Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)

1926-09-08 / nr. 553

Purtarea naloială a unor parlamentari maghiari faţă de Regina O intervenţie inexplicabilă a partidului maghiar La Odorheî, în Săcuime, s’a petre­cut de curând un fapt care trădea­ză de ajuns sentimentele pe cari le nutresc faţă de ţată prietenii d-lui Goga şi care a provocat o gravă ten­siune între reprezentanţii politici ai Săcuilor şi între oficialităţile româ­neşti. Venind Regina în vizită la Odor­­hei, i­ s’a făcut de către oficialitate şi de către poporul săcuesc de rând o primire după toată cuviinţa. Par­lamentarii din localitate ai partidu­lui maghiar, senatorul Szakács şi deputatul Sebessy (care, ni se pare, va trebui să părărsească parlamen­tul asemeni tovarăşului său Szele Bela, în urma serierei de incompa­tibilităţi ce i­ se impută), au refu­zat să vină întru întâmpinarea Su­veranei, deşi fuseseră invitaţi. Re­­­­gina li-a remarcat lipsa şi a cerut prefectului explicaţii. De altă parte d-na Alexandrina Cantacuzino, care era de faţă, a adus chestiunea în pu­blicitate, într’un ziar din Săcuime, şi totodată a trimis d-nei G. Beth­len, soţia preşedintelui partidului maghiar, o scrisoare prin care o în­demna să atragă atenţia soţului său că purtări de acestea sunt de natu­ră a strica toate eforturile ce se fac pentru o strângere a relaţiunilor între minoritatea maghiară şi na­ţiunea dominantă. In urma acestora, raporturile din­tre oficialitatea românească din judeţ (nu mai vorbim de Românii fără răspundere oficială!o Şi dintre partidul maghiar s’au înrăutăţit extrem. Comitetul organizaţiei judeţene a partidului maghiar s’a întrunit deci ca să spele ruţinea aceasta, dar a spălat-o după cum ştie acest partid să-şi spele ruşinile. A votat o moţiune, prin care «re­gretă» că partidul a putut fi învi­nuit de iloialitate şi mai cu seamă că a fost învinuit prin presă. După această ciudată părere de rău, trece la amuzaţii: acuză de absenţa d-lor Sebessy şi Szakats comitetul organi­zator, susţinând că domniile lor erau printre mulţime ţi nau fost aduşi de braţ în faţa reginei­­când aveau invitaţii speciale, ţi când se ţtie cum se ţtiu îmbulzi pe la mi­nistere; de altfel formula găsită este foarte nemerită, deoarece nici toate serviciile poliţieneşti din ju­deţ n’ar putea şti dacă d-nii Sza­­kats şi Sebessy se aflau sau ba în mulţimea aceea de oameni). Iar după această moţiune, parti­dul a adresat o scrisoare către pre­fect, prin care-l invită să ceară scuze. Interesant, nul D. C. Bucţan, care a descoperit pe aceşti reprezentanţi ai Săcuimii, va avea grijă să silească oficialitatea subalternă la această umilire. Noul tarif c. f. r. şi aprovizionarea Capitalei INTERVENŢIA D-LUI DR. GHEORGHIAN LA MINIS­TRUL COMUNICAŢIILOR A RĂMAS FARA RE­ZULTAT SATISFĂCĂTOR»—DECLARAŢIILE D-LUI DR. GHEORGHIAN Chestiunea urcărei tarifului de transporturi pe c. f. r. în legătură cu scumpetea traiului s’a discutat în ultima şedinţă a delegaţâunei per­manente a municipiului. S’a arătat cu acel prilej că această sporire va contribui la scumpirea articole­lor alimentare. Toate articolele de prima nece­sitate vor înregistra cu începere dela 15 Septembrie, dată când noul tarif va intr­a în vigoare, însemnate sporiri de preţuri. Memoriul citit de către un d. con­silier municipal, în şedinţa delega­ţiei permanente, a alarmat consiliul municipal. Primarul ad. interim al munici­piului d. dr. Gheorghian, a primit mandat din partea consiliului, să afle punctul de vedere al guvernu­lui în această chestiune. Dri dimineaţă d. dr. Gheorghian a avut o întrevedere cu d. ministru al comunicaţiilor d. general Vă­­leanu. După această întrevedere, d. dr. Gheorghian a făcut reprezentanţilor presei următoarele declaraţii: CE NE DECLARA D. DR. GHEORGHIAN Am avut mandatul delegaţiunei permanente .» mumicipiului spune d.­r. Gheorghian, să arăt d-lui mi­nistru al comunicaţiilor roadele a­­plicarei noului tarif pe C. F. R., în ce priveşte transporturile destinate aprovizionarei capitalei. In acest scop am avut o întreve­dere cu d. ministru gen. Văleanu. Mi-am îndeplinit mandatul nu numai ca primar ei şi ca cetăţean. Cred că d ministru cunoaşte azi ceia ce se pre­găteşte populaţiei ca­pitalei. Am arătat d-lui ministru că noul tar­i­ate C. F R. va duce la o ne­mai­pomenită scumpire a lemne­lor fiind­că nimic nu va împedica ca lemnul adus dela 600 km. să se vândă ca şi cel dela 200 km. favo­rizând arbitrar diverse categorii de comercianţi în dauna altora­ Mi-am exprimat părerea că o a­­tare scumpire nu poate fi de­cât rezultatul unei concepţii economice fundamental greşite şi că sporirea tarifelor aplicate tot aşa de arbi­trar tuturor mărfurilor de prima necesitate, va creia o stare de ne­mulţumiri, mergând până la pa­nică. In concluzii, după ce am supus d-lui minist­­ui unele soluţiuni so­cotite de mini­ mai indicate în ches­tiunea transporturilor,­­ am cerut o reducere a tarifului pentru măr­furile de prima necesitate, — în pri­mul rând pen­tru lemnele de foc lo­vite de un adevărat tarif prohi­bitiv. REZULTATUL CONVORBIREI Convorbirea mea cu d. ministru al comunicaţiilor — continuă d. dr. Gheorghian, — n’a avut rezultatul pe care desigur îl aşteptau cetăţe­nii municipiului. D. ministru mi-a afirmat că, cu ori­ce preţ, trebue să se dobândeas­că cele 30 miliarde necesare reface­­rei căilor ferate. E nevoie deci—după d. ministru— de o presare pentru că în viitor chiar comerţul şi industria vor be­neficia de normalizarea transportu ril­or de mărfuri. D. ministru a invocat scumpetea enormă a materialului rulant nece­sar re­facerii căilor ferate, şi am avut impresia unei încheeri, tin­zând la resemnarea cetăţenilor■ 9 De­sigur, rezultatul întrevedere­, ca reprezentant al cetăţenilor capi­talei, nu poate de­cât să mă îngri­joreze şi să mă afecteze. Nu pot înţelege o astfel de admi­nistrare. Căile ferate, mai ales căile ferate de stat, trebue să con­­tribue la ameliorarea condiţiunilor de existenţă prin avantajarea trans­porturilor des­tinate aprovizionării strict necesare. Am cel puţin mulţumirea — cam tristă ce-i drept — că, întrucât mă priveşte, mi-am îndeplinit manda­tul declinându-mi răspunderea cri­zei ce se va ivi.­ ­ Aceste sunt relatările pe care ni le-a comunicat primarul capitalei. -xxoxx- Intrunirea comercianţilor de alimente şi bluturi Duminecă dimineaţa a avut loc la «Sfatul Negustoresc» o întrunire a comercianţilor de articole alimen­tare şi băuturi. A vorbit d-nii Macovei, P- Nicu­­cu, Sooricescu, Cojoran, Firănes­­cu, Dimitrie Opreanu, Vasile Du­­mitrescu-Militari şi Niculescu-Ritz cerând suprimarea impozitului pe cifra de afaceri, modificarea legii repausului duminical şi ridicarea tuturor măsurilor restrictive asu­pra comerţului. întrunirea s-a terminat la fele 11. 00 Crima din piaţa Sf. Gheorghe UN NEGUSTOR TRAGE PATRU FOCURI DE REVOLVER ASU­PRA CONCUBINEI LUI, FARA SA O NEMEREASCA Artenie Martinason, antrepreno­rul unui chioşc cu fructe din piaţa Sft. Gheorghe, în urma unei certe avute cu concubina sa Zamfira Bo­boc, a tras patru focuri de revol­ver asupra ei. Criminalul a tras focurile de ar­mă chiar in faţa gheretei unde avea marfa. Cu toate că concubina sa se găsea la o mică distanţă, totuşi nici unul din gloanţe, n’a atins’o. Unul din gloanţe în­să a nimerit pe paznicul de la societatea «Paza de noapte» în piept, producându-i o rană gravă. Paznicul a fost împuşcat de glon­ţul rătăcit, în timp ce îşi trecea în revizie, casele puse sub supraveghe­rea sa. Criminalul crezând că şi-a omorît concubina, a luat-o la fugă pe calea Moşilor, trăgând focuri de revolver Cu chipul acesta producând pa­nică printre trecători a reușit să dispară Paznicul rănit, în stare gravă, a fost dus la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internat. ---—xxoxx-----­ Răspândiți !! ! ! ! Ziarul „CUVÂNTUL*" «CUVÂNTUL» Cuvântările d-lor Mihalache, Lupu, Madu­gearu, loaniţescu Duminecă a avut loc la «Dacia» întrunirea opoziţiei unite pentru sprijinirea candidaturii d-lui Ha­­lippa la alegerea de senator de Du­mineca viitoare. A luat parte pe lângă obicinuiţii partizani şi multă lume muncitoare. La propunerea d-lui Madgearu, este ales preşedinte d. dr. N. Lupu. D-nii Miloşi, Cesar Simionescu, D. Iorgulescu, dr. Ilie Rădulescu şi Pe­tre Lungu au condamnat, unii ati­tudinea guvernului, cerând alege­rea d-lui Halippa, alţii intrigile por­nite în contra d-lui dr. N. Lupu. D. MADGEARU, primit cu acla­maţii spune că alegerea de la 12 Sep­tembrie trece dincolo de cadrul u­­nui act politic obicinuit, el consti­tuit un adevărat act naţional şi o indicaţie a ţării, a maselor popula­re. Referindu-se la actualul guvern, d-sa declară că acest guvern are ro­lul de vechil al cuiva, al liberalilor. Asigură că după aceşti vechili, nu pot să vie liberalii cum lasă să se acrediteze averescanii. D. D. R. IOANIŢESCU a atacat guvernarea liberală şi cea averesca­­nă, spunând că-şi face o glorie din­ ­ faptul că a propus partidelor ţără­nesc şi naţional să pue candidatura d-lui Halippa. Vorbind despre si­tuaţia politică a declarat că vrea fuziunea celor două partide, pentru faptul că i s’a pus candiatura la Ilfov, face un scurt istoric al activi­tăţii d-sale naţionale şi culturale desfăşurată în Basarabia, spune că doreşte fuziunea, căci momentul po­litic e potrivit pentru ţară. D. ION MIHALACHE, aplaudat îndelung arată personalitatea d-lui Halippa şi spune că această candi­datură este demonstraţie a conştiin­ţei româneşti în potriva nenoroci­tului sistem de guvernământ astăzi în vigoare, patronat de elanul li­beral. împotriva acestui sistem sunt două mijloace de apărare: lupta violentă care culminează prin revo­luţie şi lupta legală. Suntem în con­tra pâinei. Vrem o revoluţie mora­lă. Nimeni nu va putea opri acest mers al vremii: nici ingineri ca d-nii Brătieni, nici pichierii Bră­­tienilor ca d-l Averescu D. DR. N. LUPU spune că în lo­cul mulţimii de faţă ar voi să aibă o mie de averescani şi liberali, că­rora să le arate toate ticăloşiile în tot timpul guvernării lor. Situaţia­­ e destul de grea. Ţara nu poate su- I porta asemenea sbu­ciumări, când e I înconjurată de duşmani. Prin lupta dreaptă, cetăţenească, dârză, exprimată prin votul liber trebue să se ajungă la biruinţa de­mocraţiei şi la omenie. Putem să încuem în vădite toate principiile, dogmele şi toate doctri­nele, în ziua când vom izbuti, cu a­­jutorul voinţei cetăţeneşti să aşe­zăm la cârmuire şi în viaţa econo­mică şi politică a ţării, omenia, dreptatea şi legiuirea cumpănită. Inchee spunând că figura d-lui Halippa a trecut în istoria ţării, întrunirea a luat sfârşit la orele­­ cu manifestaţii de simpatie pen­tru fruntaşii opoziţiei­ unite. „ Un incident care a provocat oare­care zarvă la întrunirea opoziţiei u­nite a fost intervenţia comunistei Elena Filipovici. Cerând din sală să vorbească şi sprijinită de o parte din public, co­munista Elena Filipovici a denun­ţat intenţia guvernului «de a asasi­na pe Boris Stefanov» condamnat în contumacie în urma complotului de la Râpa galbenă.’«Tovarăşa» vrea o acţiune energică pentru împiede­carea «crimei capitaliste». Vădiţi surprinşi de această inter­venţie, organizatorii întrunire­ nu mai ştiau ce atitudine să ea. O par­te din public aplaudând discursul c­ounistei, membrii opoziţiei unite au renunţat de ai lua cuvântul. In ori­ce caz, intervenţia comunistei Fili­povici — pare sfi fi fost, mult mai mult pe placul guvernului, decât pe acel al opoziţiei unite. I­. VIRGIL MADGEARU l­. PAN HALIPA Curierul Judiciar SOLEMNITATEA DEPU­NERII JURAMAMTU­­NOUILOR MAGISTRAT! Cu deosebită şi impresionantă so­lemnitate s’a procedat ori la lua­rea jurământului magistraţilor fiu­miti prin recentul jurnal al consil­i­liului de miniştrii, d-nii Armand­­ Constantinescu fost jude sindic în trib. Ilfov, s. I comerţ, numit jude­cător de instrucţie (titular la cap. 2) şi Ştefan Stănescu, numit su­pleant la trib. Ilfov s. II c. p. Jurământul de credinţă a fost luat de tribunalul constituit din d-nii V. Bordeianu, president, Co­di­n Ştefănescu şi Siliu Rădulescu, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d- prim procuror Jean Dobrescu şi în prezenţa d-lui Şt. Stănescu, primul president al curţii de apel din Oradea Mare. CAZUL VÂNZĂRILOR DE STUPEFIANTE Trib. Ilfov s. III în completul d-lor judecători Zanne şi Cerban a judecat ori temeinicia mandatului de arestare lansat contra farmacis­tului dr. Mihalovici din Bucureşti pentru omorul prin imprudenţă să­vârşit asupra Margaretei Mateescu, căreia i-a vândut fiole de cianură de mercur, din evroare, printre alte fiole — deopotrivă, interzise. Cu morfină. Desbaterile au durat câteva cea­suri întrucât s’a pus în discuţia ampla problemă a traficului cu stupefiante şi a responsabilităţii, în această materie. D. procuror Leon Rădulescu, a cerut confirmarea mandatului pe consideraţiunea că fapta acuzatului e de excepţională gravitate pentru ordinea publică şi că instrucţia e deabia la înce­putul ei. Apărarea bizui­ndu-se pe tema că moartea victimei se datoreşte voi­tei otrăviri (cu 9 fiole de cianură) şi nu confusiei de fiole, a cerut infirmarea arestării. Tribunalul, după scurtă delibera­re, a întărit, pe 30 de zile, manda­tul de arestare. ALTE CONFIRMĂRI Tot­uri au fost confirmate man­datele de arestare lansate de ri-jude cons. Brezeanu în contra ban­dei de piraţi ai dărniciei publice, Luverdis, Weiserman, Solomono­­vici şi Segali, cari au jefuit ţinu­turi întregi din Ardeal în numele studenţilor ingineri români din Liege. BANCRUTA FRAUDU­LOASA D. procuror I. Zamfirescu a tri­mis­eri în judecată penală, pentru bancrută frauduloasă, pe comer­ciantul falit Nissie I. Iancă din Bucureşti str. Carol 75. INSTRUCŢIA NEREGULI­­LOR DE LA MINISTE­RUL INSTRUCŢIEI PU­BLICE D. Codin Ştefănescu încheind dri instrucţia orală în afacerea nere­gulilor semnalate în gestiunea e­­dificărilor şcolare, a ascultat pe toţi lucrătorii, salahori ai construc­ţiei din Predea, pentru care se fă­cuse bănuita emisiune de cărăm­i­­zare-obol.­ Cercetările sunt suspendate de acum până ce ministerul va preda magistratului instructor toate ac­tele doveditoare de­plasările şi în­casările făcute în contul­ acestei gestiuni, acte ce urmează a fi pre­date experţilor contabili. Un grav accident de au­tomobil FIUL D-LUI IONEL BRATIANU GRAV RĂNIT Un grav accident de automobil s’a întâmplat pe şoseaua Piatra- Neamt. Automobilul în care călătoreau d. George Brătianu profesor univer­sitar la Iaşi, fiul d-lui Ionel Bră­tianu cu soţia sa şi cu avocatul Las­car Rosetti din Iaşi, s’a izbit, în dreptul comunei Dobreni, la 10 k­m. depărtare de Piatra de un copac. D-nii George Brătianu şi Lascăr Rosetti sunt grav răniţi. Starea d-nei Brătianu e mai puţin gravă. Ştirea nu s’a putut confirma până o încheiem ediţia. -xxoxx- Ce rost va fi ajut­oratoarea comu­nista, la întrunirea de Duminică a opo­­ziţiei-unne? D-na Filipovici — nume ilustru dar neînrudit cu Petrolul naţional şi paşa­poartele—a găsit că datoria partidelor democratice», este să pună în libertate pe agitatorii şi atentatorii comunişti. Iată un motiv pentru care opoziţia­­unită ar putea să îmbătrânească în o­­poziţie. D. dr. Lupu a mărturisit în întrunirea de la Dacia a fi sfătuit pe d-nii Miha­lache şi Madgearu să bage principiile în ladă, unindu-se cu oameni hotărâţi să facă treabă. Am observa d-lui dr. Lupu, că dacă e vorba de ladă, mai curând e de mers cu oameni hotărâţi a face treburi... D. general Mircescu, plecând într'o zi de la Consiliul de miniştri, a declinat ziariştilor prezenţi, că d-sa e hotărât să realizeze ceva la război, altcum n’ar fi primit să stea în guvern «alături de pezevenghii ăştia». Nu credem că realizarea furniturei de fer vechi sub formă de arme din Italia intră în programul ministrului de răz­boi. E de bănuit însă că «pezevenghii» sunt mai tari sau mai abili decât d-sa. Nu e frumos și nici măcar util să exa­gerezi în atacarea adversarilor. Ast­fel «România» a făcut o greșală spunând că admirabila operă de scriitor a d-lui M. Sadoveanu este o «macula­tură literară». Ce trebue să fie atunci scrisorile d-lui Sever Dan? BILA • •• CONTINUAREA ARTICOLULUI DIN PAGINA I-a Timişoara, că de la înfiinţare pâ­nă în 1918 acesta a predat totdeau­na în limba oficială a statului, când latineşte, când nemţeşte, când ungureşte, şi asta exact din anul introducerii respectivei limbi ca limbă oficială. (Regretăm că nu avem la îndemână acest număr de­­acum trei săptămâni al ziarului ti­mişorean, care constitue cea mai hotărâtă dovadă a faptului, că art. 37 din legea d-lui dr. C. Angelescu nu este decât consfinţirea unei stă­ri de lucruri tot atât de cunoscută şi în Ungaria, unde toate şcoalele călugăreşti catolice predau în lim­ba maghiară, ca şi ’n ţările cele­lalte de pe glob, unde limba statu­lui este limba de predare a acestor şcoale. Vom face însă ministerului de instrucţie serviciul de-a repro­duce acest document cât mai neîn­târziat­. SE ’NTOARCE D. GOGA, DAR CE ZICE INTERIMARUL? Nu s’au închis deasemenea nici chestiunile celelalte puse de pactu­rile electorale. Ministerul instruc­ţiunii şi-a lăsat subalternii să con­tinue tratativele, lăsând toate bal­tă, mai exact lăsându-le pe când va veni d. Oct. Goga în ţară. D Goga a hotărât cu două zile înainte de alegerile generale în chestiunea retrocedării dreptului de publici­tate al şcoalelor pedepsite cu lua­rea acestui drept, d. Goga a făgă­duit prin pactul electoral şi prin interviewul cunoscut, că toţi des­­naţionalizaţii vor putea învăţa un­de vor, adică în şcoalele naţiunii din care n’au făcut parte străm­o­­şii lor, şi tot d. Goga să-şi ia asu­pra sa odiul deciderii. Din toate părţile s’anunţa că d Goga va fi luat cu asalt. Preşedin­tele partidului maghiar va veni în persoană ca să pună chestiunea: ori-ori. Iar d. Petrovici lipseşte. In orice caz e ciudată situaţia d-lui Vasile Goldiş, de interimar la instrucţie. D-sa ştie măcar ceva des­pre faza în care au ajuns lucrurile acestea! D-sa va pune sau nu is­călitura pe soluţiile ce le va da ministrul de interne, fireşte dicta­te de minoritarii cu ultimatumul! Iată tot atâtea întrebări, ce se pun după ce odată ministrul instruc­ţiunii a declarat că pune punct dis­cuţiei. In ce-l priveşte pe d-sa, punctul e bun pus. Căci, vorba, a­ceea, d. I. Petrovici este şi nu este ministru de instrucţie. Se va vedea curând că multilateralul său co­leg de la interne are să dicteze. O țară întreagă, care’l cunoaște acum atât de bine, după pădurile d-sale, îl invită să poftească. —---xxoxx--.— -xxoxx- întrunirile «Ugii Chiriaşilor Sâmbătă 4 Septembrie a avut loc în grădina Ion Turbure din şos Şte­fan cel Mare o întrunire a «Ligii Chiriaşilor», la care a asistat un mare număr de chiriaşi. A prezi­dat d. I. N. Vasilescu. Au vorbit d-nii Mihăilescu, Se­gal, Magder şi dr. Rădulescu. Duminecă dimineaţa, Liga a mai ţinut o întrunire în grădina Rubin din calea Văcăreşti la care au luat c­ivântul d-nii Radeanu, Mihăiles­­cu, Găuscu, Magder şi dr. Rădu­lescu. Bloc-Notes De la Universitatea Populară „Coasta da Argint“ Balde Prelegerile d-lui Gala Galaction Printre coastele de mit oriental ale Balcicului, se strecoară figuri de epocă culturală. Printre smochini, migdali şi ro­dii, casele arhaice şi masive deschid perspective patriarhale şi biblice. Prin­tre culmi pleşuve şi albe, între marea şi cerul care arde, pe orizontul albas­tru şi mat, părintele Gala Galaction, îşi flutură sutana cernită de cavaler al idealului creştin. A ţinut prelegeri la Universitatea po­pulară «Coasta de Argint» Din expu­nerea cu contur şi viu colorată a pă­rintelui Gala Galaction, cauzele cari au adus transformarea spirituală a socie­tăţii româneşti, începând de la 1821 până în vremile actuale, ies luminoase şi limpezi. Cauzele crizei morale actuale sunt împletite şi legate direct de edifi­ciul de stat al bisericei ortodoxe, care sunt împletite şi legate direct de edi­ficiul de stat al bisericei ortodoxe, care şi-a perdut autoritatea şi posiblităţile de securitate socială şi naţională. Dar cauzele care la rândul lor au făcut ca biserica strămoşească sa piardă o mare parte din actualitatea ei pentru viaţa noastră sunt: 1) Luptătorii generaţiei entuziaste, făuritori ai Unirei Principatelor, sunt crescuţi în şcoala Occidentului, până la un punct, dincolo, de realităţile socie­tăţii româneşti. Animaţi de spirit icono­clast, intră în conflict într’un moment, cu generaţia veche în­deobşte religi­oasă şi pravoslavnică, a boerilor cu antereu şi işlic, din care biserica perde. 2) Antipatia acerbă şi precipitată, a­­proape neînţelegătoare, a tinerilor refor­maţi, pe care o simţeau pentru vechii retrograzi în cari vedeau rusofilismul, Rusia pravoslavnică pe de altă parte. De la Teatrul National Teatrul National anunţă în mod irevocabil premiera piesei Esop de Th. de Banville pentru seara de Miercuri 8 Sept. a. c­ Piesa se va­­reprezenta odată cu Visul unui a­­murg de iubire de H. Bataille, am­bele traduse în versuri de poetul N. Nanu. In rolurile principale d. Calboreanu, Florentina Ci­ecleanu, Dumitrescu, Barbelian etc. şi în Visul d-nele Filoti, Tanti Bogdan, Băltăteanu etc. Regia d. Victor Bumbeşti. 9 In foaere se repetă Paznicul Ca­licilor un act de M. Sorbul în frun­tea distribuţiei d-na Angela Lun­­cescu şi d nii Ciprianu, Duţulescu, Gr. Mărculescu, Orendy, Polizu, Me­lişeanu, Mateescu etc. Direcţia de scenă d. V. Enescu. Regina Cristina de Strindberg în rolurile principale d-nele Agepsina Maori Eftimiu, Eug. Ciuciurescu şi d-nii Soreanu, Bulfinski, Atanasescu, Valentinea­­nu, Vraca, Brancomir etc. Direcţia de scenă d. Soare Z .Soare şi Fră­mântări de Mircea Ştefănescu care va trece odată cu Coţofana un act de d. Solacolu. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. Texul Renii*!» Maria La Teatrul Regina Maria se repetă cu sârguinţă «Neguţătorii de Glorie» aci sunt nouă prilejuri de antipatie împotri­va bisericei. 3) Grecii posesori ai averilor mânăs­­tireşti, sunt ultimul prilej de îm­genun­­chiere a creştinismului ortodox, în propria-i vatră, prin secularizare. A doua prelegere, tratează despre: Mijloacele prin cari vom putea să remediem şi revitaliem societatea noas­tră. Şarjează şi disecă sistemele filozofice protivnice bisericei, demascând spiritul lor distructiv, arătând că peste reali­tăţi evidente nu pun decât oratorie­ profană, elegantă şi sclipitoare, minu­nate flori de stil, aparente, adevăruri false, vremelnice. Paralelizează viaţa noastră în începuturile ei, moravurile şi spiritul crescut în umbra biserici­lor şi mănăstirilor de odinioară, cu so­cietatea prezentă. Lasă să se între­vadă, abia simţit dar motivat, posibili­tatea unei desvoltări a vieţei noastre statale într’un cadru ortodox. Politica de stat ar avea de profitat ca atunci când biserica nu numai că a colaborat dar a şi patronat-o într’o anumită pe­rioadă, fără de nici un fel de veleităţi pământene. 4) Atinge chestia învăţământului re­ligios din şcolile secundare care trebui complectat viguros. 5) Educaţie, educaţie, şi iar educaţia în spirit religios ortodox de la vârsta cea mai fragedă." 6) Cei 10 mii de preoţi din ţara ro­mânească dacă ar şti să se pregătească prin creştere şi să pregătească—în afară de miasmele politice şi materie — s’ar transforma în zece mii de legionari sa­cri, în apostolii ţării de purificaţi şi cauterizare a plăgilor noastre de naţie, cari nu ştiu să erte. ION O­JOG mirabila satiră a d-lor Pagnol şi Ni­­voix. Prima reprezentaţie va fi la 1­9 Septembrie. Pe lângă d. Maximilian care joacă ro­lul principal, doamna şi d. Tony Bulan­dra fac parte din distribuţie. Restul ansamblului e completat de d-nele Ma­ria Mohor, Liana Constantinescu, d­­nii Marcel Enescu, I. Talainu, Hociung, Groner, etc. xxooxx--------­ De la Teatrul Mic Vineri 10 Septembrie ora 9 seara, compania «Tantzi Cutava Barozi—Mi­­şu Fotino» îşi deschide prima stagiu­niune, pe scena Teatrului Mic, cu «Domnul şi Doamna Cutare» (Mon­sieur et Madame Un Tel) 3 acte de De­nys Amici. Piesa se bucură de următoarea dis­tribuţie: D-nele Tantzi Cutava Barozzi, Annie Capustin, Nutzi Stănescu, Sanda Ţăranu, d. Victor Protopopescu, pre­cum și d. Mihalescu (de la Teatru­ de Toeuvre din Paris) căruia afară de in­terpretarea principalului rol, i se dato­rește și punerea în scenă. Spectacole Teatrul Naţional: Fântâna Blan­­duziei. Teatrul Regina Maria: Livada cu vişini. Grădina Cărăbuş: Napierkowsca şi Nostimă şi cu picăţele. Cinema M. Voiculescu: Doctorul Mabuse (operă complectă). ^ Cinema Capitol: Uliţa durerii cu. Asta Nielsen. 1 a ale Curţii din Haga Geneva, (Rador). — Conferinţa statelor semnatare a statutului Curţei permanente de Justiţie in­ternaţională, s-a deschis la 1 Septem­brie la Geneva în sala de Consiliu a Biroului Internaţional al Muncii. Treizeci şi nouă de state din cele 48 cari au semnat acest statut sunt reprezentate. România este repre­zentată prin d. Petrescu Comnen, ministrul României la Berna şi de­legat permanent pe lângă Liga Na­ţiunilor, şi d. N. Negulescu, pro­fesor universitar. Această conferinţă a fost convoca­tă de Consiliul Ligei Naţiunilor, pe baza rezoluţiunei din 18 Martie 1926 în urma unei comunicări a Secreta­rului Statelor-Unite, prin care se a­­nunţă că republica nord-americană aderează la statutul Curtei Inter­naţionale de Justiţie făcând însă a­­numite rezerve. Fără consimţământul Statelor-U­nite, Curtea nu va da urmare nici unei cereri de aviz consultativ ra­­portându-se la un diferend sau la o chestie in care Statele­ Unite sunt sau afirmă a fi interesate Conferinţa a ales ca preşedinte pe Eysigga (Olanda) şi ca vicepre­şedinte pe d. Zumeta (Venezuela) şi Sir Francisc Bell (Noua Zelanda). In discursul său de deschidere, preşedintele aminti că conferinţa este exclusiv o conferinţă a repre­zentanţilor statelor semnatare ale Statutului Curtei Internaţionale de Justiţie şi s-a întrunit numai în a­­ceastă capacitate. El a subliniat im­portanţa că aderarea Statelor­ Unite la Curtea de Justiţie va avea, pen­tru desvoltarea ulterioară a Curtei. A reamintit apoi că după cum a de­clarat o deja Sir Austen Chamber­lain în Consiliul Ligei Naţiunilor, misiunea conferinţei consista, în­­nainte de toate în a satisface dor­n­ele Statelor-Unite, dar a adăugat că, conferinţa trebue să bage de sea­mă că se facă în conformitate cu constituţia Ligei Naţiunilor. Preşedintele Eysinga a propus ca discuţiunea să poarte mai întâi a­­supra substanţei şi apoi asupra for­mei chestiunei. Procedându-se la prima lectură Eri s’a judecat la secţiunea IlI-a a consiliului de război, corpul II de armată, acţiuuea intentată contra preotului Antonescu, parohul bise­ricei din corn. Băneasa. Preotul Antonescu, fusese dat ju­decăţii pentru provocare de scan­dal în localul şcoalei comunale «Car­men Sylva». După rechizitoriul susţinut de co­misarul regal, şi pledoariile apă­rării, consiliul a dat un verdict ne­­rezervelor sus menţionate, delegaţii gative în unanimitate, achitând pă au fost unanimi că nu există nici preotul Antonescu o obiecţiune substanţială la primele trei rezerve ale statului american. A patra rezervă a dat loc la dis­cuţie mai animată. Această discuţie ne va fi continuată în şedinţa vii­toare. •------xxoxx—— încasările Statului în pri­mul semestru din 1926 Statul, prin ministerul de finan­ţe, a încasat în primele 6 luni ale a­­nului în curs următoarele­ sume: Impozite directe 1.690.347718; impo­zite indirecte 5.329.004.351; drepturi de timbru şi înregistrare 1780.332.371 monopolurile statului 2.537.716.720; ministerul comunicațiilor 793.399.173; domeniile statului 245.217.671; sub­­vențiuni 3.070750; ministerul finan­țelor 251.171.097; ministerul de inter­ne 33.991.385; ministerul justiției 55 milioane 827.832; ministerul afaceri­lor străine 14.812.304; ministerul de agricultură şi domenii 6.112.918; mi­nisterul sănătății publice și ocroti­rilor sociale 64.083.864; ministerul muncii, cooperaţiei și asigurărilor­ sociale 2.709.036; ministerul indus­triei și comerțului 105.105.378; mi­nisterul de război 12.302.801; minis­terul de lucrări publice 1.223.966; mi­nisterul instrucțiunii publice 7 mi­lioane 551.930; ministerul cultelor și artelor 2.377.823. Total 12.436.060.029 lei . De la Consiliul de Război ACHITAREA PREOTULUI V ANTONESCU ------xxoxx-----­

Next