Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)
1926-09-08 / nr. 553
Purtarea naloială a unor parlamentari maghiari faţă de Regina O intervenţie inexplicabilă a partidului maghiar La Odorheî, în Săcuime, s’a petrecut de curând un fapt care trădează de ajuns sentimentele pe cari le nutresc faţă de ţată prietenii d-lui Goga şi care a provocat o gravă tensiune între reprezentanţii politici ai Săcuilor şi între oficialităţile româneşti. Venind Regina în vizită la Odorhei, i s’a făcut de către oficialitate şi de către poporul săcuesc de rând o primire după toată cuviinţa. Parlamentarii din localitate ai partidului maghiar, senatorul Szakács şi deputatul Sebessy (care, ni se pare, va trebui să părărsească parlamentul asemeni tovarăşului său Szele Bela, în urma serierei de incompatibilităţi ce i se impută), au refuzat să vină întru întâmpinarea Suveranei, deşi fuseseră invitaţi. Regina li-a remarcat lipsa şi a cerut prefectului explicaţii. De altă parte d-na Alexandrina Cantacuzino, care era de faţă, a adus chestiunea în publicitate, într’un ziar din Săcuime, şi totodată a trimis d-nei G. Bethlen, soţia preşedintelui partidului maghiar, o scrisoare prin care o îndemna să atragă atenţia soţului său că purtări de acestea sunt de natură a strica toate eforturile ce se fac pentru o strângere a relaţiunilor între minoritatea maghiară şi naţiunea dominantă. In urma acestora, raporturile dintre oficialitatea românească din judeţ (nu mai vorbim de Românii fără răspundere oficială!o Şi dintre partidul maghiar s’au înrăutăţit extrem. Comitetul organizaţiei judeţene a partidului maghiar s’a întrunit deci ca să spele ruţinea aceasta, dar a spălat-o după cum ştie acest partid să-şi spele ruşinile. A votat o moţiune, prin care «regretă» că partidul a putut fi învinuit de iloialitate şi mai cu seamă că a fost învinuit prin presă. După această ciudată părere de rău, trece la amuzaţii: acuză de absenţa d-lor Sebessy şi Szakats comitetul organizator, susţinând că domniile lor erau printre mulţime ţi nau fost aduşi de braţ în faţa regineicând aveau invitaţii speciale, ţi când se ţtie cum se ţtiu îmbulzi pe la ministere; de altfel formula găsită este foarte nemerită, deoarece nici toate serviciile poliţieneşti din judeţ n’ar putea şti dacă d-nii Szakats şi Sebessy se aflau sau ba în mulţimea aceea de oameni). Iar după această moţiune, partidul a adresat o scrisoare către prefect, prin care-l invită să ceară scuze. Interesant, nul D. C. Bucţan, care a descoperit pe aceşti reprezentanţi ai Săcuimii, va avea grijă să silească oficialitatea subalternă la această umilire. Noul tarif c. f. r. şi aprovizionarea Capitalei INTERVENŢIA D-LUI DR. GHEORGHIAN LA MINISTRUL COMUNICAŢIILOR A RĂMAS FARA REZULTAT SATISFĂCĂTOR»—DECLARAŢIILE D-LUI DR. GHEORGHIAN Chestiunea urcărei tarifului de transporturi pe c. f. r. în legătură cu scumpetea traiului s’a discutat în ultima şedinţă a delegaţâunei permanente a municipiului. S’a arătat cu acel prilej că această sporire va contribui la scumpirea articolelor alimentare. Toate articolele de prima necesitate vor înregistra cu începere dela 15 Septembrie, dată când noul tarif va intra în vigoare, însemnate sporiri de preţuri. Memoriul citit de către un d. consilier municipal, în şedinţa delegaţiei permanente, a alarmat consiliul municipal. Primarul ad. interim al municipiului d. dr. Gheorghian, a primit mandat din partea consiliului, să afle punctul de vedere al guvernului în această chestiune. Dri dimineaţă d. dr. Gheorghian a avut o întrevedere cu d. ministru al comunicaţiilor d. general Văleanu. După această întrevedere, d. dr. Gheorghian a făcut reprezentanţilor presei următoarele declaraţii: CE NE DECLARA D. DR. GHEORGHIAN Am avut mandatul delegaţiunei permanente .» mumicipiului spune d.r. Gheorghian, să arăt d-lui ministru al comunicaţiilor roadele aplicarei noului tarif pe C. F. R., în ce priveşte transporturile destinate aprovizionarei capitalei. In acest scop am avut o întrevedere cu d. ministru gen. Văleanu. Mi-am îndeplinit mandatul nu numai ca primar ei şi ca cetăţean. Cred că d ministru cunoaşte azi ceia ce se pregăteşte populaţiei capitalei. Am arătat d-lui ministru că noul tariate C. F R. va duce la o nemaipomenită scumpire a lemnelor fiindcă nimic nu va împedica ca lemnul adus dela 600 km. să se vândă ca şi cel dela 200 km. favorizând arbitrar diverse categorii de comercianţi în dauna altora Mi-am exprimat părerea că o atare scumpire nu poate fi decât rezultatul unei concepţii economice fundamental greşite şi că sporirea tarifelor aplicate tot aşa de arbitrar tuturor mărfurilor de prima necesitate, va creia o stare de nemulţumiri, mergând până la panică. In concluzii, după ce am supus d-lui ministui unele soluţiuni socotite de mini mai indicate în chestiunea transporturilor, am cerut o reducere a tarifului pentru mărfurile de prima necesitate, — în primul rând pentru lemnele de foc lovite de un adevărat tarif prohibitiv. REZULTATUL CONVORBIREI Convorbirea mea cu d. ministru al comunicaţiilor — continuă d. dr. Gheorghian, — n’a avut rezultatul pe care desigur îl aşteptau cetăţenii municipiului. D. ministru mi-a afirmat că, cu orice preţ, trebue să se dobândească cele 30 miliarde necesare refacerei căilor ferate. E nevoie deci—după d. ministru— de o presare pentru că în viitor chiar comerţul şi industria vor beneficia de normalizarea transportu rilor de mărfuri. D. ministru a invocat scumpetea enormă a materialului rulant necesar refacerii căilor ferate, şi am avut impresia unei încheeri, tinzând la resemnarea cetăţenilor■ 9 Desigur, rezultatul întrevedere, ca reprezentant al cetăţenilor capitalei, nu poate decât să mă îngrijoreze şi să mă afecteze. Nu pot înţelege o astfel de administrare. Căile ferate, mai ales căile ferate de stat, trebue să contribue la ameliorarea condiţiunilor de existenţă prin avantajarea transporturilor destinate aprovizionării strict necesare. Am cel puţin mulţumirea — cam tristă ce-i drept — că, întrucât mă priveşte, mi-am îndeplinit mandatul declinându-mi răspunderea crizei ce se va ivi. Aceste sunt relatările pe care ni le-a comunicat primarul capitalei. -xxoxx- Intrunirea comercianţilor de alimente şi bluturi Duminecă dimineaţa a avut loc la «Sfatul Negustoresc» o întrunire a comercianţilor de articole alimentare şi băuturi. A vorbit d-nii Macovei, P- Nicucu, Sooricescu, Cojoran, Firănescu, Dimitrie Opreanu, Vasile Dumitrescu-Militari şi Niculescu-Ritz cerând suprimarea impozitului pe cifra de afaceri, modificarea legii repausului duminical şi ridicarea tuturor măsurilor restrictive asupra comerţului. întrunirea s-a terminat la fele 11. 00 Crima din piaţa Sf. Gheorghe UN NEGUSTOR TRAGE PATRU FOCURI DE REVOLVER ASUPRA CONCUBINEI LUI, FARA SA O NEMEREASCA Artenie Martinason, antreprenorul unui chioşc cu fructe din piaţa Sft. Gheorghe, în urma unei certe avute cu concubina sa Zamfira Boboc, a tras patru focuri de revolver asupra ei. Criminalul a tras focurile de armă chiar in faţa gheretei unde avea marfa. Cu toate că concubina sa se găsea la o mică distanţă, totuşi nici unul din gloanţe, n’a atins’o. Unul din gloanţe însă a nimerit pe paznicul de la societatea «Paza de noapte» în piept, producându-i o rană gravă. Paznicul a fost împuşcat de glonţul rătăcit, în timp ce îşi trecea în revizie, casele puse sub supravegherea sa. Criminalul crezând că şi-a omorît concubina, a luat-o la fugă pe calea Moşilor, trăgând focuri de revolver Cu chipul acesta producând panică printre trecători a reușit să dispară Paznicul rănit, în stare gravă, a fost dus la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internat. ---—xxoxx----- Răspândiți !! ! ! ! Ziarul „CUVÂNTUL*" «CUVÂNTUL» Cuvântările d-lor Mihalache, Lupu, Madugearu, loaniţescu Duminecă a avut loc la «Dacia» întrunirea opoziţiei unite pentru sprijinirea candidaturii d-lui Halippa la alegerea de senator de Dumineca viitoare. A luat parte pe lângă obicinuiţii partizani şi multă lume muncitoare. La propunerea d-lui Madgearu, este ales preşedinte d. dr. N. Lupu. D-nii Miloşi, Cesar Simionescu, D. Iorgulescu, dr. Ilie Rădulescu şi Petre Lungu au condamnat, unii atitudinea guvernului, cerând alegerea d-lui Halippa, alţii intrigile pornite în contra d-lui dr. N. Lupu. D. MADGEARU, primit cu aclamaţii spune că alegerea de la 12 Septembrie trece dincolo de cadrul unui act politic obicinuit, el constituit un adevărat act naţional şi o indicaţie a ţării, a maselor populare. Referindu-se la actualul guvern, d-sa declară că acest guvern are rolul de vechil al cuiva, al liberalilor. Asigură că după aceşti vechili, nu pot să vie liberalii cum lasă să se acrediteze averescanii. D. D. R. IOANIŢESCU a atacat guvernarea liberală şi cea averescană, spunând că-şi face o glorie din faptul că a propus partidelor ţărănesc şi naţional să pue candidatura d-lui Halippa. Vorbind despre situaţia politică a declarat că vrea fuziunea celor două partide, pentru faptul că i s’a pus candiatura la Ilfov, face un scurt istoric al activităţii d-sale naţionale şi culturale desfăşurată în Basarabia, spune că doreşte fuziunea, căci momentul politic e potrivit pentru ţară. D. ION MIHALACHE, aplaudat îndelung arată personalitatea d-lui Halippa şi spune că această candidatură este demonstraţie a conştiinţei româneşti în potriva nenorocitului sistem de guvernământ astăzi în vigoare, patronat de elanul liberal. împotriva acestui sistem sunt două mijloace de apărare: lupta violentă care culminează prin revoluţie şi lupta legală. Suntem în contra pâinei. Vrem o revoluţie morală. Nimeni nu va putea opri acest mers al vremii: nici ingineri ca d-nii Brătieni, nici pichierii Brătienilor ca d-l Averescu D. DR. N. LUPU spune că în locul mulţimii de faţă ar voi să aibă o mie de averescani şi liberali, cărora să le arate toate ticăloşiile în tot timpul guvernării lor. Situaţia e destul de grea. Ţara nu poate su- I porta asemenea sbuciumări, când e I înconjurată de duşmani. Prin lupta dreaptă, cetăţenească, dârză, exprimată prin votul liber trebue să se ajungă la biruinţa democraţiei şi la omenie. Putem să încuem în vădite toate principiile, dogmele şi toate doctrinele, în ziua când vom izbuti, cu ajutorul voinţei cetăţeneşti să aşezăm la cârmuire şi în viaţa economică şi politică a ţării, omenia, dreptatea şi legiuirea cumpănită. Inchee spunând că figura d-lui Halippa a trecut în istoria ţării, întrunirea a luat sfârşit la orele cu manifestaţii de simpatie pentru fruntaşii opoziţiei unite. „ Un incident care a provocat oarecare zarvă la întrunirea opoziţiei unite a fost intervenţia comunistei Elena Filipovici. Cerând din sală să vorbească şi sprijinită de o parte din public, comunista Elena Filipovici a denunţat intenţia guvernului «de a asasina pe Boris Stefanov» condamnat în contumacie în urma complotului de la Râpa galbenă.’«Tovarăşa» vrea o acţiune energică pentru împiedecarea «crimei capitaliste». Vădiţi surprinşi de această intervenţie, organizatorii întrunire nu mai ştiau ce atitudine să ea. O parte din public aplaudând discursul counistei, membrii opoziţiei unite au renunţat de ai lua cuvântul. In orice caz, intervenţia comunistei Filipovici — pare sfi fi fost, mult mai mult pe placul guvernului, decât pe acel al opoziţiei unite. I. VIRGIL MADGEARU l. PAN HALIPA Curierul Judiciar SOLEMNITATEA DEPUNERII JURAMAMTUNOUILOR MAGISTRAT! Cu deosebită şi impresionantă solemnitate s’a procedat ori la luarea jurământului magistraţilor fiumiti prin recentul jurnal al consililiului de miniştrii, d-nii Armand Constantinescu fost jude sindic în trib. Ilfov, s. I comerţ, numit judecător de instrucţie (titular la cap. 2) şi Ştefan Stănescu, numit supleant la trib. Ilfov s. II c. p. Jurământul de credinţă a fost luat de tribunalul constituit din d-nii V. Bordeianu, president, Codin Ştefănescu şi Siliu Rădulescu, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d- prim procuror Jean Dobrescu şi în prezenţa d-lui Şt. Stănescu, primul president al curţii de apel din Oradea Mare. CAZUL VÂNZĂRILOR DE STUPEFIANTE Trib. Ilfov s. III în completul d-lor judecători Zanne şi Cerban a judecat ori temeinicia mandatului de arestare lansat contra farmacistului dr. Mihalovici din Bucureşti pentru omorul prin imprudenţă săvârşit asupra Margaretei Mateescu, căreia i-a vândut fiole de cianură de mercur, din evroare, printre alte fiole — deopotrivă, interzise. Cu morfină. Desbaterile au durat câteva ceasuri întrucât s’a pus în discuţia ampla problemă a traficului cu stupefiante şi a responsabilităţii, în această materie. D. procuror Leon Rădulescu, a cerut confirmarea mandatului pe consideraţiunea că fapta acuzatului e de excepţională gravitate pentru ordinea publică şi că instrucţia e deabia la începutul ei. Apărarea bizuindu-se pe tema că moartea victimei se datoreşte voitei otrăviri (cu 9 fiole de cianură) şi nu confusiei de fiole, a cerut infirmarea arestării. Tribunalul, după scurtă deliberare, a întărit, pe 30 de zile, mandatul de arestare. ALTE CONFIRMĂRI Toturi au fost confirmate mandatele de arestare lansate de ri-jude cons. Brezeanu în contra bandei de piraţi ai dărniciei publice, Luverdis, Weiserman, Solomonovici şi Segali, cari au jefuit ţinuturi întregi din Ardeal în numele studenţilor ingineri români din Liege. BANCRUTA FRAUDULOASA D. procuror I. Zamfirescu a trimiseri în judecată penală, pentru bancrută frauduloasă, pe comerciantul falit Nissie I. Iancă din Bucureşti str. Carol 75. INSTRUCŢIA NEREGULILOR DE LA MINISTERUL INSTRUCŢIEI PUBLICE D. Codin Ştefănescu încheind dri instrucţia orală în afacerea neregulilor semnalate în gestiunea edificărilor şcolare, a ascultat pe toţi lucrătorii, salahori ai construcţiei din Predea, pentru care se făcuse bănuita emisiune de cărămizare-obol. Cercetările sunt suspendate de acum până ce ministerul va preda magistratului instructor toate actele doveditoare deplasările şi încasările făcute în contul acestei gestiuni, acte ce urmează a fi predate experţilor contabili. Un grav accident de automobil FIUL D-LUI IONEL BRATIANU GRAV RĂNIT Un grav accident de automobil s’a întâmplat pe şoseaua Piatra- Neamt. Automobilul în care călătoreau d. George Brătianu profesor universitar la Iaşi, fiul d-lui Ionel Brătianu cu soţia sa şi cu avocatul Lascar Rosetti din Iaşi, s’a izbit, în dreptul comunei Dobreni, la 10 km. depărtare de Piatra de un copac. D-nii George Brătianu şi Lascăr Rosetti sunt grav răniţi. Starea d-nei Brătianu e mai puţin gravă. Ştirea nu s’a putut confirma până o încheiem ediţia. -xxoxx- Ce rost va fi ajutoratoarea comunista, la întrunirea de Duminică a opoziţiei-unne? D-na Filipovici — nume ilustru dar neînrudit cu Petrolul naţional şi paşapoartele—a găsit că datoria partidelor democratice», este să pună în libertate pe agitatorii şi atentatorii comunişti. Iată un motiv pentru care opoziţiaunită ar putea să îmbătrânească în opoziţie. D. dr. Lupu a mărturisit în întrunirea de la Dacia a fi sfătuit pe d-nii Mihalache şi Madgearu să bage principiile în ladă, unindu-se cu oameni hotărâţi să facă treabă. Am observa d-lui dr. Lupu, că dacă e vorba de ladă, mai curând e de mers cu oameni hotărâţi a face treburi... D. general Mircescu, plecând într'o zi de la Consiliul de miniştri, a declinat ziariştilor prezenţi, că d-sa e hotărât să realizeze ceva la război, altcum n’ar fi primit să stea în guvern «alături de pezevenghii ăştia». Nu credem că realizarea furniturei de fer vechi sub formă de arme din Italia intră în programul ministrului de război. E de bănuit însă că «pezevenghii» sunt mai tari sau mai abili decât d-sa. Nu e frumos și nici măcar util să exagerezi în atacarea adversarilor. Astfel «România» a făcut o greșală spunând că admirabila operă de scriitor a d-lui M. Sadoveanu este o «maculatură literară». Ce trebue să fie atunci scrisorile d-lui Sever Dan? BILA • •• CONTINUAREA ARTICOLULUI DIN PAGINA I-a Timişoara, că de la înfiinţare până în 1918 acesta a predat totdeauna în limba oficială a statului, când latineşte, când nemţeşte, când ungureşte, şi asta exact din anul introducerii respectivei limbi ca limbă oficială. (Regretăm că nu avem la îndemână acest număr deacum trei săptămâni al ziarului timişorean, care constitue cea mai hotărâtă dovadă a faptului, că art. 37 din legea d-lui dr. C. Angelescu nu este decât consfinţirea unei stări de lucruri tot atât de cunoscută şi în Ungaria, unde toate şcoalele călugăreşti catolice predau în limba maghiară, ca şi ’n ţările celelalte de pe glob, unde limba statului este limba de predare a acestor şcoale. Vom face însă ministerului de instrucţie serviciul de-a reproduce acest document cât mai neîntârziat. SE ’NTOARCE D. GOGA, DAR CE ZICE INTERIMARUL? Nu s’au închis deasemenea nici chestiunile celelalte puse de pacturile electorale. Ministerul instrucţiunii şi-a lăsat subalternii să continue tratativele, lăsând toate baltă, mai exact lăsându-le pe când va veni d. Oct. Goga în ţară. D Goga a hotărât cu două zile înainte de alegerile generale în chestiunea retrocedării dreptului de publicitate al şcoalelor pedepsite cu luarea acestui drept, d. Goga a făgăduit prin pactul electoral şi prin interviewul cunoscut, că toţi desnaţionalizaţii vor putea învăţa unde vor, adică în şcoalele naţiunii din care n’au făcut parte strămoşii lor, şi tot d. Goga să-şi ia asupra sa odiul deciderii. Din toate părţile s’anunţa că d Goga va fi luat cu asalt. Preşedintele partidului maghiar va veni în persoană ca să pună chestiunea: ori-ori. Iar d. Petrovici lipseşte. In orice caz e ciudată situaţia d-lui Vasile Goldiş, de interimar la instrucţie. D-sa ştie măcar ceva despre faza în care au ajuns lucrurile acestea! D-sa va pune sau nu iscălitura pe soluţiile ce le va da ministrul de interne, fireşte dictate de minoritarii cu ultimatumul! Iată tot atâtea întrebări, ce se pun după ce odată ministrul instrucţiunii a declarat că pune punct discuţiei. In ce-l priveşte pe d-sa, punctul e bun pus. Căci, vorba, aceea, d. I. Petrovici este şi nu este ministru de instrucţie. Se va vedea curând că multilateralul său coleg de la interne are să dicteze. O țară întreagă, care’l cunoaște acum atât de bine, după pădurile d-sale, îl invită să poftească. —---xxoxx--.— -xxoxx- întrunirile «Ugii Chiriaşilor Sâmbătă 4 Septembrie a avut loc în grădina Ion Turbure din şos Ştefan cel Mare o întrunire a «Ligii Chiriaşilor», la care a asistat un mare număr de chiriaşi. A prezidat d. I. N. Vasilescu. Au vorbit d-nii Mihăilescu, Segal, Magder şi dr. Rădulescu. Duminecă dimineaţa, Liga a mai ţinut o întrunire în grădina Rubin din calea Văcăreşti la care au luat civântul d-nii Radeanu, Mihăilescu, Găuscu, Magder şi dr. Rădulescu. Bloc-Notes De la Universitatea Populară „Coasta da Argint“ Balde Prelegerile d-lui Gala Galaction Printre coastele de mit oriental ale Balcicului, se strecoară figuri de epocă culturală. Printre smochini, migdali şi rodii, casele arhaice şi masive deschid perspective patriarhale şi biblice. Printre culmi pleşuve şi albe, între marea şi cerul care arde, pe orizontul albastru şi mat, părintele Gala Galaction, îşi flutură sutana cernită de cavaler al idealului creştin. A ţinut prelegeri la Universitatea populară «Coasta de Argint» Din expunerea cu contur şi viu colorată a părintelui Gala Galaction, cauzele cari au adus transformarea spirituală a societăţii româneşti, începând de la 1821 până în vremile actuale, ies luminoase şi limpezi. Cauzele crizei morale actuale sunt împletite şi legate direct de edificiul de stat al bisericei ortodoxe, care sunt împletite şi legate direct de edificiul de stat al bisericei ortodoxe, care şi-a perdut autoritatea şi posiblităţile de securitate socială şi naţională. Dar cauzele care la rândul lor au făcut ca biserica strămoşească sa piardă o mare parte din actualitatea ei pentru viaţa noastră sunt: 1) Luptătorii generaţiei entuziaste, făuritori ai Unirei Principatelor, sunt crescuţi în şcoala Occidentului, până la un punct, dincolo, de realităţile societăţii româneşti. Animaţi de spirit iconoclast, intră în conflict într’un moment, cu generaţia veche îndeobşte religioasă şi pravoslavnică, a boerilor cu antereu şi işlic, din care biserica perde. 2) Antipatia acerbă şi precipitată, aproape neînţelegătoare, a tinerilor reformaţi, pe care o simţeau pentru vechii retrograzi în cari vedeau rusofilismul, Rusia pravoslavnică pe de altă parte. De la Teatrul National Teatrul National anunţă în mod irevocabil premiera piesei Esop de Th. de Banville pentru seara de Miercuri 8 Sept. a. c Piesa se vareprezenta odată cu Visul unui amurg de iubire de H. Bataille, ambele traduse în versuri de poetul N. Nanu. In rolurile principale d. Calboreanu, Florentina Ciecleanu, Dumitrescu, Barbelian etc. şi în Visul d-nele Filoti, Tanti Bogdan, Băltăteanu etc. Regia d. Victor Bumbeşti. 9 In foaere se repetă Paznicul Calicilor un act de M. Sorbul în fruntea distribuţiei d-na Angela Luncescu şi d nii Ciprianu, Duţulescu, Gr. Mărculescu, Orendy, Polizu, Melişeanu, Mateescu etc. Direcţia de scenă d. V. Enescu. Regina Cristina de Strindberg în rolurile principale d-nele Agepsina Maori Eftimiu, Eug. Ciuciurescu şi d-nii Soreanu, Bulfinski, Atanasescu, Valentineanu, Vraca, Brancomir etc. Direcţia de scenă d. Soare Z .Soare şi Frământări de Mircea Ştefănescu care va trece odată cu Coţofana un act de d. Solacolu. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. Texul Renii*!» Maria La Teatrul Regina Maria se repetă cu sârguinţă «Neguţătorii de Glorie» aci sunt nouă prilejuri de antipatie împotriva bisericei. 3) Grecii posesori ai averilor mânăstireşti, sunt ultimul prilej de îmgenunchiere a creştinismului ortodox, în propria-i vatră, prin secularizare. A doua prelegere, tratează despre: Mijloacele prin cari vom putea să remediem şi revitaliem societatea noastră. Şarjează şi disecă sistemele filozofice protivnice bisericei, demascând spiritul lor distructiv, arătând că peste realităţi evidente nu pun decât oratorie profană, elegantă şi sclipitoare, minunate flori de stil, aparente, adevăruri false, vremelnice. Paralelizează viaţa noastră în începuturile ei, moravurile şi spiritul crescut în umbra bisericilor şi mănăstirilor de odinioară, cu societatea prezentă. Lasă să se întrevadă, abia simţit dar motivat, posibilitatea unei desvoltări a vieţei noastre statale într’un cadru ortodox. Politica de stat ar avea de profitat ca atunci când biserica nu numai că a colaborat dar a şi patronat-o într’o anumită perioadă, fără de nici un fel de veleităţi pământene. 4) Atinge chestia învăţământului religios din şcolile secundare care trebui complectat viguros. 5) Educaţie, educaţie, şi iar educaţia în spirit religios ortodox de la vârsta cea mai fragedă." 6) Cei 10 mii de preoţi din ţara românească dacă ar şti să se pregătească prin creştere şi să pregătească—în afară de miasmele politice şi materie — s’ar transforma în zece mii de legionari sacri, în apostolii ţării de purificaţi şi cauterizare a plăgilor noastre de naţie, cari nu ştiu să erte. ION OJOG mirabila satiră a d-lor Pagnol şi Nivoix. Prima reprezentaţie va fi la 19 Septembrie. Pe lângă d. Maximilian care joacă rolul principal, doamna şi d. Tony Bulandra fac parte din distribuţie. Restul ansamblului e completat de d-nele Maria Mohor, Liana Constantinescu, dnii Marcel Enescu, I. Talainu, Hociung, Groner, etc. xxooxx-------- De la Teatrul Mic Vineri 10 Septembrie ora 9 seara, compania «Tantzi Cutava Barozi—Mişu Fotino» îşi deschide prima stagiuniune, pe scena Teatrului Mic, cu «Domnul şi Doamna Cutare» (Monsieur et Madame Un Tel) 3 acte de Denys Amici. Piesa se bucură de următoarea distribuţie: D-nele Tantzi Cutava Barozzi, Annie Capustin, Nutzi Stănescu, Sanda Ţăranu, d. Victor Protopopescu, precum și d. Mihalescu (de la Teatru de Toeuvre din Paris) căruia afară de interpretarea principalului rol, i se datorește și punerea în scenă. Spectacole Teatrul Naţional: Fântâna Blanduziei. Teatrul Regina Maria: Livada cu vişini. Grădina Cărăbuş: Napierkowsca şi Nostimă şi cu picăţele. Cinema M. Voiculescu: Doctorul Mabuse (operă complectă). ^ Cinema Capitol: Uliţa durerii cu. Asta Nielsen. 1 a ale Curţii din Haga Geneva, (Rador). — Conferinţa statelor semnatare a statutului Curţei permanente de Justiţie internaţională, s-a deschis la 1 Septembrie la Geneva în sala de Consiliu a Biroului Internaţional al Muncii. Treizeci şi nouă de state din cele 48 cari au semnat acest statut sunt reprezentate. România este reprezentată prin d. Petrescu Comnen, ministrul României la Berna şi delegat permanent pe lângă Liga Naţiunilor, şi d. N. Negulescu, profesor universitar. Această conferinţă a fost convocată de Consiliul Ligei Naţiunilor, pe baza rezoluţiunei din 18 Martie 1926 în urma unei comunicări a Secretarului Statelor-Unite, prin care se anunţă că republica nord-americană aderează la statutul Curtei Internaţionale de Justiţie făcând însă anumite rezerve. Fără consimţământul Statelor-Unite, Curtea nu va da urmare nici unei cereri de aviz consultativ raportându-se la un diferend sau la o chestie in care Statele Unite sunt sau afirmă a fi interesate Conferinţa a ales ca preşedinte pe Eysigga (Olanda) şi ca vicepreşedinte pe d. Zumeta (Venezuela) şi Sir Francisc Bell (Noua Zelanda). In discursul său de deschidere, preşedintele aminti că conferinţa este exclusiv o conferinţă a reprezentanţilor statelor semnatare ale Statutului Curtei Internaţionale de Justiţie şi s-a întrunit numai în această capacitate. El a subliniat importanţa că aderarea Statelor Unite la Curtea de Justiţie va avea, pentru desvoltarea ulterioară a Curtei. A reamintit apoi că după cum a declarat o deja Sir Austen Chamberlain în Consiliul Ligei Naţiunilor, misiunea conferinţei consista, înnainte de toate în a satisface dornele Statelor-Unite, dar a adăugat că, conferinţa trebue să bage de seamă că se facă în conformitate cu constituţia Ligei Naţiunilor. Preşedintele Eysinga a propus ca discuţiunea să poarte mai întâi asupra substanţei şi apoi asupra formei chestiunei. Procedându-se la prima lectură Eri s’a judecat la secţiunea IlI-a a consiliului de război, corpul II de armată, acţiuuea intentată contra preotului Antonescu, parohul bisericei din corn. Băneasa. Preotul Antonescu, fusese dat judecăţii pentru provocare de scandal în localul şcoalei comunale «Carmen Sylva». După rechizitoriul susţinut de comisarul regal, şi pledoariile apărării, consiliul a dat un verdict nerezervelor sus menţionate, delegaţii gative în unanimitate, achitând pă au fost unanimi că nu există nici preotul Antonescu o obiecţiune substanţială la primele trei rezerve ale statului american. A patra rezervă a dat loc la discuţie mai animată. Această discuţie ne va fi continuată în şedinţa viitoare. •------xxoxx—— încasările Statului în primul semestru din 1926 Statul, prin ministerul de finanţe, a încasat în primele 6 luni ale anului în curs următoarele sume: Impozite directe 1.690.347718; impozite indirecte 5.329.004.351; drepturi de timbru şi înregistrare 1780.332.371 monopolurile statului 2.537.716.720; ministerul comunicațiilor 793.399.173; domeniile statului 245.217.671; subvențiuni 3.070750; ministerul finanțelor 251.171.097; ministerul de interne 33.991.385; ministerul justiției 55 milioane 827.832; ministerul afacerilor străine 14.812.304; ministerul de agricultură şi domenii 6.112.918; ministerul sănătății publice și ocrotirilor sociale 64.083.864; ministerul muncii, cooperaţiei și asigurărilor sociale 2.709.036; ministerul industriei și comerțului 105.105.378; ministerul de război 12.302.801; ministerul de lucrări publice 1.223.966; ministerul instrucțiunii publice 7 milioane 551.930; ministerul cultelor și artelor 2.377.823. Total 12.436.060.029 lei . De la Consiliul de Război ACHITAREA PREOTULUI V ANTONESCU ------xxoxx-----