Cuvântul, septembrie 1926 (Anul 3, nr. 547-572)
1926-09-24 / nr. 567
Informaţiuni Politice Astăzi soseşte în Capitală venind de la Karlsbad, d. M. Manoilescu, subsecretar de Stat la Finanţe. Universitare Se aduce la cunoştinţa membrilor vechi şi noui ai Cercului studenţesc brăilean că Joi 23 Septembrie a. c. la ora 10 a. m. va avea loc şedinţa plenară extraordinară în sala de dans a Teatrului Comunal, la ordinea zilei fiind : «Raportul preşedintelui asupra deschiderii şi funcţionării căminului». Toţi membrii vechi vor face până la 26 Sept. ora la cerere pentru cămin. După această dată cererile venite nu vor mai fi luate în consideraţie, înscrierile în anul preparator dela facultatea de medicină din Bucureşti vor începe în ziua de 1 Octombrie şi vor dura până la 15 Octombrie. Sanitare Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale pe baza avizului Comisiei Chimico-farmaceutică din 18 Sept a. c., a aplicat farmacistului Mihalovici o amendă de 10.000 lei pentru că a contravenit la regulamentul opiului vânzând fiole de morfină fără să le înregistreze. Financiare dri dimineaţă a avut loc prima şedinţă de după vacanţă a Oficiului de lichidare din ministerul de Finanţe. A prezidat d. Tăzlăoanu, preşedinte la Curtea de Casaţie. E’au ratificat apoi diferite decizii ale Oficiului stabilindu-se programul de lucru pe anul în curs. Artistice Ministerul artelor dorind să pună în valoare reprezentaţiile de la Opera din Cluj şi pentru a face un schimb între elementele de la acea Operă şi cele de la Opera din Bucureşti, a decis ca un număr de cinci artişti ai Operei din Capitală să fie trimişi la Cluj pentru stagiunea 1926—1927. Diplomatic. D-l Charles Woplcka fostul ministru al Americei în România se află în trecere în Bucureşti. Militare Comisiunea examinatoare pentru absolvirea şcoalei speciale a infanteriei se va compune astfel: Preşedinte: General Todirescu Mihail, cdt. centrului de instrucţie al infanteriei. — Membrii: Colonel Vasilescu Cristea cdt. Şcoalei Milit. de infanterie No. 2; Cedrul de instrucţie al infanteriei; Maiorul Coman Simion de la Şc. milit. inf No. 2; Maiorul Mihail Victor de la centrul de instrucţie al infanteriei; Secretari: Căpitan Antohie Traian de la Şc. mil. Inf. No. 1. Examenul va avea loc la Centrul de Instrucţie al Infanteriei «Sft. Gheorghe» cu începere de la 16 Oct. 1926. La acest camen se vor prezenta ofiţerii elevi cari au urmat Şc. specială a infanteriei din acest an. Şcolare La 1 Octombrie începe examenul de capacitate pentru absolvirea şcoalelor normale. Centrele unde urmează să se ţină aceste examene vor fi fixate zilele acestea. ioni tratatul italo-român „Italia a îrtfluentat total la favoarea sa, şi în contra Franţi», balanta balcanică“ * Comentariile ziarului „Magyarság“ Ziarul monarhiştilor legitimist! «Magyarság», scrie în numărul său din 18 ar: «Guvernul italian a dat azi publicităţii tratatul de amiciţie şi colaborare încheiat cu România. Tratatul constă din cinci puncte, şi, dacă-l studiem mai minuţios, putem afirma cu obiectivitate, că această alianţă de «colaborare» conţine temeinice senzaţii. Pe noi apropierea româno-italiană ne interesează în primul rând din punctul de vedere al Ungariei şi astfel pentru noi punctul cel mai interesant al textului dat publicităţii e punctul al doilea. Anume, în paragraful acesta se declară că «în cazul unor complicaţiuni internaţionale, şi dacă în altele părţile contractante cad de acord că interesele lor comune sunt sau ar putea fi ameninţate, ele se angajează să se concerteze asupra măsurilor de luat în comun pentru salvgardarea intereselor respective». Ungaria, din cauza ocupării Ardealului, este foarte interesată faţă de România. Va să zică, în cazul unui conflict internaţional maaghiaro-român. Italia se va concerta cu România asupra măsurilor de luat. «Are însă tratatul şi alte puncte cari sunt de interes, fie prin lipsa lor din tratat, fie că sunt într’ânsul, şi din cari nu putem citi nimic bun. De pildă, în aliniatul I se motivează încheierea tratatului cu «menţinerea ordinei internaţionale cum şi pentru asigurarea obligaţiunilor stipulate în tratatele ale căror semnatare sunt». Din punct de vedere internaţional, e foarte interesant că nu se aminteşte nimic despre chestiunea care poate e cea mai importantă pentru România. Cu cea mai amicală strângere de mână şi manifestând cele mai amicale sentimente, diplomaţia italiană s’a ferit de-a trata chestiunea tratatului din 1920 dela Paris, adică spus verde, de-a recunoaşte pretenţiile României asupra Basarabiei. In loc de aceasta, ministerul de externe român a trebuit să se mulţumească cri schimbul de scrisori dintre d-nii Averescu şi Mussolini. Mussolini a declarat, că «ratificarea din partea guvernului italian nu va avea loc decât când se va face fără a prejudicia interesele de ordin general ale Italiei». Partea aceasta a scrisorii lui Mussolini adevereşte în mod subliniat scopurile în parte secrete în foarte făţişe, ale Italiei faţă de Rusia. Afirmativ, între Rusia şi Italia sunt tratative prin cari Italia vrea săă obţină dreptul de-a face mari colonizări în Rusia sudică. Nu e exclus ca declaraţia aceasta a scrisorii lui Mussolini, că ratificarea tratatului de la Paris e din punct de vedere al Italiei o chestiune de timp şi oportunitate — să se adreseze deopotrivă României şi Rusiei. O presiune asupra Sovietelor, şi un nou obiect de târguială cu România. Protocolul anexat tratatului spune că «se va proceda la numirea unei comisiuni mixte însărcinată să studieze mijloacele practice «pentru a strânge şi mai mult legăturile economice ce există între Italia şi Roma«'n » .di:n «strângerea şi mult» a legăturilor economice trebuie înţelese concesiunile de petrol reclamate de Italia României. * Va să zică diplomaţia italiană şi-a asigurat mână liberă faţă de Rusia şi nu a cedat unul din atuurile sale cele mai importante, care îi poate asigura succesul tratativelor economice italo-române. Totuş, poate, importanţa cea mai mare a tratatului de «colaborare» italo-român, din punctul de vedere al politicei europene, este că Italia, prin acest cel mai nou act al său diplomatic, a influenţat, total în favoarea sa, şi în contra Franţei,lanţa balcanică. Lanţul Micei Inelegeri creat de diplomaţia franceză — pe care l-a ţinut strâns la început frica de Ungaria — l-au relaxat total întâi letargia politică externă a Ungariei, în rândul al doilea interesele opuse ale statelor ’'Reel înţelegeri şi In sfârşit politica, balcanică a Italiei. In anul trecut Italia a smuls Sârbia din cercul de atracţie al gravităţii politice franceze, acum apoi a atras la sine România. Egemonia Franţei în Europa centrală a încetat. Mica Înţelegere s’a desfăcut şi orientarea statelor cari împresoară Ungaria a ajuns acum la divergenţă — ceea ce o dovedeşte vădit şi tratatul italoromân». (Toate sublinierele şi semnele ortografice din textul de mai sus sunt ale ziarului budapestan). Diverse A încetat din viaţă la Roma d. Augusto Paulo Palcani, ataşatul comercial italian la Bucureşti. Alexandru Sadi-Ionescu, prim ajutor de bibliotecar la Academia Română, un destoinic şi neobosit cercetător în domeniul bibliografic, a încetat din viaţă Luni pe scaunul său de lucru. Eri a avut loc solemnitatea inaugurării cartierului funcţionarilor de la ministerul de domenii, împroprietăriţi pe terenul de la Herăstrău. Au asistat şi d-nii Garoflid şi Busuiocescu. S-a oficiat un serviciu divin de către părintele Chiricuţă. Au ţinut cuvântări d-nii Sava Goiu și Vardala. ~i Valoarea tratatului e mai mare *en*rM Româna decât pentru Italia COMENTARIILE LUI «BUDAPESTI HIRLAP» Ziarul «Budapesti Hirlap», datat din aceeaşi zi, se ocupă pe scurt, într’o notiţă introducătoare, de textul tratatului italo-român, şi socoate noua alianţă ca parte întregitoare a tratatului cu Iugoslavia, prin care s’a început năzuinţa Italiei spre o hegemonie în Balcani. Pentru Italia, spune ziarul semioficios, alianţa aceasta are o importanţă mai mică şi mai de grabă, academică. «Atât din punct de vedere economic, cât şi — mai ales— moral, e de o valoare mai mare pentruRomânia, cu toate că împrejurarea că tratatul evită printro tăcere liniştită chestiunea Basarabiei, care e problema cea mi arzătoare a României , micşorează în orice caz importanţa tratatului italo-român». «CUVÂNTUL» Banca Blank şi Primăria Capitalei D. Mihail Berceanu intră în Consiliul de Administraţie al Băncii Blank ? Preţul acestei plasări îi plăteşte Primăria ? ! D. dr. Gheorghian, ni aducem aminte, a realizat în 1920 un Împrumut de 100 milioane lei pentru Primăria Capitalei, contractat la Banca Blank, pentru care împrumut Primăria a emis obligaţiunile cu premii, cotate pe piaţă cu cel mai urcat curs din toate obligaţiunile comunale. Cu ocazia contractării acestui împrumut, o violentă campanie a fost deslănţuită prin «Viitorul» în contra «Băncii intereselor internaţionale» şi în contra d-rului Gheorghian. Toată lumea era surprinsă de această atitudine a presei liberale în contra Băncii Blank, care, lăsând la o parte inimiciţia personală între d-nii V. Brătianu şi Aristide Blank, era totuşi o bancă liberală, având în capul ei pe d. Al. Constantinescu, I. G. Duca, C. Banu şi alţi fruntaşi liberali, cunoscute fiind şi sentimentele d-lui Mauriciu Blank, care a rămas şi astăzi liberal habotnic. Trei mari anaraţii ale Băncii Blank Cam în acelaş timp, Bami Blank a mai făcut trei cosmii interesante: 1. — Zi propus Primăriei să exproprieze imobilele moştenitorilor Petrovici-Armis din str. Paris colţ cu str. Academiei pentru deschiderea unei pieţe absolut necesară oraşului, ca să se degajeze circulaţia intensă de pe strada Academiei şi str. Paris, devenită imposibilă în acel punct foarte periculos pentru pietoni. Costul acestei exproprieri urma să fie plătit de Banca Blank, care se oferise încă să facă și lucrările de edilitate necesare. Motivul pentru care Banca a apelat la Primărie era faptul că proprietarii actuali ai acelor imobile refuzau să vândă imobilele de bună voie şi trebuia urmată calea expropriatăd silite pentru scopul arătat. 2. — Banca Blank, făcând schimb cu Banca Agricolă pentru terenurile lor din Calea Victoriei, şi devenind proprietară pe colţul din str. Paris şi calea Victoriei până ’n Pasajul Viacros, a continuat clădirea pătatului băncii, lucrarea arhitectului Petre Antonescu, intenţionând să execute întreaga această monumentală lucrare. Cu această ocaziune însă, Banca Blank — pentru mai multă perspectivă şi pentru a face şi lucrarea mai eftin — şi-a aranjat, ca chestie, o expropriere de 17 milioane lei, sumă pe care urma să o plătească Primăria, din terenul soc■ Coloseu a rămas Băncii, de-a lungul şi în spatele Prefecturii Poliţiei, pe care teren expropriat Primăria, se mai obliga să mai facă şi o stradă nouă. Această stradă trebuia să înceapă din calea Victoriei, de la Pasajul Mecca, pănă în coasta Palatului Ministerului Lucrărilor Publice.Afacerea arata de minune interesele Băncii Blank şi faţă de Banca Agricolă către care Banca Blank luase angajamente formale pentru deschiderea străzei Coloseum, fiind condiţionat de acest fapt chiar contractul de schimb de terenuri între numitele Bănci. 3. — In 1919—920, d. dr. Gheorghian tot ca preşedinte al fostei comisii interimare de atunci, aflând din publicaţii că se vinde la licitaţie publică, terenul «Bordeiul» şoseaua Jiam colţ cu şoseaua prelungirea Dorobanţilor, vecin cu Parcul Mornand şi cu Parcul Filipescu, proprietatea moştenitorilor defunctului Lecca, ţinând seamă de faptul că acest teren avea o suprafaţă de 100.000 m. p. în raza oraşului şi avea situaţia splendidă de a fi cuprins între cele două parcuri şi lacul Fiereasca, sar de altă parte fiind plasat în faţa Parcului Naţional, a declarat expropriat acest teren pentru cauză de utilitate publică. Banca Blank a aranjat aşa de bine chestiunea, dejucând planul domnului dr. Gheorghian, încât, la licitaţia publică cerută de moştenitori la tribunalul notarial pentru vânzarea acestei moşii din Bucureşti, în loc să se’ prezinte primăria Capitalei, cumpărătoare, s’a prezentat d. Aristide Blank, luând terenuri pe un preţ derizoriu, care cu toate efieltuelile s’ar ridica la 10 lei metrul patrat, citeşte ZECE lei!... Prin această operaţie foarte simplă şi vigioasă, primăria a scăpat ocazia de-a cumpăra această moşie cu nimica toată în punctul cel mai frumos, de viitor, al Capitalei, unde particularii, prin admirabile lucrări de edilitate au contribuit, într’o frumoasă măsură, la mărirea valorii acestui teren, care astăzi este considerabilă. Banca Blank avea totuşi adversarii ei In contra acestor trei mari operaţii, a căror autenticitate este constatată prin acte publice, s’a dus o mare campanie — parte prin presă, parte prin diferite manifestaţii în nenumărate şedinţe publice de fosta comisie interimară prezidată de d. dr. Costinescu, prin- Mihail Berceanu. In urma stăruinţelor d-sale Primăria a renunţat la Piaţa Blank de la intersecţia străzilor Paris — Academiei, în urma rapoartelor d-lui Mihail Berceanu, Comisia interimară a d-rului Costinescu a rnunţat la strada Coloseum, iar in ce priveşte chestiunea «Bordeiul» a făcut toate mizeriile Băncii Blank, spre a nu-l putea parcela şi utiza conform intereselor ei. Nu se cunoşteau motivele acestor campanii în contra Băncii Blank şi tendinţa acestei vrt'./ndşii continue cu care d. Mihail Brceanu urmărea şi lovea interesele Băncii Blank. Toată lumea era dispusă să considere această acţiune a d-lui Mihail Berceanu ca bine intenţionată şi, cel puţin sinceră şi cinstită. Chiar actele în cari interesele, comunii erau servite, cu interesele Băncii Blank, comuna trăgând avantagii, erau disconsiderate de marele public, dacă interveneau. .., Berceanu. In numărul viitor vom arăta cum d. Berceanu din adversar a devenit avocatul Băncei Blank în fata consiliului comunal actual, tocmai în afacerile pe cari le-a coment. V-isl. O scrisoare alui dr. Costinescu Din partea d-lui dr. I. Costinescu, membru în delegaţia permanentă a municipiului, primim următoarele: Domnule Director, In ziarul «Cuvântul» de Miercuri 22 Sept sub titlul «In jurul neregulilor de la Primărie o lămurire interesantă», un anonim afirmă — şi «sfidează orice desminţire» — iar ziarul Cuvântul o publică, o pretinsă convorbire ce ar fi avut loc între dr. Gheorghian, d-nul Berceanu şi mine timp de 2 ore în ziua de Vineri 17 Septembrie. Declar că, nu am văzut pe d-nul dr. Gheorghian de 10 zile, că nu am vorbit nici o dată cu d-sa de falsa şi urâta campanie ce se duce în presă de unii interesaţi, că n’am vorbit şi nici măcar n’am făcut aluzie la lichele din ori ce partid ar fi ele. Regret numai că ziarul d-voastră s’a pretat la o asemenea campanie calomnioasă, şi sper că pe viitor vom avea lucruri mai interesante de citit cum e chestiunea statului corporativ, pe cari eu lam pus în practică în legea Administrativă. Cu deosebită stimă DR. I. COSTINESCU București 21 Sept. 1926. I. oraşelor din Romania PROGRAMUL ZIUA 1 Duminecă 26 Septembrie 1926 1) Cuvântarea d-lui profesor universitar Anibal Teodorescu, primarul general al municipiului Bucureşti pentru deschiderea adunărei în sala municipiului al Capitalei în ora 9 dimineaţa. 2) . Telegrame către M. S. Regele, către şeful guvernului şi către ministrul de interne. 8) Darea de seamă a d-lui Ioan Roban, secretarul general al municipiului Bucureşti şi al Uniunii oraşelor asupra activităţii şi gestiunea anului 1926 4) Alegerea comisiunei de verificarea gestiunei anului 1926 şi de studierea bugetului pe anul 1927. 5) Discuţiuni în jurul legăturilor ce trebuesc stabilite între oraşele membre ale Uniunei. a) In chestiunea împrumuturilor comunale. (Expunerea d-lui preşedinte Anibal Teodorescu. b) In chestiunea asigurărilor mutuale între oraşe la o secţiune de asigurare a Uniunii Oraşelor şi unde s’ar face şi un fond important pentru eventualele împrumuturi comunale. (Expunerea d-lui dr. I. Costinescu consilier comunal, fost primar al Capitalei). c) . In chestiunea salubrităţii şi higienei publice (crematorii de gunoaie, măsuri sanitare, la debitarea alimentelor, transportului cărnei etc.) (Expunerea d-lui dr. Gh. Gheorghian, consilier comunal, fost primar al Capitalei). d) In chestiunea împrumuturilor și avansurile pentru lucrări comunale. (Expunerea d-lui D. Grozdea, primarul sectorului II Bucureşti). e) In chestiunea organului de publicitate al Uniunei oraşelor şi şcoalei de ştiinţe administrative pentru pregătirea funcţionarilor comunali şi judeţeni. (Expunerea d-lui prof. universitar Paul Negulescu, consilier al municipiului). f). In chestiunea înfiinţărei unei secţiuni technice consultative pe lângă biroul central al Uniunii pentru proiese şi studii de lucrări edilitare sistematizare, parcelare, construcţiuni precum şi a unei secţiuni de documentare. Expunerea d-lui prof. ing. C. Sfintescu, directorul general al Casei lucrărilor oraşului şi secretarul tehnic al Uniunei). Ora 8 dimineaţa, adunarea d-lor congresişti în sala consiliului general al municipiului Bucureşti şi plecarea în corpore cu maşini şi autobuze pentru vizitarea: 1) Abatorul comunal şi ecarisajului. 2) Uzinele de apă şi electricitate. 3) . Localurilor de şcoli şi cartierului de locuinţe eftine din Cărămidari. 4) Regiei Monopolurilor Statului. Ora 3 p. m. şedinţă în sala consiliului general al municipiului. 1) Raportul comisiunei de verificare şi votarea bugetului pe 1927. 2) Comunicări şi discuţiuni în jurul dificultăţilor întâmpinate de diverselor primării din ţară în aplicarea legei pentru unificarea administrativă. 8) Chestiuni diverse (Expoziţia Uniunei oraşelor). 4) Fixarea oraşului în care se va ţine viitoarea adunare generală din Septembrie 1927. 5) . Cuvântări pentru închiderea adunǎrii generale. ZIUA 11-a Luni 27 Septembrie 1926 0 cere înecare tb tr*»canatatai mânecii taimi Londra 21 (Rador). — Miss Mouna Madlellan a fost nevoită să renunţe de a sfârşi în înot traversarea Canalului Mânecei după 25 ore şi 20 minute. S-a oprit la o distanţă de 600 metri de farul amiralităţei în faţa portului Douvre. Este prima femee care a rezistat unui astfel de efort. Timp de 12 ore a luptat cu valurile în condiţiunile cele mai neprielnice înotului ajungând după 18 ore de înot la o distanţă de două mile de coasta engleză. Voind să se îndrepte spre punctul Sf. Margareta, din cauza curenţilor şi timpului rău a făcut o milă în timp de şase ore; extenuată a abandonat însă încercarea de a ajunge la ţărm, care se află la o depărtare numai de 600 metri. Astfel de eforturi de rezisBruxelles 21 (Rador). — Se anun___ __ ______ _ ___ __ că oficial logodna prinţului Leotenţă fizică feminină sunt fără Ipold cu prințesa Astrid a Suediei, precedent. - ----------------------xxoxx- Recensământul întregului material rulant al Căilor Ferate Administraţia căilor ferate a luaat măsura ca pe ziua de 1 Octombrie să se facă recensământul generarii vagoanelor de cale normală, largă (încă nenormalizate) şi îngustă de toate categoriile — marfă, cazane, clase şi speciale. Recensământul va avea loc la 1 Octombrie 1926, începând la orele opt dimineaţa, lucrarea lui urmând să fie complect terminată în seara acelei zile. Acest recensământ făcându-se şi pe reţelele căilor ferate particulare, direcţiunile de exploatare respective vor preda din timp căilor ferate particulare toate fişele de recensământ necesare. In ziua menţionată şi la ora fixactă se vor înscrie pe fişe toate vagoanele de cale normală, largă şi îngustă, atât cele proprii cât şi particulare, cât şi cele străine, goale, încărcate, bune, defecte şi deraiate în staţiuni, triajuri, Unii de garaj particulare, ateliere cft. şi particulare, depozite de locomotive, porturi, locuri, balastive, linii în construcţii, linii militare, spitale militare, arsenalele armatei, trenuri de regie tarifare, de călători, navete particulare, vagoane deraiate în linii curente, etc. Trenurile în circulaţie vor fi supuse recensământului de staţia unde se vor afla la orele 8, în ziua de 1 Octombrie, iar cele aflate în mers între două staţiuni, se vor lua un recensământ de staţia, unde au sosit după ora opt. Trenurile în curs de circulaţie nu se vor îndruma dintr’o staţie până ce mai întâi nu vor fi recenzate. Recensământul vagoanelor aflate pe liniile căilor ferate particulare se va face pe răspunderea direcţiunilor respective a acelor căi ferate şi sub controlul unui organ superior al direcţinei de exploatare respective. Pentru controlul vagoanelor cari ar fi putut scăpa neînscrise la recensământ, toate staţiunile de compunere şi recompunere a trenurilor sunt, obligate ca timp de 10 zile, de la 1 Octombrie şi până lal0 Octombrie inclusiv să controleze toate vagoanele din trenurile ce compun sau descompun, verificând dacă fiecare vagon poseda sau nu eticheta de recensământ. După efectuarea, acestei operaţiuni vom publica la timp în ziarul nostru situaţia reală a actualului parc de material rulant al căilor ferate române. ACCELERATUL CLUJ-BUCUREŞTI S’A RUPT IN DOUĂ Trenul accelerat No. 204 Cluj-Braşov-Bucureşti a suferit alaltăeri un accident pe valea Timişului. La eşirea din staţia Timişul de Sus, din cauza unei violente smucituri — trenul avea triplă tracţiune — garnitura s’a rupt în două. Observându-se accidentul, partea primă a trenului a oprit, călătorii din vagoanele rămase pe linie fiind obligați a face transbordare. Accidente de persoane nu au fost — deasemenea nici linia nu a suferit. tacercarea Hp a trsce fittaiTiijl ta aWQ" * avut uîî frăţie sfârşit .....— » Londra 21 (Rador). — încercarea căpitanului Fonck de a sbura deasupra Atlanticului spre a-l traversa a avut un sfârşit tragic. In momentul când colosalul aparat numit «Growd se înălţa la Roosevelt Field au isbucnit puternice flăcări și s’a prăbușit. Căpitanul Fonck și locotenentul Curtin au sărit în grabă scăpând neatinși. Telegrafistul aparatului Cuvier a murit carbonizat. Logodna pr ‘ ‘ a! Belg*et -xxoxx- 3 1 LONDRA 900 ZURICH 27714 Tendinţa susţinută. Francul francez continuă scăderea. Lira sterlină cotând 175,10 la Paris. Francul francez 5.30 Francul belgian 5.16 Francul elveţian 36.70 Lira sterlină 9191,4 Lira italiană 6.96 Dolarul 1891,4 Coroana cehă“563 Schilingul austriac 1875 Rentenmark 4525 BURSA DIN PARIS Londra 175.10 Bruxelles 9655 Milano 131 Amsterdam 1445 BURSA DIN ZURICH Bucureşti 2771,4 Berlin 1233 Amsterdam 20735 New YORK 5114 Londra 25172 Paris 14.391^ Milano 18.85 Praga 15.32 Budapesta 72.50 Belgrad 9.15 Varşovia 58 Viena 73 BURSA DE ACTE Fără nici o schimbare cursurile staționare Astra Română 615« Steua Română 270«, «85 Credit Minier optate 2140, 50, 3«, 25, 30 Credit Minier e. v. 1975 Concordia 1675 I. R. D. P. optate 1080, 85, 75, 70, 80 Petrol Blok 405, 40«, 395 Banca Blank 960 Banca Românească 59« pui 575 Banca Viticolă 270 • Banca Generală 365, 71 BURSA Buletin comunicat de BANCA M. REIFF & Co. Soc. în com. Galeriile Blanduziei, 3. Telefon 1489