului scriitor C. Arde­­leanu. T! recomandăm cu căldură cititorilor noştri.

Next