Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)

1926-09-24 / nr. 567

Inf­ormaţiuni Politice Astăzi soseşte în Capitală venind de la Karlsbad, d. M. Manoilescu, subsecretar de Stat la Finanţe. Universitare Se aduce la cunoştinţa membrilor vechi şi noui ai Cercului studenţesc brăilean că Joi 23 Septembrie a. c. la ora 10 a. m. va avea loc şedinţa ple­nară extraordinară în sala de dans a Teatrului Comunal, la ordinea zilei fiind : «Raportul preşedintelui asupra deschiderii şi funcţionării căminului». Toţi membrii vechi vor face până la 26 Sept. ora la cerere pentru cămin. După această dată cererile venite nu vor mai fi luate în consideraţie, înscrierile în anul preparator de­­la facultatea de medicină din Bu­­cureşti vor începe în ziua de 1 Oc­tombrie şi vor dura­ până la 15 Oc­tombrie. Sanitare Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale pe baza avizului Comisiei Chi­­mico-farmaceutică din 18 Sept a. c., a aplicat farmacistului Mihalovici o a­­mendă de 10.000 lei pentru că a con­­travenit la regulamentul opiului vân­zând fiole de morfină fără să le înre­gistreze. Financiare dri dimineaţă a avut loc prima şedinţă de după vacanţă a Oficiu­lui de lichidare din ministerul de Finanţe. A prezidat d. Tăzlăoanu, preşedinte la Curtea de Casaţie. E’au ratificat apoi diferite decizii ale Oficiului stabilindu-se progra­mul de lucru pe anul în curs. Artistice Ministerul artelor dorind să pună în­ valoare reprezentaţiile de la Ope­ra din Cluj şi pentru a face un schimb între elementele de la acea Operă şi cele de la Opera din Bucu­reşti, a decis ca un număr de cinci artişti ai Operei din Capitală să fie trimişi la Cluj pentru stagiunea 1926—1927. Diplomatic. D-l Charles Woplcka fostul minis­tru al Americei în România se află în trecere în Bucureşti. Militare Comisiunea examinatoare pentru ab­solvirea şcoalei speciale a infanteriei se va compune astfel: Preşedinte: General Todirescu Mi­hail, cdt. centrului de instrucţie al in­fanteriei. — Membrii: Colonel Vasi­­lescu Cristea cdt. Şcoalei Milit. de in­fanterie No. 2; Ced­rul de instrucţie al infanteriei; Maiorul Coman Simion de la Şc. milit. inf No. 2; Maiorul Mi­hail Victor de la centrul de instrucţie al infanteriei; Secretari: Căpitan An­­tohie Traian de la Şc. mil. Inf. No. 1. Examenul va avea loc la Centrul de Instrucţie al Infanteriei «Sft. Gheor­­ghe» cu începere de la 16 Oct. 1926. La acest camen se vor prezenta ofi­ţerii elevi cari au urmat Şc. specială a infanteriei din acest an. Şcolare La 1 Octombrie începe examenul de capacitate pentru absolvirea şcoalelor normale. Centrele unde urmează să se ţină aceste examene vor fi fixate zilele acestea. ­­ioni­­ tratatul italo-român „Italia a îrtfluentat total la favoarea sa, şi în con­tra Franţi», balanta balcanică“ * Comentariile ziarului „Magyarság“ Ziarul monarhiştilor legitimist! «Magyarság», scrie în numărul său din 18 ar­: «Guvernul italian a dat azi pu­blicităţii tratatul de amiciţie şi colaborare încheiat cu România. Tratatul constă din cinci puncte, şi, dacă-l studiem mai minuţios, pu­tem afirma cu obiectivitate, că a­­ceastă alianţă de «colaborare» con­ţine temeinice senzaţii. Pe noi a­­propierea româno-italiană ne inte­resează în primul rând din punctul de vedere al Ungariei şi astfel pen­tru noi punctul cel mai interesant al textului dat publicităţii e punc­tul al doilea. Anume, în paragraful acesta se declară că «în­ cazul unor complicaţiuni internaţionale, şi da­că în altele părţile contractante cad de acord că interesele lor comune sunt sau ar putea fi ameninţate, ele se angajează să se concerteze asu­pra măsurilor de luat în comun pen­tru salvgardarea intereselor respec­tive». Ungaria, din cauza ocupării Ardealului, este foarte interesată faţă de România. Va să zică, în ca­zul unui conflict internaţional maa­­ghiaro-român. Italia se va concer­ta cu România asupra măsurilor de luat. «Are însă tratatul şi alte­ puncte cari sunt de interes, fie prin lipsa lor din tratat, fie că sunt într’ân­­sul, şi din cari nu putem citi nimic bun. De pildă, în aliniatul I se mo­tivează încheierea tratatului cu «menţinerea ordinei internaţionale cum şi pentru asigurarea obligaţiu­nilor stipulate în tratatele ale căror semnatare sunt». Din punct de vedere internaţio­nal, e foarte interesant că nu se aminteşte nimic despre chestiunea care poate e cea mai importantă pentru România. Cu cea mai amicală strângere de mână şi manifestând cele mai amicale sentimente, diplo­maţia italiană­­ s’a ferit de-a trata chestiunea tratatului din 1920 dela Paris, adică spus verde, de-a re­cunoaşte pretenţiile României asu­pra Basarabiei. In loc de aceasta, ministerul de externe român a tre­buit să se mulţumească cri schimbul de scrisori dintre d-nii Averescu şi Mussolini. Mussolini a declarat, că «ratifi­carea din partea guvernului italian nu va avea loc decât când se va fa­ce fără a prejudicia interesele de ordin general ale Italiei». Partea aceasta a scrisorii lui Mus­solini adevereşte în mod subliniat scopurile în parte secrete în foarte făţişe, ale Italiei faţă de Rusia. Afirmativ, între Rusia şi Italia sunt tratative prin cari Italia vrea săă obţină dreptul de-a face mari colonizări în Rusia sudică. Nu e ex­clus ca declaraţia aceasta a scriso­rii lui Mussolini, că ratificarea tra­tatului de la Paris e din punct de vedere al Italiei o chestiune de timp şi oportunitate — să se adre­seze deopotrivă României şi Rusiei. O presiune asupra Sovietelor, şi un nou obiect de târguială cu Româ­nia. Protocolul anexat tratatului spune că «se va proceda la numirea unei comisiuni mixte însărcinată să­ studieze mijloacele practice «pen­tru a strânge şi mai mult legătu­rile economice ce există între Italia şi Roma«'n » .di­:n «strângerea şi­­ mult» a legăturilor economi­ce trebuie înţelese concesiunile de petrol reclamate de Italia Româ­niei. * Va să zică diplomaţia italiană şi-a asigurat mână liberă faţă de Rusia şi nu a cedat unul din atuu­­rile sale cele mai importante, care îi poate asigura succesul tratati­velor economice italo-române. Totuş, poate, importanţa cea mai mare a tratatului de «colaborare» italo-român, din punctul de vedere al politicei europene, este că Italia, prin acest cel mai nou act al său diplomatic, a influenţat, total în favoarea sa, şi în contra Franţei,­­­lanţa balcanică. Lanţul Micei In­­elegeri creat de diplomaţia fran­ceză — pe care l-a ţinut strâns la început frica de Ungaria — l-au relaxat total întâi letargia politică externă a Ungariei, în rândul al doilea interesele opuse ale statelor ’'Reel înţelegeri şi In sfârşit politica, balcanică a Italiei. In anul trecut Italia a smuls Sârbia din cercul de atracţie al gravităţii politice fran­ceze, acum apoi­ a atras la sine Ro­mânia. Egemonia Franţei în Eu­ropa centrală a încetat. Mica Înţe­legere s’a desfăcut şi orientarea sta­telor cari împresoară Ungaria a a­­juns acum la divergenţă — ceea ce o dovedeşte vădit şi tratatul italo­­român». (Toate sublinierele şi semnele or­tografice din textul de mai sus sunt ale ziarului budapestan). Diverse A încetat din viaţă la Roma d. Au­gusto Paulo Palcani, ataşatul comer­cial italian la Bucureşti. Alexandru Sadi-Ionescu, prim ajutor de bibliotecar la Academia Română, un destoinic şi neobosit cercetător în domeniul bibliografic, a încetat din viaţă Luni pe scaunul său de lucru. Eri a avut loc solemnitatea inau­gurării cartierului funcţionarilor de la ministerul de domenii, împro­prietăriţi pe terenul de la Herăs­trău. Au asistat şi d-nii Garoflid şi Busuiocescu. S-a oficiat un serviciu divin de către părintele Chiricuţă. Au ţinut cuvântări d-nii Sava Goiu și Vardala. ~­i Valoarea tratatului e mai mare *en*rM Româna de­cât pentru Italia COMENTARIILE LUI «BUDAPESTI HIRLAP» Ziarul «Budapesti Hirlap», datat din aceeaşi zi, se ocupă pe scurt, într’o notiţă introdu­cătoare, de tex­tul tratatului italo-român, şi socoa­­te noua alianţă ca parte întregitoa­re a tratatului cu Iugoslavia, prin care s’a început năzuinţa Italiei spre o hegemonie în Balcani. Pentru Italia, spune ziarul semi­­oficios, alianţa aceasta are o im­portanţă mai mică şi mai de grabă, academică. «Atât din punct de ve­dere economic, cât şi — mai ales— moral, e de o valoare mai mare pen­tru­­România, cu toate că împreju­rarea că tratatul evită printro tă­cere liniştită chestiunea Basara­biei, care e problema cea mi arză­toare a României , micşorează în orice caz importanţa tratatului ita­lo-român». «CUVÂNTUL» Banca Blank şi Primăria Capitalei D. Mihail Berceanu intră în Consiliul de Administraţie al Băncii Blank ? Preţul acestei plasări îi plăteşte Primăria ? ! D. dr. Gh­eorghian, ni­ aducem a­­minte, a realizat în 1920 un Împru­mut de 100 milioane lei pentru Pri­măria Capitalei, contractat la Ban­ca Blank, pentru care împrumut Primăria a emis obligaţiunile cu premii, cotate pe piaţă cu cel mai urcat curs din toate obligaţiunile comunale. Cu ocazia contractării acestui îm­prumut, o violentă campanie a fost deslănţuită prin «Viitorul» în contra «Băncii intereselor internaţionale» şi în contra d-rului Gheorghian. Toată lumea era surprinsă de a­­ceastă atitudine a presei liberale în contra Băncii Blank, care, lăsând la o parte inimiciţia personală între d-nii V. Brătianu şi Aristide Blank,­­ era totuşi o bancă liberală, a­­vând în capul ei pe d. Al. Constan­­tinescu, I. G. Duca, C. Banu şi alţi fruntaşi liberali, cunoscute fiind şi sentimentele d-lui Mauriciu Blank, care a rămas şi astăzi liberal ha­botnic. Trei mari an­araţii ale Băncii Blank Cam în acelaş timp, Ba­m­­i Blank a mai făcut trei cosm­­ii intere­sante: 1. — Zi propus Primăriei să ex­­proprieze imobilele moştenitorilor Petrovici-Armis din str. Paris colţ cu str. Academiei pentru deschide­rea unei pieţe absolut necesară ora­şului, ca să se degajeze circulaţia intensă de pe strada Academiei şi str. Paris, devenită imposibilă în a­­cel punct foarte periculos pentru pietoni. Costul acestei exproprieri urma să fie plătit de Banca Blank, care se oferise încă să facă și lucrările de edilitate necesare. Motivul pentru care Banca a apelat la Primărie era faptul că proprietarii actuali ai acelor imobile refuzau să vândă imobilel­e de bună voie şi trebuia u­r­mată calea expropriatăd silite pen­tru scopul arătat. 2. — Banca Blank, făcând schimb cu Banca Agricolă pentru terenurile lor din Calea Victoriei, şi devenind proprietară pe colţul din str. Paris şi calea Victoriei până ’n Pasajul Vi­acros, a continuat clădirea pă­tatului băncii, lucrarea arhitectului Petre Antonescu, intenţionând să execute întreaga această monumen­tală lucrare. Cu această ocaziune­ însă, Banca Blank — pentru mai multă perspec­tivă şi pentru a face şi lucrarea mai eftin — şi-a aranjat, ca chestie, o expropriere de 17 milioane lei, sumă pe care urma să o plătească Pri­măria, din terenul soc■ Coloseu a ră­mas Băncii, de-a lungul şi în spatele Prefecturii Poliţiei, pe care teren expropriat Primăria, se mai obliga să mai facă şi o stradă nouă. A­­ceastă stradă trebuia să înceapă din calea Victoriei, de la Pasajul Mecca, pănă în coasta Palatului Ministeru­lui Lucrărilor Publice.­­Afacerea arata de minune intere­sele Băncii Blank şi faţă de Banca Agricolă către care Banca Blank luase angajamente formale pentru deschiderea străzei Coloseum, fiind condiţionat de acest fapt chiar con­tractul de schimb de terenuri în­tre numitele Bănci. 3. — In 1919—920, d. dr. Gheorghian tot ca preşedinte al fostei comisii interimare de atunci, aflând din pu­blicaţii că se vinde la licitaţie pu­blică, terenul «Bordeiul» şoseaua Jiam colţ cu şoseaua prelungirea Dorobanţilor, vecin cu Parcul Mor­­nand şi cu Parcul Filipescu, pro­prietatea moştenitorilor defunctului Lecca, ţinând seamă de faptul că acest teren avea o suprafaţă de 100.000 m. p. în raza oraşului şi avea situaţia splendidă de­ a fi cuprins între cele două parcuri şi lacul Fie­­reasca, s­ar de altă parte fiind pla­sat în faţa Parcului Naţional, a declarat expropriat acest teren pentru cauză de utilitate publică. Banca Blank a aranjat aşa d­e bi­ne chestiunea, dejucând planul dom­nului dr. Gheorghian, în­cât, la li­citaţia publică cerută de moşteni­tori la tribunalul notarial pentru vânzarea acestei moşii din Bucu­reşti, în loc să se’ prezinte primăria Capitalei, cumpărătoare, s’a prezen­tat d. Aristide Blank, luând terenuri pe un preţ derizoriu, care cu toate efieltuelile s’ar ridica la 10 lei me­trul patrat, citeşte ZECE lei!... Prin această operaţie foarte sim­plă şi vig­­ioasă, primăria a scă­pat ocazia de-a cumpăra această mo­şie cu nimica toată în punctul cel mai frumos, de viitor, al Capitalei, unde particularii, prin admirabile lucrări de edilitate au contribuit, într’o frumoasă măsură, la mărirea valorii acestui teren, care astăzi este considerabilă. Banca Blank avea totuşi adversarii ei In contra acestor trei mari ope­raţii, a căror autenticitate este cons­tatată prin acte publice, s’a dus o mare campanie — parte prin presă, parte prin diferite manifestaţii în nenumărate şedinţe publice de fosta comisie interimară prezidată de d. dr. Costinescu, prin­­- Mihail Ber­­ceanu. In urma stăruinţelor d-sale Pri­măria a renunţat la Piaţa Blank de la intersecţia străzilor Paris — Aca­demiei, în urma rapoartelor d-lui Mihail Berceanu, Comisia interima­ră a d-rului Costinescu a rnunţat la strada­ Coloseum, iar in ce pri­veşte chestiunea «Bordeiul» a făcut toate mizeriile Băncii Blank, spre a nu-l putea parcela şi ut­iza conform intereselor ei. Nu se­ cunoşteau motivele acestor campanii în contra Băncii Blank şi tendinţa acestei vrt'./ndşii continue cu care d. Mihail Brceanu urmărea şi lovea interesele Băncii Blank. Toată lumea era dispusă să con­­sidere această acţiune a d-lui Mi­hail Berceanu ca bine intenţionată şi, cel puţin sinceră şi cinstită. Chiar actele în cari interesele, co­munii erau servite, cu interesele Băncii Blank, comuna trăgând avan­tagii, erau disconsider­ate de marele public, dacă intervenea­u. .., Ber­ceanu. In numărul viitor vom arăta cum d. Berceanu din adversar a devenit avocatul Băncei Blank în fata con­­siliului comunal actual, tocmai în afacerile pe cari le-a coment. V-i­sl. O scrisoare a­­lui dr. Costinescu Din partea d-lui dr. I. Costinescu, membru în delegaţia permanentă a municipiului, primim următoarele: Domnule Director, In ziarul «Cuvântul» de Miercuri 22 Sept­ sub titlul «In jurul nere­gulilor de la Primărie o lămurire interesantă», un anonim afirmă — şi «sfidează ori­ce desminţire» — iar ziarul Cuvântul o publică, o pretin­să convorbire ce ar fi avut loc în­tre dr. Gheorghian, d-nul Berceanu şi mine timp de 2 ore în ziua de Vi­neri 17 Septembrie. Declar­ că, nu am văzut pe d-nul dr. Gheorghian de 10 zile, că nu am vorbit nici o dată cu d-sa de falsa şi urâta campanie ce se duce în presă de unii interesaţi, că n’am vor­bit şi nici măcar n’am făcut aluzie la lichele din ori ce partid ar fi ele. Regret numai că ziarul d-voastră s’a pretat la o asemenea campanie calomnioasă, şi sper că pe viitor vom avea lucruri mai interesante de citit cum e chestiunea statului cor­porativ, pe cari eu lam­ pus în prac­tică în legea Administrativă. Cu deosebită stimă DR. I. COSTINESCU București 21 Sept. 1926. I. oraşelor din Romania PROGRAMUL ZIUA 1 Duminecă 26 Septembrie 1926 1) Cuvântarea d-lui profesor uni­versitar Anibal Teodorescu, prima­rul general al municipiului Bucu­reşti pentru deschiderea adunărei în sala municipiului al Capitalei în ora 9 dimineaţa. 2) . Telegrame către M. S. Regele, către şeful guvernului şi către mi­nistrul de interne. 8) Darea de seamă a d-lui Ioan Ro­ban, secretarul general al munici­piului Bucureşti şi al Uniunii ora­şelor asupra activităţii şi gestiunea anului 1926 4) Alegerea comisiunei de verifi­carea gestiunei anului 1926 şi de stu­dierea bugetului pe anul 1927. 5) Discuţiuni în jurul legăturilor ce trebuesc stabilite între oraşele membre ale Uniunei. a) In chestiunea împrumuturilor comunale. (Expunerea d-lui preşe­dinte Anibal Teodorescu. b) In chestiunea asigurărilor mu­tuale între oraşe la o secţiune de a­­sigurare a Uniunii Oraşelor şi unde s’ar face şi un fond important pen­tru eventualele împrumuturi comu­nale. (Expunerea d-lui dr. I. Costinescu consilier comunal, fost primar al Capitalei). c) . In chestiunea salubrităţii şi hi­gienei publice (crematorii de gu­noaie, măsuri sanitare, la debitarea alimentelor, transportului cărnei etc.) (Expunerea d-lui dr. Gh. Gheor­ghian, con­silier comunal, fost pri­mar al Capitalei). d) In chestiunea împrumuturilor și avansurile pentru lucrări comu­nale. (Expunerea d-lui D. Grozdea, pri­marul sectorului II Bucureşti). e) In chestiunea organului de pu­blicitate al Uniunei oraşelor şi şcoa­lei de ştiinţe administrative pentru pregătirea funcţionarilor comunali şi judeţeni. (Expunerea d-lui prof. universitar Paul Negulescu, consilier al muni­cipiului). f). In chestiunea înfiinţărei unei secţiuni technice consultative pe lân­gă biroul central al Uniunii pentru proiese şi studii de lucrări edilita­re sistematizare, parcelare, construc­ţiuni precum şi a unei secţiuni de documentare. E­xpunerea d-lui prof. ing. C. Sfin­tescu, directorul general al Casei lu­crărilor oraşului şi secretarul teh­nic al Uniunei). Ora 8 dimineaţa, adunarea d-lor congresişti în sala consiliului gene­ral al municipiului Bucureşti şi ple­carea în corpore cu maşini şi auto­buze pentru vizitarea: 1) Abatorul comunal şi ecarisa­jului. 2) Uzinele de apă şi electricitate. 3) . Localurilor de şcoli şi cartie­rului de locuinţe eftine din Cără­midari. 4) Regiei Monopolurilor Statului. Ora 3 p. m­. şedinţă în sala consi­liului general al municipiului. 1) Raportul comisiunei de verifi­care şi votarea bugetului pe 1927. 2) Comunicări şi discuţiuni în ju­rul dificultăţilor întâmpinate de diverselor primării din ţară în apli­carea legei pentru unificarea ad­ministrativă. 8) Chestiuni diverse (Expoziţia U­niunei oraşelor). 4) Fixarea oraşului în care se va ţine viitoarea adunare generală din Septembrie 1927. 5) . Cuvântări pentru închiderea a­­dunǎrii generale. ZIUA 11-a Luni 27 Septembrie 1926 0 cere înecare tb tr*»­­canatatai mânecii taimi Londra 21 (Rador). — Miss Mou­na Madlellan a fost nevoită să re­nunţe de a sfârşi în înot traversa­­­rea Canalului Mânecei după 25 ore şi 20 minute. S-a oprit la o distanţă de 600 metri de farul amiralităţei în faţa portului Douvre. Este prima femee care a rezistat unui astfel de efort. Timp de 12 ore a luptat cu valurile în condiţiunile cele mai ne­prielnice înotului ajungând după 18 ore de înot la o distanţă de două mile de coasta engleză. Voind să se îndrepte spre punctul Sf. Margare­ta, din cauza curenţilor şi timpului rău a făcut o milă în timp de şase ore; extenuată a abandonat însă încercarea de a ajunge la ţărm, ca­re se află la o depărtare numai de 600 metri. Astfel de eforturi de rezis­Bruxelles 21 (Rador). — Se anun­___ __ ______ _ ___ __ că oficial logodna prinţului Leo­tenţă fizică feminină sunt fără Ipold cu prințesa Astrid a Suediei, precedent. - ---------------------­-xxoxx- Recensământul întregului material rulant al Căilor Ferate Administraţia căilor ferate a luaat măsura ca pe ziua de 1 Octombrie să se facă recensământul generarii vagoanelor de cale normală, largă (încă nenormalizate) şi îngustă de toate categoriile — marfă, cazane, clase şi speciale. Recensământul va avea loc la 1 Octombrie 1926, începând la orele opt dimineaţa, lucrarea lui urmând să fie complect terminată în seara acelei zile. Acest recensământ făcându-se şi pe reţelele căilor ferate particulare, direcţiunile de exploatare respecti­ve vor preda din timp căilor fera­te particulare toate fişele de recen­sământ necesare. In ziua menţionată şi la ora fi­xactă se vor înscrie pe fişe toate va­goanele de cale normală, largă şi îngustă, atât cele proprii cât şi par­ticulare, cât şi cele străine, goale, încărcate, bune, defecte şi deraiate în staţiuni, tria­juri, Unii de garaj particulare, ateliere cft. şi particu­lare, depozite de locomotive, por­turi, locuri, balastive, linii în con­strucţii, linii militare, spitale mili­tare, arsenalele armatei, trenuri de regie tarifare, de călători, navete particulare, vagoane deraiate în li­nii curente, etc. Trenurile în circulaţie vor fi su­puse recensământului de staţia un­de se vor afla la orele 8, în ziua de 1 Octombrie, iar cele aflate în mers între două staţiuni, se vor lua un re­censământ de staţia, unde au sosit după ora opt. Trenurile în curs de circulaţie nu se vor îndruma dintr’o staţie până ce mai întâi nu vor fi recenzate. Recensământul vagoanelor aflate pe liniile căilor ferate particulare se va face pe răspunderea direcţiu­nilor respective a acelor căi ferate şi sub controlul unui organ supe­rior al direcţ­inei de exploatare res­pective. Pentru controlul vagoanelor cari ar fi putut scăpa neînscrise la­ re­censământ, toate staţiunile de com­punere şi recompunere a trenurilor sunt, obligate ca timp de 10­ zile, de la 1 Octombrie şi până la­­l0 Octom­­brie inclusiv să controleze toate va­goanele din trenurile ce compun sau descompun, verificând dacă fie­care vagon poseda sau nu eticheta de recensământ. După efectuarea, acestei operaţi­uni vom publica la timp în ziarul nostru situaţia reală a actualului parc de material rulant al căilor fe­rate române. ACCELERATUL CLUJ-BU­CUREŞTI S’A RUPT IN DOUĂ Trenul accelerat No. 204 Cluj-Bra­şov-Bucureşti a suferit alaltăeri un accident pe valea Timişului. La eşi­­rea din staţia Timişul de Sus, din cauza unei violente smucituri — tre­nul avea triplă tracţiune — garni­tura s’a rupt în două. Observându-se accidentul, partea primă a trenului a oprit, călătorii din vagoanele rămase pe linie fiind obligați a face transbordare. Accidente de persoane nu au fost — deasemenea nici linia nu a suferit. tacercarea Hp a trsce fittaiTi­ijl ta aWQ" * avut uîî frăţie sfârşit .....— » Londra 21 (Rador). — încercarea căpitanului Fonck de a sbura dea­supra Atlanticului spre a-l traver­sa a avut un sfârşit tragic. In mo­mentul când colosalul aparat numit «Growd se înălţa la Roosevelt Field au isbucnit puternice flăcări și s’a prăbușit. Căpitanul Fonck și loco­tenentul Curtin au sărit în grabă scăpând neatinși. Telegrafistul a­­paratului Cuvier a murit carboni­zat. Logodna pr ‘ ‘ a! Belg*et -xxoxx- 3­ 1 LONDRA 900 ZURICH 27714 Tendinţa susţinută. Francul francez continuă scăde­rea. Lira sterlină cotând 175,10 la Paris. Francul francez 5.30 Francul belgian 5.16 Francul elveţian 36.70 Lira sterlină 9191,4 Lira italiană 6.96 Dolarul 1891,4 Coroana cehă“­563 Schilingul austriac 1875 Rentenmark 4525 BURSA DIN PARIS Londra 175.10 Bruxelles 9655 Milano 131 Amsterdam 1445 BURSA DIN ZURICH Bucureşti 2771,4 Berlin 1233 Amsterdam 20735 New YORK 5114 Londra 25172 Paris 14.391^ Milano 18.85 Praga 15.32 Budapesta 72.50 Belgrad 9.15 Varşovia 58 Viena 73 BURSA DE ACTE Fără nici o schimbare cursurile staționare Astra Română 615« Steua Română 270«, «85 Credit Minier optate 2140, 50, 3«, 25, 30­ Credit Minier e. v. 1975 Concordia 1675 I. R. D. P. optate 1080, 85, 75, 70, 80 Petrol Blok 405, 40«, 395 Banca Blank 960 Banca Românească 59« pui 575 Banca Viticolă 270 • Banca Generală 365, 71 BURSA Buletin comunicat de­­ BANCA M. REIFF & Co. Soc. în com. Galeriile Blanduziei, 3. Telefon 14­89

Next