Cuvântul, iulie 1926 (Anul 3, nr. 494-520)

1926-07-01 / nr. 494

mm datoriei de războiu a Ro­­mâniei In Italia Comunicatul oficial al guvernului Prezidenţia Consiliului de mini-,­ştri a dat aseară presei următorul comunicat cu privire la împrumu­turile contractate cu Italia şi la consolidarea datoriei noastre de război în această ţară. Datoria d le războiu s’a fixat la 129 milioane lei, care împreună cu dobânzile adică în total 157 mili­oane lei, se va plăti în 59 ani cu o dobândă medie de unu şi jumătate la sută cu anunt-ţ5 la început mai reduse* Plăţile se vor face în lire italiene la zi. Împrumutul constă din două părţi şi anume : O parte în numerar de 299 mi­lioane lire contractat cu soc. A. G. I. P­Acest împrumut poartă o dobân­dă de șapte la sută, este emis la paritate, liber de orice comision, și urmează să fie restituit în zece ani. A doua parte de 106 milioane lire fără dobândă pentru a servi la co­menzi de materiale industriale în Italia, împrumt ce se contractă cu industria privată, după nevoile noastre în materiale. Singura garanție pentru împru­mut este creditul general al Statu­lui. Cea d’ntâi comercializare CONSTRUIREA CONDUCTEI NOUI DE PETROL BACAU­CONSTANTA -oo- Se ştie că guvernul a fost se­sizat de propunerea construirii unei a doua conducte de petrol Ba­cău-Con­stanţa actuala fiind cu to­tul ’«suficientă transportului pro­­ducţiunei. Guvernul s’a oprit la soluţia co­mercializării acestei întreprin­deri, adică a constituirea unei a­­soci­aţii îttre Stat şi grupul ofer­tant în frunte cu «Steaua Ro­mână». Statul va aduc­ea aport conduc­ta în funcţiune Băicoi-Constanţa, precum şi conducta Giurgiu, eva­luate la un miliard lei. Grupul va cheltui probabil 700—800 milioane lei cu construcția conductei, ast­fel că Statul va dispune fără sa­crificii materiale de majoritatea capitalului. Acestea sunt liniile generale ale aranjamentului principial. xxoxx- Jtffl N­TQ ULTIMA ORA CORPURILE LEGIUITOARE LA CAMERA: desbaterile în jurul vali­dărilor pricinuesc un violent scandal Şedinţa se deschide la orele 9­­. D. ZELEA CODREANU PROTES­TEAZĂ CONTRA ŞEDINŢELOR IN ZILELE DE SARBATOARE.­­ DEPUTATE­­L. A. A. C. PARA­­SESC ADUNAREA La sumar d. I. ZELEA CODREA­NU protestează contra faptului că Parlamentul, în zi de sărbătoare, ţi­ne şedinţă în dispreţul credinţei stră­bune. PREZIDENTUL e de părere că şedinţa să continue căci... D-zeu pri­meşte ori­când ruga creştinilor. D. ION ZELEA CODREANU, in­sistă în numele creştinilor din în­treaga ţară ca să nu se mai ţină şedinţe în zile de sărbătoare. Majoritatea vociferează iar d. CO­DREANU părăseşte ostentativ in­cinta urmat de deputaţii Ligei. Un guvernamental, reprezentantul găgăuţilor din Basarabia, se apără de unele acuzaţii de necinste, ce i s’a adus de către d. V. Madgearu într’o şedinţă precedentă. D. V. MADGEARU, în replică pre­cizează acuzaţiile formulate în şe­dinţa de Luni după amiază, furni­zând Adunării amănunte, destul de elocvente. Se validează apoi alegerile din Fă­găraş, Turda, Rădăuţi. ALEGERILE DE LA LAPUŞNA Se ia în discuţie validarea alege­rilor de la Lăpuşna. D. ION BORCEA (ţărănist) dove­deşte cu piesele din dosar în mână, ingerinţele săvârşite la Lăpuşna. Candidaţii opoziţiei au­ fost ares­taţi, magistraţii îndemnaţi la abu­zuri, procese verbale mistificate, etc, etc. In faţa probelor evidente vorbito­rul cere invalidarea alegerilor din Lapuşna. UN MAJORITAR basarabean, în mijlocul întreruperilor repetate ale opoziţiei, face eforturi eroice pentru a dovedi că cele consemnate în do­sar», nu corespund realităţii. INGERINŢELE DIN ARGEŞ După votarea precipitată a alege­rilor din Lăpuşna, se citeşte rapor­tul alegerilor din Argeş. D. ARMAND CALINESCU (ţără­nist) după o serie de consideraţii privitor la politica electorală, exa­minează condiţiile anormale în care s’au efectuat alegerile din Argeş. Prefectul judeţului col. Iordăches­cu secondat de subalternii săi s’au dedat la abuzurile cele mai scanda­loase. Armata a fost pusă în servi­ciul administraţiei civile­, căci s’au făcut presiuni asupra ei arătându-i­­se că dacă guvernul cade în alegeri, însuşi Suveranul care i-a acordat in­crederea va fi profund jignit! (Ora­torul citeşte câteva manifeste con­cludente). De unde — continuă d. Călinescu— această concepţie bizară, că atunci când Suveranul încredinţează guver­nul unui partid politic, s’a dat prin acest act o injoncţiune corpului elec­toral pentru a ratifica gestul Suve­ranului! Ce fel de constituţionalism este a­­cesta? Doctrina precizează cum tre­­bue interpretată în această privinţă Constituţia. UN MAJORITAR: E păcat că un discurs aşa de frumos nu este pla­sat la discuţia mesajului! D. A. CALINESCU: Sunteţi de pă­rere că nu trebue ridicat, nivelul dez­baterilor la validării Ştiu că sunteţi refractari unui nivel mai ridicat, dar cel puţin n’o mărturisiţi (Aplau­ze la opoziţie). D. DR. AUREL DOBRESCU: Ma­joritatea preferă să-i vorbiţi de sfoa­ră manila (Apl.). D. A. CALINESCU, revenind la ilegalităţile din Argeş arată că mi­litarii au fost numiţi în funcţiuni ad-tive, circulaţia întreruptă, etc. A­­buzurile se ţineau lanţ încât însuşi Parchetul de Argeş a reacţionat, constatând o stare de lucruri anor­mală. Delegaţii au fost arestaţi pe motiv decâti de a veni la secţiile de vota­re căci puteau fi inoportuni atunci când agenţii guvernului procedau la corectarea votului. Delegaţii au fost arestaţi pe motiv că fac propagandă subversivă! A­­genţii guvernului au simulat o «re­­beliune», cerându-se concursul a două camioane cu soldaţi sub condu­cerea unui colonel. Intre timp vota­rea s’a făcut după placul guvernu­lui. Magistratura a fost împinsă la falsuri, zdruncinându-se în mod grav prestigiul acestei instituţii. In concluzie, oratorul subliniază consecinţele ce decurg din acţiunea nesăbuită a guvernului, amestecul Coroanei în luptele politice, o pro­fundă greşeală politică prin numi­rea militarilor în funcţiuni ad-tive şi în al treilea rând ştirbirea presti­giului magistraturei. Aţi voit prin aceasta să distrugeţi partidul ţărănesc. N’aţi reuşit. Noi am eşit mai tari şi ţărănimea pe ca­re o reprezentăm­, cu conştiinţa mai dârză ca oricând. (Aplauze la opo­zţie).­ ­ SCANDALUL D. DR. AUREL DOBRESCU vo­­eşte să facă o paralelă între modul cum s’au desfăşurat alegerile din Argeş şi cele de la Făgăraş. Majo­ritatea vociferează violent, împiede­când pe deputatul naţionalist să vorbească. Opoziţia în frunte cu d. dr. Vai­­da şi dr. Lupu, cere cu insistenţă ca oratorul să fie ascultat. Cu această ocazie se produce un schimb de cu­vinte între opoziţie şi majoritate. Un guvernamental se apropie de d. dr. Lupu spunându-i ceva care nu se aude din cauza vacarmului. D dr. Lupu ripostează cu violenţă. Ma­joritatea cere chemarea la ordine. Scandalul în proporţii­Opoziţia protestează vehement con­tra sistemului adoptat de majorita­te, de a teroriza opoziţia prin urlete şi insulte. Miniştrii părăsesc banca ministe­rială, venind să parlamenteze cu de­putaţii ţărănişti. Şedinţa este sus­pendată. Restabilindu-se liniştea, şedinţa se redeschide. D. DE. LUPU dă ex­plicaţii asupra modului, cum a fost provocat, arătând că la insulta ce i s’a adus a răspuns cum se cuvenea. (Aplauze la opoziţie). D. V. SASSU (liberal) declară în aplauzele opoziţiei unite că provo­catorul na fost d. dr. lupu. Deputatul guvernamental fiind si­lit să retraşi-vî d. dr. Lupu retrage şi d-sa, cuvintele adresate. La ora 1 şedinţa se ridică. • D. I. ZELEA CODREANU Consiliul de miniştri de ieri -«O­­ fertarea amenzilor electorale şi suspendarea proce­selor. Repararea nodurilor şi şoselelor, împrumu­turile din Italia Pe ziua de ieri miniştrii au fost din nou convocaţi în consiliu, sub preşidenţia şefului guvernului. S’a ascultat propunerea ministru­lui de interne, hotărându-se ca să se ierte amenzile electorale a tutu­ror care au fost împiedecaţi de jan­darmi să voteze cât şi acelor cari n’au voit să voteze de teama urgiei electorale deslănţuite de guvern.Totdeodată se vor suspenda toate procesele, închizându-se dosarele ce privesc delicte electorale. ACORDĂRI DE CREDITE Consiliul dispune apoi acordarea unui credit de 355 milioane pentru repararea vagoanelor necesare ex­portului de cereale, un credit de 21 milioane pentru repararea urgentă a şoselelor şi podurilor stricate de inundaţii. Suma va fi repartizată astfel: 11 milioane pentru şosele şi 10 pentru poduri. ACORDUL CU ITALIA Subsecretarul de Stat de la Finan­ţe termină expunerea privitor la condiţiile împrumuturilor de 200 şi 100 milioane contractate de Statul român în Italia. Probabil că astăzi d-sa va face cunoscut presei toate detaliile acestor împrumuturi. In partea finală a şedinţei consi­liul examinează întâmpinările por­nite de la evreii din noile ţinuturi în legătură cu dreptul rabinului Nie­­merower de a reprezenta pe credin­cioşii de rit mozaic în Senat. Consiliul hotărește ca Maturul Corp să aibe toată libertatea de a­­preciere în această chestie. Partidele politice şi ches­tiunea exproprierei bunu­rilor familiilor regale germane Berlin 29 (Rador). — Luni de dimi­neaţă au început în Reichstag con­vorbirile dintre partidele guverna­mentale şi social democraţii în ches­tiunea proectului pentru despăgubi­rea caselor domnitoare. Aceste deli­berări nu au ajuns până acum la nici un rezultat. Se svoneşte că par­tidele guvernamentale ar fi hotărâ­te să facă noi concesiuni social-de­­mocraţilor. Dificultăţile sunt cuprin­se mai ales în chestiunea retroacti­­vităţii pe care social-democraţii o cer cât de largă. Berlin 29 (Rador). — In tratati­vele cu socialişti, pentru obţinerea unui compromis în chestiunea des­păgubirei fostelor familii domni­toare, partidele guverna­ment­ale au respins cererea retroactivităţii a­­plicărei legii în ce priveşte înţele­gerile încheiate până acum Parti­dele guvernamentale au cedat în­să în chestiunea anulării rentelor fără nici o despăgubire. Socialiștii vor lua atitudine defi­nitivă Vineri, la a treia cetire a proectului de lege. -------xxoxx------­ Manifestaţii în Iugoslavia contra Italiei BELGRAD, 29­ (Rador). — Câteva manifestation! s’au produs la Split, Serajevo şi Ljubljana împotriva ra­tificării convenţiunilor cu Italia. Poliia a fost nevoită să inter­vină spre a opri pe manifestant­ de a se apropia de consulatul italian. In cursul ciocnirilor, au fost ră­nite grav câteva persoane, atât din­tre poliţişti cât şi dintre manifes­tanţi. ———xxoxx------­ Nincici despre raporturile ungaro-iugoslave Budapesta, 29 (Rador). — «Pester Lloyd» publică un interview cu d-l Nincici, ministrul de externe a Ju­­goslaviei, care declară că ţara sa doreşte îmbunătăţirea relaţiunilor cu Ungaria. Poporul iugoslav ar primi cu simpatie restabilirea unor raporturi cordiale şi inspirate de încredere. De altfel, rezultatul obţi­nut prin încheierea diferitelor con­­venţiuni şi buna desfăşurare a tra­tativelor pentru realizarea unui tra­tat de comerţ confirmă bunăvoinţa cercurilor oficial ungare şi iugo­slave. Comemorarea bătăliei dela Kossovo Belgrad 29 (Rador). — O ceremo­nie solemnă s’a celebrat ori la cate- I dragă cu prilejul sărbătorii naţio­nale «Vidovdan», aniversând bătă­lia dela Kossovo. Au asistat mem­brii guvernului, reprezentanţii cor­pului diplomatic, ofiţerii generali, şi un numeros public. In provincie, serbarea a fost celebrată cu mare strălucire, dând loc la impozante manifestaţiuni patriotice. ------xxoxx------­ ------x­xoxx—----­ Guvernul polon și reforma agrară Varșovia 29 (Rador). — Ministrul reformei agrare Staniewicz a decla­rat că guvernul este partizan al re­formei agrare, dar nu poate făgădui c­ă o va realiza imediat. -xxoxx- Noua conccere a Băncii Franţii Paris, 29 (Rador). — Eri s’a pu­blicat decretul prin care Moreau este numit guvernator, Leclerc prim vice-guvernator şi Rist secund vice­guvernator la Banca Franţei. Pi­card a fost numit director general la Banca Algeriei. ———xxoxx---—» Programul guvernului german pentru ajutorarea şomeurilor Berlin 29 (Rador). — Ministerul muncii a desfăşurat în şedinţa de Luni a Reichstagului, programul guvernului pentru intensificarea productivă a asistenţei pentru cei lipsiţi de lucru. Cercurile guver­namentale socotesc că înlăturarea şomajului nu se va putea realiza înainte de 1929. Mijloacele pentru a­­ceastă asistenţă se vor procura prin împrumuturi şi prin lucrări obli­gatorii, se vor termina mai ales lu­crările reţelei canalurilor germane, terenurile aride se vor cultiva. Pentru a intensifica activitatea construcţiei de locuinţe guvernul va acorda ţărilor şi comunelor credite noi pe care acestea le vor rambur­sa după încasarea impozitelor. La toamnă se va elabora un program unitar pentru construirea locuinţe­lor, valabil pe trei ani. INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», STRADA PARLAMENTULUI No. 2. — TELEFON No. 65/72 Pachetele noastre în Ardeal In ţara lui Tischler Mor Ss încearcă o afacere în care Statul va fi păgubit a un miliard.-Declaratii!e­­u! Tischler Mor în presa maghiară a? mop ce d. Dandea, comisa­rul Moţilor se căzneşte să facă rapoarte şi memorii, în a căror realizare nici d-sa nu crede, iar decorativul ministru de Industrie, d. General Coandă, vizitează re­giunea minieră din Munţii Apu­seni, dând asigurări presei că gu­vernul actut­ va da tot sprijinul sau pentru înbunătăţirea traiu­lui Moţilor, vestitul acaparator de păduri Tischler Mor, INCEARCA SA DEA O NOUA LOVITURA IN STIL MARE, PENTRU A­ST TVSIJSI 10 000 DE JUG APE DE PĂDURE VIRGINA DELA STAT, cerută drept compensaţie pentru pădurea ce ar ceda-o Mo­ţilor. Această pădure aşezată lângă Valea Drăganului, pe care se află o cale ferată forestieră ar fi ex­ploatată în 20—30 ani cu venituri considerabile pentru exploatator. Cum suntem informaţi că afa­cerea aceasta ar aduce mari bene­ficii unei persoane din anturajul intim al fostului ministru de do­menii, atragem atenţia guvernu­lui să-i caute iţele în jurul comi­tetului agrar. O nouă frustare a Statului şi năpăstuirea unei populaţii, a că­rei răbdare a fost prea mult pusă la încercare desigur că nu va fi trecută cu vederea de d-l minis­tru C. Garoflid, pe care-l ştim om integru şi de la care se aşteaptă alte hotărâri decât acele aşa de nefaste date de Comitetul Agrar. Dar să revenim la fapte. TISCHLER TINDE SA ACAPA­REZE 10.000 JUGARE DE PA­­DURE DIN DOMENIUL EXPRO­PI­AT AL EPISCOPIEI GR. CAT. DIN OR­ADIA Se ştie că în ultima şi memorabi­la şedinţă a comitetului agrar (25 Aprilie crt.) s’a hotărît în ultimă instanţă că Tischler Mor, e scutit de apropiere pentru cele 10.000 de jugăre de pădure, ce ar fi revenit de drept la 10 comune româneşti Poieni, Sebiş, Vişag, Ciucea, etc. Se vede că această pădure n’a fost pe placul, lui Tischler Mor şi a cointe­resaţilor săi, (vreo 1500 de jugăre sunt deja exploatate), căci acum Tischler e dispus să cedeze această, pădure Statului CERÂND INSA IN SCHIMB UN TEREN DE PĂDURE VALORÂND DE 5 ORI MAI MULT CAT CEL PE CARE-L O­­FERA. Cele 10.000 de jugăre pe care le cere în schimb Tischler fac parte din pă­durile virgine din Bihor a Episcopiei greco-catolice din Oradia şi au o valoare de aproape un miliard lei (socotit a ÎO0 mii lei joga­rul). Amintim cu această ocazie pen­tru a evidenţia că exproprierea s’a făcut PENTRU STAT şi nu pentru Tischler Mor, că în urma e­xpropierii nu s’a lăsat Episco­piei gr. catolice decât câteva sute de jugăre, din venitul cărora se întreţin atâtea şcoli (Liceul din Beiuş, şcoala normală din Beiuş, şcoala normală din Oradia etc). Cu toată trecerea de care se bu­cură Tischler, graţie relaţiilor nu­­în prag acelora care desigur «de dragul Moţilor» vor încerca să susţie oferta lui Tischler Mor. fluente cu prietenii d-lui Constan­tinescu P., sperăm că d-l ministru Garoflid va şti să puie piciorul «MĂRINIMIA» LUI TISCHLER MOR. CE LI SE SPUNE ŢĂRA­NILOR DE CĂTRE AGENŢI LUI? CE SCRIU ZIARELE MA­GHIARE ? Neruşinarea acaparatorului de păduri, în urma procesului câştigat se manifestă de altfel pretutindeni. Cumpărător al domeniului Banii dela Soc. «Regatul Mare» (chestiu­nea Răchitele) unde s’au scutit de expropiere 6000 jugăre de pădure, Tischler vrea să facă pe «mărini­mosul» faţă de ţărani, oferindu-se să vândă 200—300 jugăre la corn. Răchi­tele, Rogojel, Dealul Boţii. Agenţii lui Tischler, ca să convin­gă pe ţărani de inutilitatea protes­tărilor şi de necesitatea unei împă­cări cu stăpânul lor ţin următorul limbaj: «Aţi văzut că deşi v’aţi plâns la Rege, care v’a promis că vi se va da pământ şi pădure n’aţi primit nimic. Comitetul agrar n’a ţinut seamă de cuvântul Regelui căci nu v’a dat ce cereţi; luaţi deci, ceia ce vă dau eu, cât mai e timp». Pentru a-şi ajunge scopul, Tisch­ler Mor s’a adresat şi presei evreo­­maghiare, arătând solicitudinea ce o are pentru ţăranii români. Astfel «Hetto Regeli» publică un articol în care se ridică în slavă mărinimia lui Tischler, care deşi e stăpân pe dreptul său, după hotărî­­rea Comitetului Agrar, oferă spre vânzare ţăranilor cele 200—3000 ju­găre de care am pomenit mai sus. E de prisos să stăruim că oferta lui Tischler, care nu-i decât o di­versiune, în sprijinul afacere! de un miliard, n’a făcut decât să în­­dârjască şi mai mult populaţia comunelor frustate prin decizia Comitetului Agrar. Vom reveni la timp cu amă­nunte. Peregrinus ■iii a guvern francezi Pentru realizarea asanării financiare va cere puteri foarte întinse Politica externă de apropiere și vigilentă va fi continuată -pe- Paris, 20 (Rador). Tex­tul declarafiunei ministeri­ale a fost fixat. Declarafiunea va cere Parlamentului puteri foar­te întinse pentru a realiza asanarea financiară, decla­rațiunea anunţă de aseme­nea importante economii și restricțiuni, pentru a com­plecta primul efort înfăp­tuit prin bugetul echili­brat. Guvernul va căuta cu prudență realizarea stabili­­zărei. Negocierile pentru regularea datoriilor în An­glia vor fi reluate; acordul de la Washington va fi pre­zentat parlamentului spre ratificare. Guvernul va în­drepta unele impozite ex­cesive, şi va înzestra cu noui resurse Casa de Amor­tizare. Politica externă de apro­piere şi vigilenţă, dusă de Briand va fi continuată. Gu­vernul va cere să se amâne până la jumătatea lunei iu­lie interpelările financia­re, dar va accepta discuta­rea interpelărilor asupra politicei generale. Se desminte svonu! despre împrumutul intern al Franţei Paris 29 (Rador).— Ministerul de finanţe desminte formal că d. Cail­­lux a fi vorbit ori unei delegaţiuni radical socialiste despre o garan­ţie pe care ar urma să o dea banca Franţei asupra depozitului ei de aur pentru contractarea unui îm­prumut extern. Comunicatul mini­sterului de finanţe declară că n’a fost şi nici nu putea fi vorba de o asemenea eventualitate. CAMERA FRANCEZA DISCUTA CREDITELE SUPLIMENTARE Paris 29 (Rador). — La cererea lui Caillaux Camera a început dis­cuţia imediată a creditelor supli­mentare pe 1925. După ce au fost adoptate diverse capitole, discuția a fost amânată pe mâine. ----XX­XX­ Ziua de 8 ore de lucru în desbaterea Camerii Comunelor Londra 29 (Rador). — Eri a început în Camera Comunelor discutarea pro­ectului de lege care prevede ziua de opt ore de lucru. Primul ministru a declarat că măsurile prevăzute în acest proect nu sunt permanente. Ţinând seama de condiţiunile actuale din industria mi­n­ieră, nu s’ar găsi o altă cale mai priel­nică care ar putea înlătura reducerea sa­lariilor. Primul ministru a accentuat că sugerările pentru naţionalizarea sau uni­ficarea minelor nu corespund situaţiei. Indusria minieră se găsesc într’o si­tuaţie excepţională şi de aceia este ne­­voe pentru un moment de măsuri excep­ţionale. Stephen Walsh (laburist), cere res­­pingerea acestui bill pe motivul că ar ajuta şi încuraja numai cerreea făcută de proprietarii de mine pentru extinde­rea orelor de lucru. Acest proect nu este un remediu ci va agrava şi mai mult actualele dificultăţi din industria minieră. Este calculat să înverşuneze şi să prelungească actualul diferend şi este o antiteză directă a recomandaţiunilor făcute de comisiunea regală de anchetă. Stephen a declarat mai departe : «Exe­cutarea acestei măsuri va avea ca rezul­tat inevitabil reducerea salariilor pri­mite de lucrătorii în acord, şi va majo­ra ziua de lucru a minerului britanic cu câte o jumătate oră la oră faţă de minie­rii din celelalte instalaţiuni importante din Europa. Prin astfel de metode, socoteşte pri­mul ministru să poată readuce la nor­mal costul vieţii ? a încheiat Stephen. Guvernul Reichului dispus sa înlesnească traficul de calatori cu străinătatea Berlin, 29 (Rador). — Se afirmă că guvernul Reichului ar fi decis să a­­corde noi facilitări traficului de că­lători cu străinătatea. Valabilitatea pașapoartelor se va prelungi de la 2 la 5 ani. --------xxoxx-------­ -xxoxx- Cutremurul din Anatolia Angora 29 (Rador). — Un vio­lent cutremur de pământ s’a pro­dus în Anatolia occidentală. Pa­gube sunt de pest 100 milioane li­re turcești. V.... J Descoperirea unei noui conspiraţii teroriste la Sofia Paris 29 (Rador). — «Matin» a­­nunţă din Sofia că poliţia a des­coperit o nouă conspiraţie tero­ristă, organizată de agrarieni şi comunişti. O mare cantitate de ex­plosibile a fost confscată. S’au fă­cut numeroase arestări. --------xxoxx——— 1 * ,1 Dem's'a guvernului cana­dian Londra 29 (Rador). — Guvernul Canadei a demisionat. ------xxoxx------­ Descoperiri arheologice la Roma Roma 29 (Rador) — Executân­­du se anumite săpături în subso­lul din Augusteum, s’a dat de o boltă sepulcrală, care conţinea di­ferite fragmente printre care o inscripţiune dedicată unui împă­rat care se crede că ar fi împă­ratul Nerva. Ar fi posibil ca a­­ceastă boltă să fie chiar mormân­tul lui Nerva. Reduceri pe căile ferate elveţiene pentru expoziţia navigaţiei fluviale Zurich 29 (Rador).­­ Recunos­când marea importanţă a Expozi­ţiei internaţionale de navigaţie flu­vială şi de exploatare a forţelor hidraulice, Direcţiunea Căilor Fe­rate elveţiene a decis să înlesneas­că vizitarea expoziţiei, acordând reduceri speciale. Expoziţia va avea loc la Basel ------xxoxx----­ Raidul aviatorului Arra­­chart Londra 29 (Rador). — Din Bag­dad se anunţă că aviatorul francez Arrachart, care însoţit de fratele său a blocat de la Le Bourget spre a atinge fără escală golful Persic, a sburat ori deasupra acestui oraş. Un accident la pompele de benzină, a silit însă pe aviatori să pompeze cu mâna vreme îndelungată. In cele din urmă Arrachart a fost in­voit să ateriseze, întrucât benzina se epuizase. -—xxoxx- Grav accident de auto­­mobil în Iugoslavia 10 MORŢI Bl 1# RĂNIŢI ” BELGRAD, 2». (Rador). — Un autobuz care transporta douăzeci pasageri dela Cetinge la Njegos s’a prăbuşit într’o prăpastie. Sunt zeci morţi şi zece grav răniţi. Acciden­tul se datoreşte nepriceperii şofe­­ rului. , i ---------XXOXX--------­ Tratatul comercial ger­­mano-leton Berlin 29 (Rador). — La Riga s'a semnat tratatul de comerţ între Germania şi Letonia, bazat pe d­at­­a naţiunei celei mai favorizate. -xxoxx- -OXXXO­ Un consorţiu american cumpăra o mare mină de zinc din Silezia Varşovia 29 (Rador). — Se anunţă încheerea acordului între guvernul polon şi consorţiul american Harri­­man, care a cumpărat de la statul polon cea mai importantă mină de zinc din Silezia. , Complotul contra Iui Ke­­mal Paşa ACUZAŢII AU FĂCUT MĂRTU­RISIRI COMPLECTE ! Angola 29 (Rador). — La Smirna se judecă procesul contra complo­tiştilor la viaţa preşedintelui re­publicii. Acuzaţii au făcut mărturi­siri complecte şi au dat toate amă­nuntele asupra modului organiză­rii atentatului. Complotiștii sunt Zia Hourchi, ex deputat al Lazistanului, Chukri deputat de Ismidt, Colonelul Arif deputat de Eskichehir, Abdul Ka­­dir, ex-guvernator al Angorei și E­­dib, maior în retragere. Se crede că li se va aplica pe­deapsa capitală. -xxoxx-

Next