Cuvântul, iulie 1926 (Anul 3, nr. 494-520)
1926-07-01 / nr. 494
mm datoriei de războiu a României In Italia Comunicatul oficial al guvernului Prezidenţia Consiliului de mini-,ştri a dat aseară presei următorul comunicat cu privire la împrumuturile contractate cu Italia şi la consolidarea datoriei noastre de război în această ţară. Datoria d le războiu s’a fixat la 129 milioane lei, care împreună cu dobânzile adică în total 157 milioane lei, se va plăti în 59 ani cu o dobândă medie de unu şi jumătate la sută cu anunt-ţ5 la început mai reduse* Plăţile se vor face în lire italiene la zi. Împrumutul constă din două părţi şi anume : O parte în numerar de 299 milioane lire contractat cu soc. A. G. I. PAcest împrumut poartă o dobândă de șapte la sută, este emis la paritate, liber de orice comision, și urmează să fie restituit în zece ani. A doua parte de 106 milioane lire fără dobândă pentru a servi la comenzi de materiale industriale în Italia, împrumt ce se contractă cu industria privată, după nevoile noastre în materiale. Singura garanție pentru împrumut este creditul general al Statului. Cea d’ntâi comercializare CONSTRUIREA CONDUCTEI NOUI DE PETROL BACAUCONSTANTA -oo- Se ştie că guvernul a fost sesizat de propunerea construirii unei a doua conducte de petrol Bacău-Constanţa actuala fiind cu totul ’«suficientă transportului producţiunei. Guvernul s’a oprit la soluţia comercializării acestei întreprinderi, adică a constituirea unei asociaţii îttre Stat şi grupul ofertant în frunte cu «Steaua Română». Statul va aducea aport conducta în funcţiune Băicoi-Constanţa, precum şi conducta Giurgiu, evaluate la un miliard lei. Grupul va cheltui probabil 700—800 milioane lei cu construcția conductei, astfel că Statul va dispune fără sacrificii materiale de majoritatea capitalului. Acestea sunt liniile generale ale aranjamentului principial. xxoxx- Jtffl NTQ ULTIMA ORA CORPURILE LEGIUITOARE LA CAMERA: desbaterile în jurul validărilor pricinuesc un violent scandal Şedinţa se deschide la orele 9. D. ZELEA CODREANU PROTESTEAZĂ CONTRA ŞEDINŢELOR IN ZILELE DE SARBATOARE. DEPUTATEL. A. A. C. PARASESC ADUNAREA La sumar d. I. ZELEA CODREANU protestează contra faptului că Parlamentul, în zi de sărbătoare, ţine şedinţă în dispreţul credinţei străbune. PREZIDENTUL e de părere că şedinţa să continue căci... D-zeu primeşte oricând ruga creştinilor. D. ION ZELEA CODREANU, insistă în numele creştinilor din întreaga ţară ca să nu se mai ţină şedinţe în zile de sărbătoare. Majoritatea vociferează iar d. CODREANU părăseşte ostentativ incinta urmat de deputaţii Ligei. Un guvernamental, reprezentantul găgăuţilor din Basarabia, se apără de unele acuzaţii de necinste, ce i s’a adus de către d. V. Madgearu într’o şedinţă precedentă. D. V. MADGEARU, în replică precizează acuzaţiile formulate în şedinţa de Luni după amiază, furnizând Adunării amănunte, destul de elocvente. Se validează apoi alegerile din Făgăraş, Turda, Rădăuţi. ALEGERILE DE LA LAPUŞNA Se ia în discuţie validarea alegerilor de la Lăpuşna. D. ION BORCEA (ţărănist) dovedeşte cu piesele din dosar în mână, ingerinţele săvârşite la Lăpuşna. Candidaţii opoziţiei au fost arestaţi, magistraţii îndemnaţi la abuzuri, procese verbale mistificate, etc, etc. In faţa probelor evidente vorbitorul cere invalidarea alegerilor din Lapuşna. UN MAJORITAR basarabean, în mijlocul întreruperilor repetate ale opoziţiei, face eforturi eroice pentru a dovedi că cele consemnate în dosar», nu corespund realităţii. INGERINŢELE DIN ARGEŞ După votarea precipitată a alegerilor din Lăpuşna, se citeşte raportul alegerilor din Argeş. D. ARMAND CALINESCU (ţărănist) după o serie de consideraţii privitor la politica electorală, examinează condiţiile anormale în care s’au efectuat alegerile din Argeş. Prefectul judeţului col. Iordăchescu secondat de subalternii săi s’au dedat la abuzurile cele mai scandaloase. Armata a fost pusă în serviciul administraţiei civile, căci s’au făcut presiuni asupra ei arătându-ise că dacă guvernul cade în alegeri, însuşi Suveranul care i-a acordat increderea va fi profund jignit! (Oratorul citeşte câteva manifeste concludente). De unde — continuă d. Călinescu— această concepţie bizară, că atunci când Suveranul încredinţează guvernul unui partid politic, s’a dat prin acest act o injoncţiune corpului electoral pentru a ratifica gestul Suveranului! Ce fel de constituţionalism este acesta? Doctrina precizează cum trebue interpretată în această privinţă Constituţia. UN MAJORITAR: E păcat că un discurs aşa de frumos nu este plasat la discuţia mesajului! D. A. CALINESCU: Sunteţi de părere că nu trebue ridicat, nivelul dezbaterilor la validării Ştiu că sunteţi refractari unui nivel mai ridicat, dar cel puţin n’o mărturisiţi (Aplauze la opoziţie). D. DR. AUREL DOBRESCU: Majoritatea preferă să-i vorbiţi de sfoară manila (Apl.). D. A. CALINESCU, revenind la ilegalităţile din Argeş arată că militarii au fost numiţi în funcţiuni ad-tive, circulaţia întreruptă, etc. Abuzurile se ţineau lanţ încât însuşi Parchetul de Argeş a reacţionat, constatând o stare de lucruri anormală. Delegaţii au fost arestaţi pe motiv decâti de a veni la secţiile de votare căci puteau fi inoportuni atunci când agenţii guvernului procedau la corectarea votului. Delegaţii au fost arestaţi pe motiv că fac propagandă subversivă! Agenţii guvernului au simulat o «rebeliune», cerându-se concursul a două camioane cu soldaţi sub conducerea unui colonel. Intre timp votarea s’a făcut după placul guvernului. Magistratura a fost împinsă la falsuri, zdruncinându-se în mod grav prestigiul acestei instituţii. In concluzie, oratorul subliniază consecinţele ce decurg din acţiunea nesăbuită a guvernului, amestecul Coroanei în luptele politice, o profundă greşeală politică prin numirea militarilor în funcţiuni ad-tive şi în al treilea rând ştirbirea prestigiului magistraturei. Aţi voit prin aceasta să distrugeţi partidul ţărănesc. N’aţi reuşit. Noi am eşit mai tari şi ţărănimea pe care o reprezentăm, cu conştiinţa mai dârză ca oricând. (Aplauze la opozţie). SCANDALUL D. DR. AUREL DOBRESCU voeşte să facă o paralelă între modul cum s’au desfăşurat alegerile din Argeş şi cele de la Făgăraş. Majoritatea vociferează violent, împiedecând pe deputatul naţionalist să vorbească. Opoziţia în frunte cu d. dr. Vaida şi dr. Lupu, cere cu insistenţă ca oratorul să fie ascultat. Cu această ocazie se produce un schimb de cuvinte între opoziţie şi majoritate. Un guvernamental se apropie de d. dr. Lupu spunându-i ceva care nu se aude din cauza vacarmului. D dr. Lupu ripostează cu violenţă. Majoritatea cere chemarea la ordine. Scandalul în proporţiiOpoziţia protestează vehement contra sistemului adoptat de majoritate, de a teroriza opoziţia prin urlete şi insulte. Miniştrii părăsesc banca ministerială, venind să parlamenteze cu deputaţii ţărănişti. Şedinţa este suspendată. Restabilindu-se liniştea, şedinţa se redeschide. D. DE. LUPU dă explicaţii asupra modului, cum a fost provocat, arătând că la insulta ce i s’a adus a răspuns cum se cuvenea. (Aplauze la opoziţie). D. V. SASSU (liberal) declară în aplauzele opoziţiei unite că provocatorul na fost d. dr. lupu. Deputatul guvernamental fiind silit să retraşi-vî d. dr. Lupu retrage şi d-sa, cuvintele adresate. La ora 1 şedinţa se ridică. • D. I. ZELEA CODREANU Consiliul de miniştri de ieri -«O fertarea amenzilor electorale şi suspendarea proceselor. Repararea nodurilor şi şoselelor, împrumuturile din Italia Pe ziua de ieri miniştrii au fost din nou convocaţi în consiliu, sub preşidenţia şefului guvernului. S’a ascultat propunerea ministrului de interne, hotărându-se ca să se ierte amenzile electorale a tuturor care au fost împiedecaţi de jandarmi să voteze cât şi acelor cari n’au voit să voteze de teama urgiei electorale deslănţuite de guvern.Totdeodată se vor suspenda toate procesele, închizându-se dosarele ce privesc delicte electorale. ACORDĂRI DE CREDITE Consiliul dispune apoi acordarea unui credit de 355 milioane pentru repararea vagoanelor necesare exportului de cereale, un credit de 21 milioane pentru repararea urgentă a şoselelor şi podurilor stricate de inundaţii. Suma va fi repartizată astfel: 11 milioane pentru şosele şi 10 pentru poduri. ACORDUL CU ITALIA Subsecretarul de Stat de la Finanţe termină expunerea privitor la condiţiile împrumuturilor de 200 şi 100 milioane contractate de Statul român în Italia. Probabil că astăzi d-sa va face cunoscut presei toate detaliile acestor împrumuturi. In partea finală a şedinţei consiliul examinează întâmpinările pornite de la evreii din noile ţinuturi în legătură cu dreptul rabinului Niemerower de a reprezenta pe credincioşii de rit mozaic în Senat. Consiliul hotărește ca Maturul Corp să aibe toată libertatea de apreciere în această chestie. Partidele politice şi chestiunea exproprierei bunurilor familiilor regale germane Berlin 29 (Rador). — Luni de dimineaţă au început în Reichstag convorbirile dintre partidele guvernamentale şi social democraţii în chestiunea proectului pentru despăgubirea caselor domnitoare. Aceste deliberări nu au ajuns până acum la nici un rezultat. Se svoneşte că partidele guvernamentale ar fi hotărâte să facă noi concesiuni social-democraţilor. Dificultăţile sunt cuprinse mai ales în chestiunea retroactivităţii pe care social-democraţii o cer cât de largă. Berlin 29 (Rador). — In tratativele cu socialişti, pentru obţinerea unui compromis în chestiunea despăgubirei fostelor familii domnitoare, partidele guvernamentale au respins cererea retroactivităţii aplicărei legii în ce priveşte înţelegerile încheiate până acum Partidele guvernamentale au cedat însă în chestiunea anulării rentelor fără nici o despăgubire. Socialiștii vor lua atitudine definitivă Vineri, la a treia cetire a proectului de lege. -------xxoxx------ Manifestaţii în Iugoslavia contra Italiei BELGRAD, 29 (Rador). — Câteva manifestation! s’au produs la Split, Serajevo şi Ljubljana împotriva ratificării convenţiunilor cu Italia. Poliia a fost nevoită să intervină spre a opri pe manifestant de a se apropia de consulatul italian. In cursul ciocnirilor, au fost rănite grav câteva persoane, atât dintre poliţişti cât şi dintre manifestanţi. ———xxoxx------ Nincici despre raporturile ungaro-iugoslave Budapesta, 29 (Rador). — «Pester Lloyd» publică un interview cu d-l Nincici, ministrul de externe a Jugoslaviei, care declară că ţara sa doreşte îmbunătăţirea relaţiunilor cu Ungaria. Poporul iugoslav ar primi cu simpatie restabilirea unor raporturi cordiale şi inspirate de încredere. De altfel, rezultatul obţinut prin încheierea diferitelor convenţiuni şi buna desfăşurare a tratativelor pentru realizarea unui tratat de comerţ confirmă bunăvoinţa cercurilor oficial ungare şi iugoslave. Comemorarea bătăliei dela Kossovo Belgrad 29 (Rador). — O ceremonie solemnă s’a celebrat ori la cate- I dragă cu prilejul sărbătorii naţionale «Vidovdan», aniversând bătălia dela Kossovo. Au asistat membrii guvernului, reprezentanţii corpului diplomatic, ofiţerii generali, şi un numeros public. In provincie, serbarea a fost celebrată cu mare strălucire, dând loc la impozante manifestaţiuni patriotice. ------xxoxx------ ------xxoxx—---- Guvernul polon și reforma agrară Varșovia 29 (Rador). — Ministrul reformei agrare Staniewicz a declarat că guvernul este partizan al reformei agrare, dar nu poate făgădui că o va realiza imediat. -xxoxx- Noua conccere a Băncii Franţii Paris, 29 (Rador). — Eri s’a publicat decretul prin care Moreau este numit guvernator, Leclerc prim vice-guvernator şi Rist secund viceguvernator la Banca Franţei. Picard a fost numit director general la Banca Algeriei. ———xxoxx---—» Programul guvernului german pentru ajutorarea şomeurilor Berlin 29 (Rador). — Ministerul muncii a desfăşurat în şedinţa de Luni a Reichstagului, programul guvernului pentru intensificarea productivă a asistenţei pentru cei lipsiţi de lucru. Cercurile guvernamentale socotesc că înlăturarea şomajului nu se va putea realiza înainte de 1929. Mijloacele pentru această asistenţă se vor procura prin împrumuturi şi prin lucrări obligatorii, se vor termina mai ales lucrările reţelei canalurilor germane, terenurile aride se vor cultiva. Pentru a intensifica activitatea construcţiei de locuinţe guvernul va acorda ţărilor şi comunelor credite noi pe care acestea le vor rambursa după încasarea impozitelor. La toamnă se va elabora un program unitar pentru construirea locuinţelor, valabil pe trei ani. INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE «EMINESCU», STRADA PARLAMENTULUI No. 2. — TELEFON No. 65/72 Pachetele noastre în Ardeal In ţara lui Tischler Mor Ss încearcă o afacere în care Statul va fi păgubit a un miliard.-Declaratii!eu! Tischler Mor în presa maghiară a? mop ce d. Dandea, comisarul Moţilor se căzneşte să facă rapoarte şi memorii, în a căror realizare nici d-sa nu crede, iar decorativul ministru de Industrie, d. General Coandă, vizitează regiunea minieră din Munţii Apuseni, dând asigurări presei că guvernul actut va da tot sprijinul sau pentru înbunătăţirea traiului Moţilor, vestitul acaparator de păduri Tischler Mor, INCEARCA SA DEA O NOUA LOVITURA IN STIL MARE, PENTRU AST TVSIJSI 10 000 DE JUG APE DE PĂDURE VIRGINA DELA STAT, cerută drept compensaţie pentru pădurea ce ar ceda-o Moţilor. Această pădure aşezată lângă Valea Drăganului, pe care se află o cale ferată forestieră ar fi exploatată în 20—30 ani cu venituri considerabile pentru exploatator. Cum suntem informaţi că afacerea aceasta ar aduce mari beneficii unei persoane din anturajul intim al fostului ministru de domenii, atragem atenţia guvernului să-i caute iţele în jurul comitetului agrar. O nouă frustare a Statului şi năpăstuirea unei populaţii, a cărei răbdare a fost prea mult pusă la încercare desigur că nu va fi trecută cu vederea de d-l ministru C. Garoflid, pe care-l ştim om integru şi de la care se aşteaptă alte hotărâri decât acele aşa de nefaste date de Comitetul Agrar. Dar să revenim la fapte. TISCHLER TINDE SA ACAPAREZE 10.000 JUGARE DE PADURE DIN DOMENIUL EXPROPIAT AL EPISCOPIEI GR. CAT. DIN ORADIA Se ştie că în ultima şi memorabila şedinţă a comitetului agrar (25 Aprilie crt.) s’a hotărît în ultimă instanţă că Tischler Mor, e scutit de apropiere pentru cele 10.000 de jugăre de pădure, ce ar fi revenit de drept la 10 comune româneşti Poieni, Sebiş, Vişag, Ciucea, etc. Se vede că această pădure n’a fost pe placul, lui Tischler Mor şi a cointeresaţilor săi, (vreo 1500 de jugăre sunt deja exploatate), căci acum Tischler e dispus să cedeze această, pădure Statului CERÂND INSA IN SCHIMB UN TEREN DE PĂDURE VALORÂND DE 5 ORI MAI MULT CAT CEL PE CARE-L OFERA. Cele 10.000 de jugăre pe care le cere în schimb Tischler fac parte din pădurile virgine din Bihor a Episcopiei greco-catolice din Oradia şi au o valoare de aproape un miliard lei (socotit a ÎO0 mii lei jogarul). Amintim cu această ocazie pentru a evidenţia că exproprierea s’a făcut PENTRU STAT şi nu pentru Tischler Mor, că în urma expropierii nu s’a lăsat Episcopiei gr. catolice decât câteva sute de jugăre, din venitul cărora se întreţin atâtea şcoli (Liceul din Beiuş, şcoala normală din Beiuş, şcoala normală din Oradia etc). Cu toată trecerea de care se bucură Tischler, graţie relaţiilor nuîn prag acelora care desigur «de dragul Moţilor» vor încerca să susţie oferta lui Tischler Mor. fluente cu prietenii d-lui Constantinescu P., sperăm că d-l ministru Garoflid va şti să puie piciorul «MĂRINIMIA» LUI TISCHLER MOR. CE LI SE SPUNE ŢĂRANILOR DE CĂTRE AGENŢI LUI? CE SCRIU ZIARELE MAGHIARE ? Neruşinarea acaparatorului de păduri, în urma procesului câştigat se manifestă de altfel pretutindeni. Cumpărător al domeniului Banii dela Soc. «Regatul Mare» (chestiunea Răchitele) unde s’au scutit de expropiere 6000 jugăre de pădure, Tischler vrea să facă pe «mărinimosul» faţă de ţărani, oferindu-se să vândă 200—300 jugăre la corn. Răchitele, Rogojel, Dealul Boţii. Agenţii lui Tischler, ca să convingă pe ţărani de inutilitatea protestărilor şi de necesitatea unei împăcări cu stăpânul lor ţin următorul limbaj: «Aţi văzut că deşi v’aţi plâns la Rege, care v’a promis că vi se va da pământ şi pădure n’aţi primit nimic. Comitetul agrar n’a ţinut seamă de cuvântul Regelui căci nu v’a dat ce cereţi; luaţi deci, ceia ce vă dau eu, cât mai e timp». Pentru a-şi ajunge scopul, Tischler Mor s’a adresat şi presei evreomaghiare, arătând solicitudinea ce o are pentru ţăranii români. Astfel «Hetto Regeli» publică un articol în care se ridică în slavă mărinimia lui Tischler, care deşi e stăpân pe dreptul său, după hotărîrea Comitetului Agrar, oferă spre vânzare ţăranilor cele 200—3000 jugăre de care am pomenit mai sus. E de prisos să stăruim că oferta lui Tischler, care nu-i decât o diversiune, în sprijinul afacere! de un miliard, n’a făcut decât să îndârjască şi mai mult populaţia comunelor frustate prin decizia Comitetului Agrar. Vom reveni la timp cu amănunte. Peregrinus ■iii a guvern francezi Pentru realizarea asanării financiare va cere puteri foarte întinse Politica externă de apropiere și vigilentă va fi continuată -pe- Paris, 20 (Rador). Textul declarafiunei ministeriale a fost fixat. Declarafiunea va cere Parlamentului puteri foarte întinse pentru a realiza asanarea financiară, declarațiunea anunţă de asemenea importante economii și restricțiuni, pentru a complecta primul efort înfăptuit prin bugetul echilibrat. Guvernul va căuta cu prudență realizarea stabilizărei. Negocierile pentru regularea datoriilor în Anglia vor fi reluate; acordul de la Washington va fi prezentat parlamentului spre ratificare. Guvernul va îndrepta unele impozite excesive, şi va înzestra cu noui resurse Casa de Amortizare. Politica externă de apropiere şi vigilenţă, dusă de Briand va fi continuată. Guvernul va cere să se amâne până la jumătatea lunei iulie interpelările financiare, dar va accepta discutarea interpelărilor asupra politicei generale. Se desminte svonu! despre împrumutul intern al Franţei Paris 29 (Rador).— Ministerul de finanţe desminte formal că d. Caillux a fi vorbit ori unei delegaţiuni radical socialiste despre o garanţie pe care ar urma să o dea banca Franţei asupra depozitului ei de aur pentru contractarea unui împrumut extern. Comunicatul ministerului de finanţe declară că n’a fost şi nici nu putea fi vorba de o asemenea eventualitate. CAMERA FRANCEZA DISCUTA CREDITELE SUPLIMENTARE Paris 29 (Rador). — La cererea lui Caillaux Camera a început discuţia imediată a creditelor suplimentare pe 1925. După ce au fost adoptate diverse capitole, discuția a fost amânată pe mâine. ----XXXX Ziua de 8 ore de lucru în desbaterea Camerii Comunelor Londra 29 (Rador). — Eri a început în Camera Comunelor discutarea proectului de lege care prevede ziua de opt ore de lucru. Primul ministru a declarat că măsurile prevăzute în acest proect nu sunt permanente. Ţinând seama de condiţiunile actuale din industria minieră, nu s’ar găsi o altă cale mai prielnică care ar putea înlătura reducerea salariilor. Primul ministru a accentuat că sugerările pentru naţionalizarea sau unificarea minelor nu corespund situaţiei. Indusria minieră se găsesc într’o situaţie excepţională şi de aceia este nevoe pentru un moment de măsuri excepţionale. Stephen Walsh (laburist), cere respingerea acestui bill pe motivul că ar ajuta şi încuraja numai cerreea făcută de proprietarii de mine pentru extinderea orelor de lucru. Acest proect nu este un remediu ci va agrava şi mai mult actualele dificultăţi din industria minieră. Este calculat să înverşuneze şi să prelungească actualul diferend şi este o antiteză directă a recomandaţiunilor făcute de comisiunea regală de anchetă. Stephen a declarat mai departe : «Executarea acestei măsuri va avea ca rezultat inevitabil reducerea salariilor primite de lucrătorii în acord, şi va majora ziua de lucru a minerului britanic cu câte o jumătate oră la oră faţă de minierii din celelalte instalaţiuni importante din Europa. Prin astfel de metode, socoteşte primul ministru să poată readuce la normal costul vieţii ? a încheiat Stephen. Guvernul Reichului dispus sa înlesnească traficul de calatori cu străinătatea Berlin, 29 (Rador). — Se afirmă că guvernul Reichului ar fi decis să acorde noi facilitări traficului de călători cu străinătatea. Valabilitatea pașapoartelor se va prelungi de la 2 la 5 ani. --------xxoxx------- -xxoxx- Cutremurul din Anatolia Angora 29 (Rador). — Un violent cutremur de pământ s’a produs în Anatolia occidentală. Pagube sunt de pest 100 milioane lire turcești. V.... J Descoperirea unei noui conspiraţii teroriste la Sofia Paris 29 (Rador). — «Matin» anunţă din Sofia că poliţia a descoperit o nouă conspiraţie teroristă, organizată de agrarieni şi comunişti. O mare cantitate de explosibile a fost confscată. S’au făcut numeroase arestări. --------xxoxx——— 1 * ,1 Dem's'a guvernului canadian Londra 29 (Rador). — Guvernul Canadei a demisionat. ------xxoxx------ Descoperiri arheologice la Roma Roma 29 (Rador) — Executându se anumite săpături în subsolul din Augusteum, s’a dat de o boltă sepulcrală, care conţinea diferite fragmente printre care o inscripţiune dedicată unui împărat care se crede că ar fi împăratul Nerva. Ar fi posibil ca această boltă să fie chiar mormântul lui Nerva. Reduceri pe căile ferate elveţiene pentru expoziţia navigaţiei fluviale Zurich 29 (Rador). Recunoscând marea importanţă a Expoziţiei internaţionale de navigaţie fluvială şi de exploatare a forţelor hidraulice, Direcţiunea Căilor Ferate elveţiene a decis să înlesnească vizitarea expoziţiei, acordând reduceri speciale. Expoziţia va avea loc la Basel ------xxoxx---- Raidul aviatorului Arrachart Londra 29 (Rador). — Din Bagdad se anunţă că aviatorul francez Arrachart, care însoţit de fratele său a blocat de la Le Bourget spre a atinge fără escală golful Persic, a sburat ori deasupra acestui oraş. Un accident la pompele de benzină, a silit însă pe aviatori să pompeze cu mâna vreme îndelungată. In cele din urmă Arrachart a fost invoit să ateriseze, întrucât benzina se epuizase. -—xxoxx- Grav accident de automobil în Iugoslavia 10 MORŢI Bl 1# RĂNIŢI ” BELGRAD, 2». (Rador). — Un autobuz care transporta douăzeci pasageri dela Cetinge la Njegos s’a prăbuşit într’o prăpastie. Sunt zeci morţi şi zece grav răniţi. Accidentul se datoreşte nepriceperii şofe rului. , i ---------XXOXX-------- Tratatul comercial germano-leton Berlin 29 (Rador). — La Riga s'a semnat tratatul de comerţ între Germania şi Letonia, bazat pe data naţiunei celei mai favorizate. -xxoxx- -OXXXO Un consorţiu american cumpăra o mare mină de zinc din Silezia Varşovia 29 (Rador). — Se anunţă încheerea acordului între guvernul polon şi consorţiul american Harriman, care a cumpărat de la statul polon cea mai importantă mină de zinc din Silezia. , Complotul contra Iui Kemal Paşa ACUZAŢII AU FĂCUT MĂRTURISIRI COMPLECTE ! Angola 29 (Rador). — La Smirna se judecă procesul contra complotiştilor la viaţa preşedintelui republicii. Acuzaţii au făcut mărturisiri complecte şi au dat toate amănuntele asupra modului organizării atentatului. Complotiștii sunt Zia Hourchi, ex deputat al Lazistanului, Chukri deputat de Ismidt, Colonelul Arif deputat de Eskichehir, Abdul Kadir, ex-guvernator al Angorei și Edib, maior în retragere. Se crede că li se va aplica pedeapsa capitală. -xxoxx-