Cuvântul, noiembrie 1926 (Anul 3, nr. 600-624)
1926-11-21 / nr. 617
Din cauză că leul a cotat în Mai 1.80 centime aur, iar în Noembrie 2.85 centime aur, producătorii au pierdut 65 la sută din valoarea cerealelor, păcurii, cherestelei produse în acest interval. Aceiași pierdere o au și negustorii la mărfurile importate. Impuneți sfat»'Uzarea leului pentru a scăpa de ruină Statul român şi pe voi va fi! A prezidat Patriarhul Miron Cristea. Chestiunea admiterea studenţilor teologici la alte facultăţi nu a mai fost discutată, rămânând să fiesoluţionată prin reforma învăţământului teologic. ( Luându-se în discuţie chestiunea parohiilor, care prin noua lege a ministrativii au trecut în alte eparhii, s’a decis ca ea să fie discutată în Congresul naţional bisericesc. Până atunci eparhiile vor putea ajunge la o înţelegere. S-a aprobat înfiinţarea a câte o mănăstire de călugări în eparhiile Clujului şi Bucovinei. EPISCOPUL LUCIAN al Romanului a cerut mărirea salariilor arhiereilor vicari, cari înlocuesc pe episcopi în lucrările lor şi sunt membri de drept în Congresul Naţional bisericesc şi Sf. Sinod. S-a decis să se intervină la ministerul cultelor spre a se face o distincţie de salarizare între arhiereii vicari şi arhiereii ce nu sunt vicari. Arhiereii vicari să fie salarizaţi ca şi directorii generali, dându-li-se şi indemnizaţiile necesare transportului în interes de serviciu. Chestiunea învăţământului religios în şcoalele secundare Comisia compusă din mitropolitul Nicolae al Ardealului, episcopul Lucian al Romanului şi arhiereul Andrei Crişanul a depus următorul referat cu privire la învăţământul religios în şcoalele secundare. Religia a fost şi este în istoria popoarelor casa tuturor preocupărilor de ordin sufletesc de aceia şcoala a înţeles din cele mai vechi timpuri să î şi completeze programa de învăţământ cu religia care interesează în măsura cea mai mare viaţa obştească- Piedestalul pe care a fost ridicat cu timpul învăţământul religios în cadrul învăţământului obligator de stat, e dovada importitatei pe care toţi îndrumătorii de şcoală au recunoscut-o religiei Religia nu poate lipsi dintre cunoştinţele generale ce se predau în şcoală cu scopul de a da o concepţie de viaţă viitorului cetăţean pentru că nici o ştiinţă nu poate inocula viitorului cetăţean: simţul de datorie, jertfirea de sine şi virtutea iubirii de aproapele fără de care o societate nu poate exista, din măsura în care o face religia care nefiind supusă fineţii a fi unii omeneşti a caracterul dumnezeesc al veşniciei. Religia nu ascute numai inteligenţa ci activează sentimentul şi voinţa făurind caractere cu facultăţi sufleteşti armonice. Religia creştină în special e cea mai sublimă filosofie aplicată la viaţă Invăţământul religiei creştine îmbină instrucţiunea cu educaţia, având ca pildă neîntrecută pe dumnezeescul educator:l Hristos. De aceia toţi pedagogi reformatori care au recunoscut că şcoala pe lângă Instrucţiune e datoare să facă şi educaţie, au admis religia ca cel mai pocrunt factor educator- Biseica creştină are datoria impusă de dumnezeescul ci întemeetor de a învăţa pe credincioşii săi adevărul divin dela leagăn până la mormânt- în timpul vieţii omeneşti intră şi copilăriatimpul cel mai primeros pentru îndrumarea vieţii. Tineretul şcolar nu poate fi sustrasă fără mari pierderi morale de la învăţământul religios sistematic organizat precum se predă azi în şcolile secundare. învăţământul religios îşi are şi el tremitul său, în decursul căruia s’a cristalizat anumite metoda de predare un program de învăţământ ţinând seamă de preceptele generale pedagogice şi psihologice ale tineretului. Reducerea actualelor ore de religie face imposibilă predarea sistematică a tuturor cunoştinţelor ce formează complexul învăţământului religios, iar ştergerea orelor de religie în cursul superior de liceu înseamnă a nu ţinea seamă de evoluţia tinerească a tineretului şi a lăsa răspuns lămuritor tocmai în epoca când sufletul său începe a fi preocupat de rostul său In lume şi raportul său cu lumea şi creatorul ei- Ca orice reformă aşa şi reforma învăţământului secundar pretejată de ancheta ministerului instrucţiunii trebue iii aibă în vedere individualitatea poporului căruia i se adresează precum şi necesităţile sociale ale epocii- ori reforma procedată cu reducerea respectivă şi ştergerea caracterului adânc religios al poporului românesc, nici necesităţii sociale de a asana cu toate mijloacele operante criza morală din epoca noastră. Din toate aceste consideraţiuni Sf. Sinod consideră reforma proectată relativ la reducerea orelor de religie în învăţământul secundar ca o ştirbire a drepturilor efiştigate ale Bisericei în învăţământul de stat şi ca o primejduire a educaţiei creştineşti şi va lupta cu toate armele legale împotriva înfăptuirii acelei reforme în consecinţă Sf- Sinod roagă pe d-l ministru al instrucţiunii învăţământului religios să aibă în vedere motivele Invocate mai sus, menţionând în programa învăţământului secundar câte două ore pe săptămână In fiecare clasă pentru studiul religiunii, iar între materiile de Învăţământ, religiei sa i se dea locul de frunte. Mai departe să se asigure Bisericei drepturile de până aci în privinţa pregătirea şi numirei profesorilor de religie, precum şi asupra aprobării manualelor de religie şi a programei pentru învăţământul religios. *1* Şedinţa viitoare se va tipe Luni la orele 10 a. m. PROCESUL PAŞAPOARTELOR _s ora 8 dimineaţa au continuat dezbaterile înaintea tribunalului Ilfov prezidat de d. judecător Prodan, într’o precedentă înfăţişare terminându-se cu depoziţiile martorilor şi epuizându-se diversele cereri de expertize făcute de partea civilă tribunalul a păşit la judeeal es proolului i fond. D. preşedinte a dat cuvântul părţei civile, reprezentată prin d-nii avocaţi C. Algiu şi V. Ionescu. D-lor în complect au arătat partea de vină a fiecărui inculpat în acest proces, analizând pe larg învinuirile ce s'aduc în special lui N. Filipovici şi Haralamb Georgescu, au arătat cum ţăranii ardeleni au fost escrocaţi şi au descris peripeţiile tragicei călătoriii la Cherbourg. Cei escrocaţi s’au constituit parte civilă cu numele cu cari au fost păgubiţi. Reprezentantul ministerului public de procuror loan Zamfirescu, a început rechizitorul său ori analizând doar vina ce se aduce lui N. Filipovici şi arătând împrejurările in care sa săvârşit această escrocherei cu paşapoartele la adăpostul soc. «Petrolul Naţional». Procesul a rămas în continuare pentru Joi 25 Noembrie când d. procuror Zamfirescu va continua. Ia să STRAMUTAREA PROCESULUI AfîRFSIUW^i DE LA CERNĂUŢI S. N a înaltei curţi de Casaţie a judecat eri cererea de strămutare făcută de reclamanţii violentaţi de către elevii agresori de la Cernăuţi Motivul strămutărei era legitima suspiciune. înalta curte a admis cererea şi a dispus strămutarea procesului la tribunalul Suceava. ătrittTrinu.n.—î o taw rd gen. um DELA CURTEA CU JURAŢI Procesul unei crime săvârşită 1916 dabia eri i-a venit rând.»! fie judecată. Numai mulţumită energiei d-lui Al. Radovici preşedintele curtei cu juraţi permanentizată anul trecut, sa putut ajunge la decongestionarea în parte a încărcărei condicei de procese de la curtea cu juri. Şi astfel ori a fost judecat criminalul Constăneanu din calea Laptelui, care în ziua de 6 iulie 1916, în stare de beţie, a ucis cu un cuţit pe soldatul Marin Cireşeanu, de la corpul auto-al mobiliştilor voluntari din calea Ungdeşti, pe acea vreme, şi-a rănit o femee Ruxandra Dumitru, şi un simigiu Catero. In urma rechizitorului făcut de d. procuror Al. Procop-Dumitrescu, comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza căruia curtea a condamnat pe criminal la 5 ani închisoare corecţională. -------corne»----■ C vă. Autorii imnurilor au înţeles tainica putere a sufletului omenesc de a descoperi Universul în sine. Legile fixe, mecanice, cari arânduesc Cosmosul , nu pot exilaca şi sufletul. Conştiinţa omenească e lucrul cel mai de preţ, deoarece într’însa se oglindeşte întreg Cosmosul. Corespondenţa între Cosmos şi Eu, între Macro — şi Micro — Cosmos, e o idee comună tuturor religiilor şi fîlosofiilor indiene. In Yajur-Veda se precizează şi să lărgeşte rostul «ului — aşa numitul atman — în cunoaşterea lui Dumnezeu şi deci a Lumii. Când redacţiunea Vedelor a fost pe deplin sfârşită, s’a scris asupra fiecăreia din ele câte un tratat de exegeză, anume Brahmana, menite să Ie ilustreze şi să le comenteze. Şi fiecare Brahmana conţine pagini compuse pentru a fi melidic în singurătatea pădurilor: acestea sunt Upanişadele. Tot ce e mai ales, mai subtil şi mai original în India înnainte de Buda, — sunt Upanişadele înţelesul etimologic al cuvântului ar fi: «a se aşeza la picioarele cuiva, pentru a-i auzi învăţăturile». Dar aldevăratul înţeles nu e acesta. Upanîşadă, înseamnă : învăţătură esoterică, doctrină, revelaţia unei taine. Ceiace e foarte interesant. Pentru că oglindeşte vechiul obiceiu oriental de a releva învăţăturile numai unui număr restrâns de iniţiaţi. Pentru noi, europenii, Upanişadele ne apar sub forma unei masse dezordonate şi confuze de doctrine. Culegerea materialului pare a fi făcută la întâmplare şi fără spirit critic (acesta a lipsit întotdeauna orientalilor) şi fără metodă. Upanişadele n’au nici început, nici sfârşit. Ele alcătuiesc un monstruos organism dezarticulat, în care pagini de gândire se alătură unui obscur şi vag simbolism. Totuşi, cetite cu pricepere, — Upanişadele sunt adevărate comori. Nu trebue să căutăm în ele plan riguros şi continuitate de idei, ci numai sugestii, îndemnuri la meditaţie, provocarea extazului mistic. înţelepciunea orientală ni s’a părut întotdeauna, nouă europenilor, lipsită de sens şi copilărească, — pentrucă nu ştim cum s’o înţelegem. Mai bine R&s, pentrucă nu putem s’o înţelegem. Noi simţim nevoie de noţiuni precise, de judecăţi exacte, de raţionamente riguros elaborate. Spiritul nostru, astfel educat, în faţa unei succesiuni de cuvinte primeşte noţiuni şi raţionamente. In faţa unei pagini scrisă de un gânditor european, — el simte deplină satisfacţie, înţelepciunea orientală, însă, i se pare confuză, contradictorie, naivă. Aceasta, pentru că orientalii — în filosofie — nu dau cuvintelor numai un conţinut raţional. Câteva cuvinte oarecari — de pildă «arborele înverzit» — provoacă într’un oriental educat o stare sufletească necunoscută unui european căruia i s’au rostit aceleaşi cuvinte. Educaţia orientalilor constă tocmai din meditarea textelor sfinte de soiul Upanişadelor, şi deci dezvoltarea spiritului într’o altă direcţie decât cea dată de logica europeană. Nenumărate fapte întăresc cele scrise până aici. Câteva se găsesc şi în cartea lui Formichi, de pildă mărturiile aduse de Otto Rosenberg asupra meditaţiilor colective din secta budistă Sen, ce înfloreşte astăzi în Japonia. Problema esenţei spiritului oriental nu poate fi, nici chiar sumar,— schiţată aici. Lămuririle acestea au fost totuş necesare pentru înţelegerea Upanişadelor. Ele s’au dovedit a fi nu dogmă sau argumente filosofice, — ei meditaţii, sugestii şi pretexte pentru meditaţii. In Upanişade se vădesc, totuşi, câteva idei cari au fecundat covârşitor spiritele şi au făcut posibilă reforma lui Buda. Idei preţioase chiar pentru noi, cei din Apus. Aici se afirmă pentru cea dintâi oară că conştiinţa omenească nu poate avea conştiinţă de sine. Că cunoştinţa e un rău, deoarece presupune existenţa unui alt obiect, exterior, — şi deci cu neputinţă de înglobat în spirit. Adevărata fericire e adusă — spun Upanişadele — de cunoştinţa suprasensibilă intuitivă, izvorâtă din meditaţii şi extaz. Atunci se descoperă Atman, care nu mai înseamnă acum Eu — ca în Atharva-Veda — ci Universul. Universul în unitatea lui spirituală... Nesfârşite ar fi dezvoltările şi comentariile ce s’ar putea aduna în jurul acestor doctrine. Noi nu putem însă prelungi mai mult notele acestea. Se va înţelege, totuşi lesne de ce Upanişadele au făcut posibilă venirea lui Buda, — când se va afla că şi Karman, legea fatală a întrupărilor, se găseşte tot într’ânsele. La apariţia reformatorului, deci, religia indiană se putea reduce — în esenţa ei, iar nu în ritual — la aceste câteva principii: nu există un Dumnezeu personal, ci numai Universul însufleţit (Atman) care se descopere prin introspecţiune, iar nu prin cercetare externă; în ceea ce priveşte conştiinţa individuală, ea se rafinează prin succesive întrupări (Karman) până la complecta identificare cu Atman. Mircea Eliade Congresul General Studenţesc (Continuarea articolului din pagina S a) cest congres se va ţine în limitele indicate de vârsta, aspiraţiile şi condiţiunea membrilor lui. Şi că mai ales vor predomina preocupările pentru realizările practice şi pozitive. Noi nu vrem să uităm că acesta a fost întotdeauna punctul de vedere al studenţilor. Dacă viaţa noastră universitară a fost tulburată în ultimii ani de atâtea mişcări, pe care nu e om de conştiinţă să nu le regrete, vina nu e decât în prea mică măsură a studenţilor. E prea dureros să redeschidem acest proces complicat, desfăşurat mai ales pe dedesubt. E bine că s’a închis. Să spunem însă că la originea lui stau cereri studenţeşti strict profesionale nesatisfăcute, pentru a indica cercurilor responsabile însemnătatea noului congres dela Iaşi şi seriozitatea tuturor făgăduelilor cari se vor face. Nae Ionescu —-----«A*------- Sosirea lui Rabindranath Tagore în Capitală Aseară a sosit în Capitală venind din Bulgaria marele poet indian Rabindranath Tagore. Poetul este însoţit de fiul său Ratindranath Tagore, cu d-na şi copilul, de fiica şi ginerile său, prof. P. C. Mahalanobis, prezidentul colegiului Universitar din Calcula. Iluştrii oaspeţi au fost întâmpinaţi în gara Comana de d-nii : Ion Marin Sadoveanu, Vasile Stoica şi maiorul dr. Mulsund. In gara de Nord li s’a făcut o călduroasă primire de numerosul grup al ziariştilor şi intelectualilor. Erau de faţă d-nii : Alex. Duiliu Zamfirescu, prim ataşat de legaţie la minist. de externe, P. Şeicaru, B. Ceeropide, E. Ciuceanu, Lungulescu, C. Soldan, P. Costin, Popovici etc. Au rostit cuvinte de bun sosit d-nii : Al. Duiliu Zamfirescu, Pamfil Şeicaru, Victor Eftimiu şi I. Teodorescu-Sion. După aceia oaspeţii au fost conduşi la Athenée Palace. Sâmbătă marele poet cu familia sa, vor vizita Capitala, conduşi de d-nii : Ion Marin Sadoveanu şi Vasile Stoica. Scara Sindicatul ziariştilor, Soc, scriitorilor români şi Sindicatul artelor plastice le vor da un banchet. Duminică la ora 11 dim, marele poet va face lectură din operele sale la Teatrul Naţional. La ora 2 d. a. oaspeţii părăsesc ţara prin via Constanţa. --------polţloo------- De la Centrul studenţesc Bucureşti Primim Centrul studenţesc în şedinţa din ziua de 11 Novac, luând cunoştinţă că un oarecare domn Theodor Iorga, care fără a fi student, angajează studenţimea în anumite acarii, de reprezentare, înfierează drastic purtarea d-lui Th. Torga şi Toagă studenţimea, autorităţile cât şi publicul să nu se mai lase a fi indus în eroare de acest domn. Centrul nerăspunzând de angajamentele care le ia acesta în numele studenţimei. In vederea participării studenţilor din Bucureşti la congresul general studenţesc de la Iaşi din zilele de 28, 29 şi 89 Nov, Centrul a luat hotărârea să deschidă liste pentru înscrieri, care vor fi primite de secretarul general la sediul Centrului din B-dul Schitu Maguneanu 2 cu începere de Luni 22 Nov, ora 3.30—0,30 d. a. până Joi 25 Nov- Inclusiv la aceleaşi ore- Avantagiile pe cari Centrul le pune la dispoziţia congresiştilor sunt trenul şi încartiruirea gratis, iar masa se va lua la cantine şi restaurante cu un preţ redus-Nimeni nu va putea beneficia, de aceste avantgii, cică nu va fi înscris şi nu va avea o carte de membru eliberată de centru, cât şi legitimaţia cu insigna studenţească. Centrul studenţesc în şedinţa adunării generale din ziuă de 38 Nov. cor- a procedat la compleetarea comitetului prin alegerea unui vicepreşedinte, ■mul secretar de şedinţă şi unul centor- A fost ales preşedinte d. Ştefan Tonescu, secretar de şedință d- N. Că Miescu şi cenzor d Aurel Stănciulescu. Tratatul de atanţie pono-român Varşovia 10 (Undor). — Comisiunea Senatului pentru afacerile exprne a discutat joi, ratificarea tra-dului de garanţie polono-român ’Discuţiunea va continua la 25 Noembrie. cuvântul Arestarea bancherului Lazăr Campus Societatea „Redevența“ reclama că acţiunile au fost falsificate. Zop.co D, judecător de instrucție Papadopol dăduse joi seara mandat de arestare contra bancherului Lazar Campus, fost asociat cu dispărutul bancher Alschek. Mandatul de arestare a fost emis, în urma cercetărilor întreprinse de instrucţie, pe baza unei reclamaţiuni primite la parchet din partea directorului general al Societatei «Redevenţa». Reclan*aiia Soc. «Rede« venfa» Reclamaţia direcţiunei Soc. «Redevenţa» arată că acum câteva zile, s’a prezentat la ghişeul casieriei Societăţei un tânăr, al cărui nume nu se cunoaşte, care a lăsat în primirea casierului trei sute de acţiuni, pentru preschimbare. Acest tânăr ne mai prezentându se la Societate, casierul a neglijat să se mai intereseze de cele trei sute de acţiuni, pe care le pusese într’un dulap cu diferite acte. După un interval de timp, se prezintă la Societate un alt tânăr, care de data aceasta, prezintă pentru preschimbare, numai o sută de acţiuni. Rămăsese să se facă formula de preschimbare, şi după câteva zile să se prezinte la Societate, pentru a încasa sumele. De data aceasta casierul a luat toate acţiunile şi verificându-le a constatat că poartă o ştampilă falsă, şi că toate complectările pentru încasarea acţiunilor erau scrise şi complectate de o persoană care nu cunoştea toate amănuntele. Casierul a anunţat imediat pe directorul Societătei «Redevenţa» care constatând falsurile a adus cazul la cunoştinţa parchetului. In reclamaţie direcţiunea societătei arată că din seria de acţiuni din care făceau parte cele predate la bancă, pentru preschimbare, au fost emise un număr de 4500 acţiuni. Din acestea trei mii se aflau în posesiunea băncii Lazăr Campus Urmărirea bancherului Mandatul de arestare a fost trimis spre executare prefecturea poliţiei Capitalei, care a delegat pe comisarul lt. Vrâncealmu, cu aducerea la, îndeplini**ve. Cercetările comisarului n’au dat nici un rezultat, până noaptea târziu. Lazăr Campus, depusese la Tribunalul de Comerţ, registrele băncei cu o zi înainte, şi înapoindu-se la bancă a concediat toţi funcţionarii, spunându-le că sunt liberi. Apoi a plecat din bancă, fără să anunţe, unde se duce. In urma acestor relaţii, comisarul Vrânceanu, a postat agenţi de poliţie, în jurul băncii din Calea Victoriei, la domiciliul bancherului din str. Matei Voivod No. 12, precum şi la alte adrese unde bancherul Lazăr, obişnuia să se ducă Arestarea La orele 5 dimineaţa, agentul postat la locuinţa bancherului, l-a zărit venind spre casă. Imediat i s’a adus la cunoştinţă mandatul de arestare, Lazăr Campus a acceptat să însoţească pe agent la prefectura de poliţie. Adus la prefectură, comisarul Vrânceanu, i-a luat primul interogator. Lazăr Campus a declarat în faţa comisarului că se află într’o mare jenă de bani, şi că din această cauză, a depus registrele la Tribunal. Totodată a mărturisit şi falsurile cu acţiunile «Redevenţei». In urma acestor declaraţiuni, cu actele încheiate, bancherul a fost trimis la cabinetul 5 de instrucţie. Cercetările parchetului D. judecător de instrucţie Papadopol dela cab. 5 după ce 5 s’a predat de către comisarul de siguranţă, Ştefan Vrânceanu, acest delicvent, a început cercetările după delegaţia dată de către parchet. In urma cercetărilor preliminare d. procuror Bărăscu, a deschis acţune publică împotriva lui Lazăr Campus pentru delictele de abuz de încredere şi escrocherie calificată (art. 822, 823 şi 834 c. p.). Lazăr Campus e învinuit că şi-a însuşit depozitele curente ale clienţilor, efecte acţiuni de ale acestora. Dintre obiectele însuşite de acest mare escroce şi un briliant al unui depunător Max Finkels, împreună cu Ioan Alschek, unul dintre componenţii firmei «Alschek şi Campus», a falsificat ştampila achitat, depunând-o pe un număr de 4500 acţiuni ale soc. petrolifere «Redevenţa, acţiuni ultima emisiune cam în realitate, nu avea decât prima rată de 135 lei deplin vărsată Prin depunerea ştampilei «achitat» afirmat că şi ultimile vărsăminte s’au efectuat. A falsificat apoi semnătura casierului băncei Bercovitz, unde se făceau plata vărsămintelor TI şi III. Apoi cu aceste acţiuni, astfel confecţionate, convingând pe mulţi amatori că acţiunile «Redevenţei» sunt eftine deşi sunt făcute complect vărsămintele, au fost vândute lombardate sau cesionate. Unul dintre escrocaţi e şi cunoscutul om de afaceri Pierre Solomon, Campus depunând registrele la tribunal, s. I comercială a declarat în stare de faliment firma «Alschek şi Campus». Aseară după ce d. judecător de instrucţie Papadopol, a confuntat pe Campus cu Alschek, şi după ce luat celui dintâi un Interogator, a emis mandat de arestare împotriva lui Lazăr Campus ca coautor al delictelor de abuz de încredere și escrocherie. L. Campus a fost depus aseară la Văcărești. Confirmarea se va face azi de s. NI a trib. comercial. --------sorţi»------- .Pnermea română“ a sărbătorit ns H. ministru I. Petrovx? Joi seara, soc. «Tinerimea română» de sub preşedinţia d-lui N. Dumitrescu, a sărbătorit pe d. ministru I. Petrovici, membru al acestei societăţi, printr’un banchet, la restaurantul Boulevard. Au luat parte peste 200 de persoane: înalt prelaţi, miniştri, generali, profesori universitari, profesori secundari, etc. La şampanie au toastat d-nii N. Dumitrescu, Mitropolitul Bălan al Ardealului. P. S. arhiepiscop Gurie, prof. Pompei, C. Brăescu, vicepreşedintele Cameril, d-na Alster, Homorfeeanu, Vasilescu, Robin, secretarul general al primăriei, Mih. Dragomirescu, col. Cristescu, N. N. Creţu şi d-na Meissner, arătând meritele d-lui I. Petrovici ca profesor, filozof şi ministru al şcoalelor. A răspuns d. I. Petrovici, mulţumind tuturor pentru dragostea cu care l-au înconjurat la această sărbătorire. ---------OSJÎ-PO--- înmormântarea M D. Buzdugan la Bacău Bacău 19. — înmormântarea lui D. Buzdugan fost ministru, a avut loc la Bacău în cavoul familiei. Oraşul era îndoliat, pretutindeni drapele negre. Pe străzile unde a trecut cortegiul erau înşiraţi elevi şi elevele şcolilor. O companie de infanterie şi o baterie au dat onorurile. Carul funebru era acoperit cu numeroase coroane, dintre cari şi una a Suveranului. Un public imens a întovărăşit carul mortuar. Despre meritele defunctului au vorbit d-nii Cilalbu, ministrul justiţiei, Nistor, fost ministru al Bucovinei, Mircea Costinescu în numele liberalilor din Bacău şi procurorul general Coroiu din Iași, în numele magistraturii. --------polţîso------- RĂSPÂNDIȚI ..CUVÂNTUL" — polt.oo— La Banca Naţională a avut loc joi o importantă conferinţă, sub preşedinţia guvernatorului d. Oromolu. Au luat parte membrii comitetului sindicatului băncilor, precum şi delegaţi ai băncilor din teritoriile alipite. D. Oromolu a arătat că a convocat această conferinţă pentru ca reprezentanţii băncilor să-şi spue părerea înainte de alcătuirea, proiectului de lege asupra modului cum urmează să funcţioneze pe viitor băncile. Propunerile d-lui Oromolu D. Oromolu a declarat că d-sa este de părere ca să nu se poată crea bănci decât numai cu avizul Băncii Naţionale şi al Sindicatului băncilor. De asemenea a mai declarat că este necesar ca prin noul proect de lege să se prevadă următoarele : 1) Regulamentarea depuneriloradică să se fixeze suma până la care o bancă poate primi depuneri precum şi să se stabilească modul cum băncile se pot folosi de aceste depuneri. 2) Regulamentarea dobânzilor prin fixarea unei cote peste care să nu se poată trece, iar atunci când o bancă ia o dobândă peste aceea stabilită de lege, să fie pedepsită pentru speculă. Propunerile d-lui Oromoiu au fost combătute de o parte a delegaţilor prezenţi. D. Schill, mare fabricant din Braşov a făcut o expunere asupra gravei crize de numerar care bântue în Ardeal. D-sa a arătat că România Mare nu are astăzi mai mult numerar în oricutaţie decât se afla înainte de război. D. Oromoiu a arătat că o emisiune ar produce o nouă scumpete şi ar produce scăderea lemii. Delegaţia băncilor au răspuns că o nouă scădere a leului s’ar putea produce numai atunci când institutul nostru de emisiune ar acorda împrumuturi statului fără acoperire. Propunerea d-lui Oromoiu asupra reglementarei dobânzilor a fost respinsă în unanimitate. Toate celelalte propuneri au fost trimise în studiul unei comisiuni speciale. im a Conferinţa de la Banca Naţională Se tinde la aducerea liberei tranzacţii După consultări şi frământări s’a elaborat în sfârşit proectul de lege al chirillor. D. ministru de justiţie Cudalbu a supus aprobărei d-lui prim-ministru Averescu acest proect. D-sa şi l-a însuşit. Expunem după câte am aflat, principiile noului proect. In general, noul proect tinde să aducă libera tranzacţie între proprietari şi chiriaşi. Cui se acordă păsuiri Singurele categorii cărora li se acorda o păsuire sunt funcţionarii publici, şi pensionarii Statului. Ultimul termen de prelungire e de trei ani. Se mai prevede şi pentru acestegorii dispoziţia majorării chiriei în cote semestriale şi anuale, progresive astfel ca, la expirarea prelungirii legale de trei ani, chiriile să fie egale cu cele ale celor lalte categorii de chiriaşi. Toate celelalte categorii de chiriaşi, rostite de actuala lege, sunt extrasorr,la beneficiul prelungirei. Şi, pentru că să nu fie surprinse fireşte categorii de noua situaţie, se va acorda o prelungire ultimă de 12 ’'’ni cu sporiri progresive dela 20— 30 de ori chiria din 1916. Chiriaşii proprietari vor avea dreptul să evacueze pe chiriaşii imobilelor lor, oricare ar fi situaţia lor cu obligaţia de a se muta în aceste imobile. Crearea comisiei arbitrale Se va crea instituţia specială a comisiei arbitrale cu atribuţia de a rezolva diferendele izvorâte din acţiunile de evacuare şi de fixare de cote de chirii, precum şi prerogativa specială de a aprecia veniturile chiriaşilor judecaţi şi de a refuza beneficiul prelungirii acelor chiriaşi funcţionari cari se va constata că mai au şi alte venituri afară de salar. Rămâne de văzut dacă acest proect şi-l vor însuşi şi corpurile legiuitoare. Bloc-loces Conferinţe Ciclul de conferinţe organizat sub auspiciile societăţii «Amicii Statelor Unite» va începe seria anului curent Joi 2 Decembrie la orele 9 seara la Fundaţia Universitară Regele Carol I. D. profesor Vespasian V. Pella va vorbi despre «Conferinţa Interparlamentară de la Washington». Vor urma conferinţele: D. William Culbertson, ministrul Statelor Unite la Bucureşti; d-nei Alexandrina Cantacuzino; d-nui I. G. Duca fost ministru; profesorii: Paul Negulescu, N. Şerban, I. Rădulescu-Pogoneanu, Ion Pilat, I. Vasilescu, Nottara. De la teatrul Eforia Astăseară, 20 Noembrie, are loc la Teatrul Eforiei primul spectacol al companiei de operă comică şi operetă, cu «Contesa Maritza» operetă în 3 acte de Kalmann. Reprezentaţia se dă cu un ansamblu în fruntea căruia joacă reputatul tenor Igo Guttman de la Volksopor din Viena, Aurelia Lupescu şi d. Baziliu de la Opera Română, Mia Teodorescu societara teatrului Naţional din Craiova Rozina Vignelin, C. Damian, Dorel Teodorescu, Sili Vasiliu, N. Kainer. Montarea cuprinde balet, decoruri şi costume noi. Mâine Duminică are loc primul matineu. De la Tea4«*’« Pennia* Sâmbătă 28 Noembrie ora 3 a. a va avea loc la Teatrul Naţional. ■* premiera piesei pentru copii «Familia Chifchiţ» de d. Ion Pas. Reviste Ultimul număr al revistei «Viaţa literară» a apărut ori cu următorul sumar : F. Aderca : Un nou Eminescu . I. Valerian : De vorbă cu d. Tudor Arghezi ; P- Constantinescu : Otilia Cuzimir; Al. Bădăuţă: Viaţa teatrală ; Morga Nicolau, etc., etc De la Teatrul Naţional Săptămâna viitoare Miercuri se va elua «Femeia îndărătnică» de Shhakespeare cu aceiaş admirabilă interpretare şi punerea în scenă de la premieră, având în fruntea distribuţiei pe d-na M. Zimniceanu şi Romald Bulfinsky. Următoarea premieră va fi «Gafira» de V. Eftimiu având ca interpreţi principali pe d-nele Maevi-Eftimiu, Lucia Hotineanu, d-nii R. Bulfînsky, V. Antonescu, Calboreanu, Vraca, Pop Marţian, Brancomii etc- Spectacole OPERA ROMANA : Faust. TEATRUL NATIONAL: matineu: Patima roşie; seara : Mioara. TEATRUL REGINA MARIA : matineu : Moartea civilă; seara : Şarlatanul. TEATRUL MIC : Coniţa are doi conaşi. TEATRUL FANTASIO: matineu : Micul lord; seara : Pelerina ecoseză. TEATRUL EFORIA: Contesa Maritza. TEATRUL POPULAR: Funcţionarul de la Domenii. TEATRUL CENTRAL : Hoţii. I ----edfico----0 delegaţie s’a prezentat eri d-Fw! Bycsan pentru a cere ridicarea sterii de asediu Modul cum se aplică starea de a-1 razie abuzurile la cari se dedau asediu în Cadrilater provoacă mari unele organe administrative in aplinemulţumiri în rândurile popula- ! carea dispoziţiunilor stării de asetimnei din această parte a ţării Eri o delegaţiune compusă din d-nii Bolintineanu, Lala, deputaţi, Stichin, senator de Durostor, hogea şi muftiul musulman din acest judeţ, s’a prezintat d-lui C. Bucşan, subsecretarul de Stat al minorităţilor, solicitând ridicarea stărei de asediu. Delegaţia a arătat cu această odin. D. Bucşan a comunicat delegaţiinei că întrucât starea de asediu este o masină luată de acord cu organele militare, d-sa va comunica ulterior rezultatul întrevedere ce o va avea în această privinţă cu d. general Mircescu, ministrul de război, și cu reprezentanții statului major.