Cuvântul, noiembrie 1926 (Anul 3, nr. 600-624)

1926-11-21 / nr. 617

Din cauză că leul a cotat în Mai 1.80 centime aur, iar în Noembrie 2.85 centime aur, producătorii au pierdut 65 la sută din valoarea cerealelor, păcurii, cherestelei produse în acest interval. Aceiași pierde­re o au și negustorii la mărfurile importate. Impuneți sfat»'Uzarea leului pentru a scăpa de ruină Statul român şi pe voi va fi! A prezidat Patriarhul Miron Cri­­stea.­­ Chestiunea admiterea studenţilor teologici la alte facultăţi nu a mai fost discutată, rămânând să fie­­soluţionată prin reforma învăţă­mântului teologic. ( Luându-se în discuţie chestiunea­­ parohii­lor, care prin noua lege a ministrativii au trecut în alte e­­parhii, s’a decis ca ea să fie discu­tată în Congresul naţional biseri­cesc. Până atunci eparhiile vor pu­tea ajunge la o înţelegere. S-a aprobat înfiinţarea a câte o mănăstire de călugări în eparhiile Clujului şi Bucovinei. EPISCOPUL LUCIAN al Roma­nului a cerut mărirea salariilor ar­hiereilor vicari, cari înlocuesc pe episcopi în lucrările lor şi sunt membri de drept în Congresul Na­ţional bisericesc şi Sf. Sinod. S-a decis să se intervină la mini­sterul cultelor spre a se face o dis­tincţie de salarizare între arhiereii vicari şi arhiereii ce nu sunt vicari. Arhiereii vicari să fie salarizaţi ca şi directorii generali, dându-li-se şi indemnizaţiile necesare transportu­lui în interes de serviciu. Chestiunea învăţământului religios în şcoalele secun­dare Comisia compusă din mitropoli­tul Nicolae al Ardealului, episcopul Lucian al Romanului şi arhiereul Andrei Crişanul a depus următo­rul referat cu privire la învăţămân­tul religios în şcoalele secundare. Religia a fost şi este în istoria popoa­relor casa tuturor preocupărilor de or­din sufletesc de aceia şcoala a înţeles din cele mai vechi timpuri să î şi com­­pl­eteze programa de învăţământ cu re­ligia care interesează în măsura cea mai mare viaţa obştească- Piedestalul pe care a fost ridicat cu timpul învă­ţământul religios în cadrul învăţămân­tului obligator de stat, e dovada impor­­titatei pe care toţi îndrumătorii de şcoa­lă au recunoscut-o religiei­ Religia nu poate lipsi dintre cunoştin­ţele generale ce se predau în şcoală cu scopul de a da o concepţie de viaţă viito­rului cetăţean pentru că nici o ştiinţă nu poate inocula viitorului cetăţean: sim­ţul de datorie, jertfirea de sine şi vir­tutea iubirii de aproapele fără de care o societate nu poate exista, d­in mă­­sura în care o face religia care nefiind supusă fineţii a fi un­ii omeneşti a carac­terul dumnezeesc al veşniciei. Religia nu ascute numai inteligenţa ci activea­ză sentimentul şi voinţa făurind carac­tere cu facultăţi sufleteşti armonice. Religia creştină în special e cea mai sublimă filosofie aplicată la viaţă Invă­ţământul religiei creştine îmbină ins­trucţiunea cu educaţia, având ca pildă neîntrecută pe dumnezeescul educator:­l Hristos. De aceia toţi pedagogi reforma­tori care au recunoscut că şcoala pe lângă Instrucţiune e datoare să facă şi educaţie, au admis religia ca cel mai pocrunt factor educator- Biseica creştină are­ datoria impusă de dumnezeescul ci întemeetor de a în­văţa pe c­redincioşii săi adevărul divin dela leagăn până la mormânt- în tim­pul vieţii omeneşti intră şi copilăria­­timpul cel mai prim­eros pentru îndru­marea vieţii. Tineretul şcolar nu poate fi sustrasă fără mari pierderi morale de la învăţământul religios sistematic or­ganizat precum se predă azi în şcolile secundare. învăţământul religios îşi are şi el tre­­mitul său, în decursul căruia s’a crista­lizat anumite metoda de predare un pro­gram de învăţământ ţinând seamă de preceptele generale pedagogice şi psiho­logice ale tineretului. Reducerea actua­lelor ore de religie face imposibilă pre­darea sistematică a tuturor cunoştinţe­lor ce formează complexul învăţămân­tului religios, iar ştergerea orelor de religie în cursul superior de liceu în­­seamnă a nu ţinea seamă de evoluţia tinerească a tineretului şi a lăsa răs­puns lămuritor tocmai în epoca când sufletul său începe a fi preocupat de rostul său In lu­me şi raportul său cu lumea şi creatorul ei- Ca orice reformă aşa şi reforma în­văţământului secundar pretejată de an­cheta ministerului instrucţiunii trebue iii aibă în vedere individualitatea po­porului căruia i se adresează precum şi necesităţile sociale ale epocii- ori refor­ma procedată cu reducerea respectivă şi ştergerea caracterului adânc religios al poporului românesc, nici necesităţii so­ciale de a asana cu toate mijloacele o­perante criza morală din epoca noastră. Din toate aceste consideraţiuni Sf. Si­nod consideră reforma proectată relativ la reducerea orelor de religie în învăţă­mântul secundar ca o ştirbire a dreptu­rilor efiştigate ale Bisericei în învăţă­mântul de stat şi ca o primejduire a educaţiei creştineşti şi va lupta cu toate armele legale împotriva înfăptui­rii acelei reforme în consecinţă Sf- Sinod roagă pe d-l ministru al instrucţiunii învăţământu­lui religios să aibă în vedere motivele Invocate mai sus, menţionând în pro­grama învăţământului secundar câte două ore pe săptămână In fiecare clasă pentru studiul religiunii, iar între ma­teriile de Învăţământ, religiei sa i se dea locul de frunte. Mai departe să se asigure Bisericei drepturile de până aci în privinţa pre­gătirea şi numirei profesorilor de reli­gie, precum­ şi asupra aprobării manua­­lelor de religie şi a programei pentru învăţământul religios. *1* Şedinţa viitoare se va tipe Luni la o­­rele 10 a. m. PROCES­UL PAŞAPOAR­TELOR _­­s ora 8 dimineaţa au con­tinuat dezbaterile înaintea tribuna­lului Ilfov prezidat de d. judecător Prodan, într’o precedentă înfăţişare termi­nân­du-se cu depoziţiile martorilor şi epuizându-se diversele cereri de expertize făcute de partea civilă tribunalul a păşit la judeeal es pro­olului i­ fond. D. preşedinte a dat cuvântul păr­­ţei civile, reprezentată prin d-nii a­­vocaţi C. Algiu şi V. Ionescu. D-lor în complect au arătat par­tea de vină a fiecărui inculpat în acest proces, analizând pe larg învinuirile ce s'aduc în special lui N. Filipovici şi Haralamb Georges­­cu, au arătat cum ţăranii ardeleni au fost escrocaţi şi au descris peri­peţiile tragicei călătoriii la Cher­bourg. Cei escrocaţi s’au constituit parte civilă cu numele cu cari au fost pă­gubiţi. Reprezentantul ministerului pu­blic de procuror loan Zamfirescu, a început rechizitorul său ori anali­zând doar vina ce se aduce lui N. Filipovici şi arătând împrejurările in care sa săvârşit această escro­­ch­erei cu paşapoartele la adăpostul soc. «Petrolul Naţional». Procesul a rămas în continuare pentru Joi 25 Noembrie când d. pro­curor Zamfirescu va continua. Ia să STRAMUTAREA PROCE­SULUI AfîRFSIUW^i DE LA CERNĂUŢI S. N­ a înaltei curţi de Casaţie a judecat eri cererea de strămutare făcută de reclamanţii violentaţi de către elevii agresori de la Cernăuţi Motivul străm­utărei era legitima suspiciune. înalta curte a admis cererea şi a dispus strămutarea procesului la tribunalul Suceava. ătrittTrinu.n.—î o taw rd gen. um DELA CURTEA CU JURAŢI Procesul unei crime săvârşită 1916 dabia eri i-a venit rând.»! fie judecată. Numai mulţumită energiei d-lui Al. Radovici preşedintele curtei cu juraţi permanentizată anul trecut, sa putut ajunge la decongestiona­­rea în parte a încărcărei condicei de procese de la curtea cu juri. Şi astfel ori a fost judecat criminalul Const­­ă­nea­nu din calea­ Laptelui, care în ziua de 6 iulie 1916, în stare de be­ţie, a ucis cu un cuţit pe soldatul Marin Cireşeanu, de la corpul auto-al mobiliştilor voluntari din calea Ung­­deşti, pe acea vreme, şi-a rănit o femee Ruxandra Dumitru, şi un si­­migiu Catero. In urma rechizitorului făcut de d. procuror Al. Procop-Dumitrescu, co­misia juraţilor a adus un verdict afirmativ pe baza căruia curtea a condamnat pe criminal la 5 ani în­chisoare corecţională. -------corn­­e»----­■ C vă. Autorii imnurilor au înţeles tai­nica putere a sufletului omenesc de a descoperi Universul în sine. Legile fixe, mecanice, cari arânduesc Cos­mosul , nu pot exilaca şi sufletul. Conştiinţa omenească e lucrul cel mai de preţ, deoarece într’însa se o­­glindeşte întreg Cosmosul. Corespon­d­enţa între Cosmos şi Eu, între Ma­cro — şi Micro — Cosmos, e o idee comună tutur­or religiilor şi fîlo­so­­fiilor indiene. In Yajur-Veda se pre­cizează şi să lărgeşte rostul «ului — aşa numitul atman — în cunoaşterea lui Dumnezeu şi deci a Lumii. Când redacţiunea Vedelor a fost pe deplin sfârşită, s’a scris asupra fiecăreia din ele câte un tratat­ de exegeză, anume Brahmana, menite să Ie ilustreze şi să le comenteze. Şi fiecare Brahmana conţine pagini compuse pentru a fi melidic în sin­gurătatea pădurilor: acestea sunt Upanişadele. Tot ce e mai ales, mai subtil şi mai original în India în­­nainte de Buda, — sunt Upanişadele înţelesul etimologic al cuvântului ar fi: «a se aşeza la picioarele cuiva, pentru a-i auzi învăţăturile». Dar al­devăratul înţeles nu e acesta. Upanî­­şadă, înseamnă : învăţătură esoteri­­că, doctrină, revelaţia unei taine. Ceiace e foarte interesant. Pentru că oglindeşte vechiul obiceiu oriental de a releva învăţăturile numai unui număr restrâns de iniţiaţi. Pentru noi, europenii, Upanişadele ne apar sub forma unei masse de­zordonate şi confuze de doctrine. Cu­legerea materialului pare a fi făcu­tă la întâmplare şi fără spirit critic (acesta a lipsit întotdeauna orienta­lilor) şi fără metodă. Upanişadele n’au nici început, nici sfârşit. Ele al­cătuiesc un monstruos organism de­zarticulat, în care pagini de gândire se alătură unui obscur şi vag sim­bolism. Totuşi, cetite cu pricepere, — Upa­nişadele sunt adevărate comori. Nu trebue să căutăm în ele plan riguros şi continuitate de idei, ci numai su­gestii, îndemnuri la meditaţie, pro­vocarea extazului mistic. înţelepciu­nea orientală ni s’a părut întotdeau­na, nouă europenilor, lipsită de sens şi copilărească, — pentrucă nu ştim cum s’o înţelegem. Mai bine R&s, pentrucă nu putem s’o înţelegem. Noi simţim nevoie de noţiuni pre­cise, de judecăţi exacte, de raţiona­mente riguros elaborate. Spiritul nostru, astfel educat, în faţa unei succesiuni de cuvinte primeşte no­ţiuni şi raţionamente. In faţa unei pagini scrisă de un gânditor euro­pean, — el simte deplină satisfacţie, înţelepciunea orientală, însă, i se pa­re confuză, contradictorie, naivă. A­­ceasta, pentru că orientalii — în filo­sofie — nu dau cuvintelor numai un conţinut raţional. Câteva cuvinte oa­­recari — de pildă «arborele înverzit» — provoacă într’un oriental educat o stare sufletească necunoscută unui european căruia i s’au rostit ace­leaşi cuvinte. Educaţia orientalilor constă tocmai din meditarea textelor sfinte de soiul Upanişadelor, şi deci dezvoltarea spiritului într’o altă di­recţie decât cea dată de logica euro­peană. Nenumărate fapte întăresc ce­le scrise până aici. Câteva se găsesc şi în cartea lui Formichi, de pildă mărturiile aduse de Otto Rosenberg asupra meditaţiilor colective din sec­ta budistă Sen, ce înfloreşte astăzi în Japonia. Problema esenţei spiri­tului oriental nu poate fi, nici chiar sumar,— schiţată aici. Lămuri­rile acestea au fost totuş necesare pentru înţelegerea Upanişadelor. Ele s’au dovedit a fi nu dogmă sau argu­mente filosofice, — ei meditaţii, su­gestii şi pretexte pentru meditaţii. In Upanişade se vădesc, totuşi, câ­teva idei cari au fecundat covârşi­tor spiritele şi au făcut posibilă re­forma lui Buda. Idei preţioase chiar pentru noi, cei din Apus. Aici se a­­firm­ă pentru cea dintâi oară că conştiinţa omenească nu poate avea conştiinţă de sine. Că cunoştinţa e un rău, de­oarece presupune existen­ţa unui alt obiect, exterior, — şi deci cu neputinţă de înglobat în spirit. Adevărata fericire e adusă — spun Upanişadele — de cunoştinţa supra­­sensibilă intuitivă, izvorâtă din me­ditaţii şi extaz. Atunci se descoperă Atman, care nu mai înseamnă acum Eu — ca în Ath­arva-Veda — ci U­­niversul. Universul în unitatea lui spirituală... Nesfârşite ar fi dezvoltările şi co­mentariile ce s’ar putea aduna în ju­rul acestor doctrine. Noi nu putem însă­ prelungi mai mult notele aces­tea. Se va înţelege, totuşi lesne de ce Upanişadele au făcut posibilă veni­rea lui Buda, — când se va afla că şi Karman, legea fatală a întrupări­lor, se găseşte tot într’ânsele. La a­­pariţia reformatorului, deci, religia indiană se putea reduce — în esenţa ei, iar nu în ritual — la aceste câte­va principii: nu există un Dumnezeu personal, ci numai Universul însu­fleţit (Atman) care se descopere prin introspecţiune, iar nu prin cercetare externă; în ceea ce priveşte conştiin­ţa individuală, ea se rafinează prin succesive întrupări (Karman) pâ­nă la complecta identificare cu At­man. Mircea Eliade Congresul General Studenţesc (Continuarea articolului din pagina S­ a) cest congres se va ţine în limitele indicate de vârsta, aspiraţiile şi con­diţiunea membrilor lui. Şi că mai ales vor predomina preocupările pentru realizările practice şi pozi­tive. Noi nu vrem să uităm că acesta a fost întotdeauna punctul de vedere al studenţilor. Dacă viaţa noastră universitară a fost tulburată în ul­timii ani de atâtea mişcări, pe care nu e om de conştiinţă să nu le re­grete, vina nu e decât în prea mică măsură a studenţilor. E prea dure­ros să redeschidem acest proces complicat, desfăşurat mai ales pe dedesubt. E bine că s’a închis. Să spunem însă că la originea lui stau cereri studenţeşti strict profesionale nesatisfăcute­, pentru a indica cer­curilor responsabile însemnătatea noului congres dela Iaşi şi seriozi­tatea tuturor făgăduelilor cari se vor face. Nae Ionescu —-----«A*-------­ Sosirea lui Rabindranath Tagore în Capitală Aseară a sosit în Capitală venind din Bulgaria marele poet indian Rabindranath Tagore. Poetul este însoţit de fiul său Ra­­tindranath Tagore, cu d-na şi copi­lul, de fiica şi ginerile său, prof. P. C. Mahalanobis, prezidentul colegiu­lui Universitar din Calcula. Iluştrii oaspeţi au fost întâmpi­naţi în gara Comana de d-nii : Ion Marin Sadoveanu, Vasile Stoica şi maiorul dr. Mulsund. In gara de Nord li s’a făcut o căl­duroasă primire de numerosul grup al ziariştilor şi intelectualilor. Erau de faţă d-nii : Alex. Duiliu Zamfirescu, prim ataşat de legaţie la minist. de externe, P. Şeicaru, B. Ceeropide, E. Ciuceanu, Lungulescu, C. Sold­an, P. Costin, Popovici etc. Au rostit cuvinte de bun sosit d-nii : Al. Duiliu Zamfirescu, Pam­­fil Şeicaru, Victor Eftimiu şi I. Teo­dorescu-Sion. După aceia oaspeţii au fost con­duşi la Athenée Palace. Sâmbătă marele poet cu familia sa, vor vizita Capitala, conduşi de d-nii : Ion Marin Sadoveanu şi Va­sile Stoica. Scara Sindicatul ziariştilor, Soc, scriitorilor români şi Sindicatul ar­telor plastice le vor da un banchet. Duminică la ora 11 dim, marele poet va face lectură din operele sale la Teatrul Naţional. La ora 2 d. a. oaspeţii părăsesc ţara prin via Constanţa. --------polţloo-------­ De la Centrul studenţesc Bucureşti Primim­­ Centrul studenţesc în şedinţa din ziua de 11 Nov­­a­­c, luând cunoştinţă că un oarecare domn Theodor Iorga, care fără a fi student, angajează studenţi­mea în anumite acarii, de reprezenta­re, înfierează drastic purtarea d-lui Th. Torga şi Toagă studenţimea, autorită­ţile cât şi publicul să nu se mai lase a fi indus în eroare de acest domn. Centrul nerăspunzând de angajamente­le care le ia acesta în numele studen­­ţimei. In vederea participării studenţilor din Bucureşti la congresul general stu­­denţesc de la Iaşi din zilele de 28, 29 şi 89 Nov­, Centrul a luat hotărârea să deschidă liste pentru înscrieri, care vor fi primite de secretarul general la se­diul Centrului din­ B-dul Schitu Ma­­guneanu 2 cu începere de Luni 22 Nov, ora 3.30—0,30 d. a. până Joi 25 Nov- Inclusiv la aceleaşi ore- Avantagiile pe cari Centrul le pune la dispoziţia congresiştilor sunt trenul şi încartiruirea gratis, iar masa se va lua la cantine şi restaurante cu un preţ redus-Nimeni nu va putea beneficia, de a­­ceste avantgii, cică nu va fi înscris şi nu va avea o carte de membru elibe­­rată de centru, cât şi legitimaţia cu insigna studenţească. Centrul studenţesc în şedinţa adună­rii generale din ziuă de 38 Nov. cor- a procedat la compleetarea comitetului prin alegerea unui vice­preşedinte, ■mul secretar de şedinţă şi unul cen­­t­or- A fost ales preşedinte d. Ştefan Tonescu, secretar de şedință d- N. Că­ Miescu şi cenzor d Aurel Stănciulescu. Tratatul de atanţie po­­­n­o-român Varşovia 10 (Undor). — Comisiu­­nea Senatului pentru afacerile ex­­prne a discutat joi, ratificarea tra-­­dului de garanţie polono-român ’Discuţiunea va continua la 25 No­embrie. cuvântul Arestarea bancherului Lazăr Campus Societatea „Redevența“ reclama că acţiunile au fost falsificate. Zop.co D, judecător de instrucție Papa­­dopol dăduse joi seara mandat de arestare contra bancherului La­zar Campus, fost asociat cu dispă­­rutul bancher Alschek. Mandatul de arestare a fost e­mis, în urma cercetărilor între­prinse de instrucţie, pe baza unei reclamaţiuni primite la parchet din partea directorului general al So­­cietatei «Redevenţa». Reclan*aiia Soc. «Rede« venfa» Reclamaţia direcţiunei Soc. «Re­­devenţa» arată că acum câteva zi­le, s’a prezentat la ghişeul casie­riei Societăţei un tânăr, al cărui nume nu se cunoaşte, care a lăsat în primirea casierului trei sute de acţiuni, pentru preschimbare. Acest tânăr ne mai prezentându se la Societate, casierul a neglijat să se mai intereseze de cele trei sute de acţiuni, pe care le pusese într’un dulap cu diferite acte. După un interval de timp, se prezintă la Societate un alt tânăr, care de data aceasta, prezintă pen­­tru preschimbare, numai o sută de acţiuni. Rămăsese să se facă formula de preschimbare, şi după câte­va zile să se prezinte la Societate, pentru a încasa sumele. De data aceasta casierul a luat toate acţiunile şi verificându-le a constatat că poartă o ştampilă fal­să, şi că toate complectările pentru încasarea acţiunilor erau scrise şi complectate de o persoană care nu cunoştea toate amănuntele. Casierul a anunţat imediat pe directorul Societătei «Redevenţa» care constatând falsurile a adus cazul la cunoştinţa parchetului. In reclamaţie direcţiunea socie­­tătei arată că din seria de acţiuni din care făceau parte cele predate la bancă, pentru preschimbare, au fost emise un număr de 4500 ac­ţiuni. Din acestea trei mii se aflau în posesiunea băncii Lazăr Cam­pus Urmărirea bancherului Mandatul de arestare a fost tri­mis spre executare prefecturea po­liţiei Capitalei, care a delegat pe comisarul lt. Vrâncealmu, cu aduce­rea la, îndeplini**ve. Cercetările comisarului n’au dat nici un rezultat, până noaptea târ­ziu. Lazăr Campus, depusese la Tri­bunalul de Comerţ, registrele băn­­cei cu o zi înainte, şi înapoindu-se la bancă a concediat toţi funcţio­narii, spunându-le că sunt liberi. Apoi a plecat din bancă, fără să anunţe, unde se duce. In urma acestor relaţii, comisa­rul Vrânceanu, a postat agenţi de poliţie, în jurul băncii din Calea Victoriei, la domiciliul bancherului din str. Matei Voivod No. 12, pre­cum şi la alte adrese unde banche­rul Lazăr, obişnuia să se ducă Arestarea La orele 5 dimineaţa, agentul postat la locuinţa bancherului, l-a zărit venind spre casă. Imediat i s’a adus la cunoştinţă mandatul de arestare, Lazăr Cam­pus a acceptat să însoţească pe a­­gent la prefectura de poliţie. Adus la prefectură, comisarul Vrânceanu, i-a luat primul intero­gator. Lazăr Campus a declarat în faţa comisarului că se află într’o mare jenă de bani, şi că din această cauză, a depus registrele la Tribu­nal. Totodată a mărturisit şi falsuri­le cu acţiunile «Redevenţei». In urma acestor declaraţiuni, cu actele încheiate, bancherul a fost trimis la cabinetul 5 de instrucţie. Cercetările parchetului D. judecător de instrucţie Papa­­dopol dela cab. 5 după ce 5 s’a pre­dat de către comisarul de siguran­ţă, Ştefan Vrânceanu, acest delic­vent, a început cercetările după de­legaţia dată de către parchet. In urma cercetărilor preliminare d. procuror Bărăscu, a deschis ac­­ţune publică împotriva lui Lazăr Campus pentru delictele de abuz de încredere şi escrocherie calificată (art. 822, 823 şi 834 c. p.). Lazăr Campus e învinuit că şi-a însuşit de­pozitele curente ale clienţilor, efec­te acţiuni de ale acestora. Dintre obiectele însuşite de acest mare es­croc­e şi un briliant al unui depu­nător Max Finkels, împreună cu Ioan Alschek, unul dintre componenţii firmei «Alschek şi Campus», a falsificat ştampila achitat, depunând-o pe un număr de 4500 acţiuni ale soc. petrolifere «Redevenţa­, acţiuni ultima emisiu­ne cam­ în realitate, nu avea decât prima rată de 135 lei deplin vărsată Prin depunerea ştampilei «achitat» afirmat că şi ultimile vărsăminte s’au efectuat. A falsificat apoi sem­nătura casierului băncei Bercovitz, unde se făceau plata vărsămintelor TI şi III. Apoi cu aceste acţiuni, astfel confecţionate, convingând pe mulţi amatori că acţiunile «Rede­venţei» sunt eftine deşi sunt făcute complect vărsămintele, au fost vân­dute lombardate s­au cesionate. U­­nul dintre escrocaţi e şi cunoscutul om de afaceri Pierre Solomon, Campus depunând registrele la tribunal, s. I comercială a declarat în stare de faliment firma «Alschek şi Campus». Aseară după ce d. judecător de instrucţie Papadopol, a confuntat pe Campus cu Alschek, şi după ce luat celui dintâi un Interogator, a emis mandat de arestare împotri­va lui Lazăr Campus ca coautor al delictelor de abuz de încredere și escrocherie. L. Campus a fost depus aseară la Văcărești. Confirmarea se va face azi de s. NI a trib. comercial. --------sorţi»-------­ .Pnermea română“ a săr­bătorit ns H. ministru I. Petrovx? Joi seara, soc. «Tinerimea româ­nă» de sub preşedinţia d-lui N. Du­­mitrescu, a sărbătorit pe d. minis­tru I. Petrovici, membru al acestei societăţi, printr’un banchet, la res­taurantul Boulevard. Au luat parte peste 200 de persoa­ne: înalt­ prelaţi, miniştri, generali, profesori universitari, profesori se­cundari, etc. La şampanie au toastat d-nii N. Dumitrescu, Mitropolitul Bălan al Ardealului. P. S. arhiepiscop Gurie, prof. Pompei, C. Brăescu, vicepreşe­dintele Cameril, d-na Al­ster, Ho­­morfeeanu, Vasilescu, Robin, secre­tarul general al primăriei, Mih. Dra­gomirescu, col. Cristescu, N. N. Cre­ţu şi d-na Meissner, arătând meri­tele d-lui I. Petrovici ca profesor, f­ilozof şi ministru al şcoalelor. A răspuns d. I. Petrovici, mulţu­mind tuturor pentru dragostea cu care l-au înconjurat la această săr­bătorire. ---------OSJÎ-PO---­ înmormântarea M D. Buzdugan la Bacău Bacău 19. — înmormântarea lui D. Buzdugan fost ministru, a avut loc la Bacău în cavoul familiei. O­­raşul era îndoliat, pretutindeni dra­pele negre. Pe străzile unde a trecut cortegiul erau înşiraţi elevi şi e­­levele şcolilor. O companie de in­fanterie şi o baterie au dat onoru­rile. Carul funebru era acoperit cu nu­meroase coroane, dintre cari şi una a Suveranului. Un public imens a întovărăşit carul mortuar. Despre meritele defunctului au vorbit d-nii Cilalbu, ministrul jus­tiţiei, Nistor, fost ministru al Buco­vinei, Mircea Costinescu în nume­le liberalilor din Bacău şi procuro­rul general Coroiu din Iași, în nu­mele magistraturii. --------polţîso-------­ RĂSPÂNDIȚI ..CUVÂNTUL" — po­lt.oo— La Banca Naţională a avut loc joi o importantă conferinţă, sub preşedinţia guvernatorului d. Oro­­molu. Au luat parte membrii comitetu­lui sindicatului băncilor, precum şi delegaţi ai băncilor din teritori­ile alipite. D. Oromolu a arătat că a convo­cat această conferinţă pentru ca re­prezentanţii băncilor să-şi spue pă­rerea înainte de alcătuirea, proiec­­tului de lege asupra modului cum urmează să funcţioneze pe viitor băncile. Propunerile d-lui Oromolu D. Oromolu a declarat că d-sa este de părere ca să nu se poată crea bănci decât numai cu avizul Băncii Naţionale şi al Sindicatului băncilor. De asemenea a mai declarat că este necesar ca prin noul proect de lege să se prevadă următoarele : 1) Regulamentarea depunerilor­­adică să se fixeze suma până la ca­re o bancă poate primi depuneri precum şi să se stabilească modul cum băncile se pot folosi de aces­te depuneri. 2) Regulamentarea dobânzilor prin fixarea unei cote peste care să nu se poată trece, iar atunci când o bancă ia o dobândă peste a­­ceea stabilită de lege, să fie pedep­sită pentru speculă. Propunerile d-lui Oromoiu au fost combătute de o parte a dele­gaţilor prezenţi. D. Schill, mare fabricant din Bra­şov a făcut o expunere asupra gra­vei crize de numerar care bântue în Ardeal. D-sa a arătat că România Mare nu are astăzi mai mult­ numerar în oricutaţie decât se afla înainte de război. D. Oromoiu a arătat că o emisiu­ne ar produce o nouă scumpete şi ar produce scăderea lem­ii. Delegaţia băncilor au răspuns că o nouă scădere a leului s’ar putea produce numai atunci când institu­tul nostru de emisiune ar acorda împrumuturi statului fără acope­rire. Propunerea d-lui Oromoiu asupra reglementarei dobânzilor a fost res­pinsă în unanimitate. Toate celelalte propuneri au fost trimise în studiul unei comisiuni speciale. im a Conferinţa de la Banca Naţională Se tinde la aducerea liberei tranzacţii După consultări şi frământări s’a­ elaborat în sfârşit proectul de lege al chirillor. D. ministru de justiţie Cudalbu a supus aprobărei d-lui prim-ministru Averescu acest proect. D-sa şi l-a însuşit. Expunem după câte am­ aflat, principiile noului proect. In general, noul proect tinde să aducă libera tranzacţie între pro­prietari şi chiriaşi. Cui se acordă păsuiri Singurele categorii cărora li se a­­corda o păsuire sunt funcţionarii publici, şi pensionarii Statului. Ul­timul termen de prelungire e de trei ani. Se mai pr­evede şi pentru aceste­gorii dispoziţia majorării chi­riei în cote semestriale şi anuale, progresive astfel ca, la expirarea prelungirii legale de trei ani, chi­riile să f­ie egale cu cele ale celor­ lalte categorii de chiriaşi. Toate celelalte categorii de chiri­aşi, rostite de actuala lege, sunt ex­t­raso­rr,la beneficiul prelungirei. Şi, pentru că să nu fie surprinse fi­reşte categorii de noua situaţie, se va acorda o prelungire ultimă de 12 ’'’ni cu sporiri progresive dela 20— 30 de ori chiria din 1916. Chiriaşii proprietari vor avea dreptul să evacueze pe chiriaşii imo­bilelor lor, oricare ar f­i situaţia lor cu obligaţia de a se muta în aceste imobile. Crearea comisiei arbitrale Se va crea instituţia specială a comisiei arbitrale cu atribuţia de a rezolva diferendele izvorâte din ac­ţiunile de evacuare şi de fixare de cote de chirii, precum şi prerogati­va specială de a aprecia veniturile chiriaşilor judecaţi şi de a refuza beneficiul prelungirii acelor chiri­aşi funcţionari cari se va constata că mai au şi alte venituri afară de salar. Rămâne de văzut dacă acest proect şi-l vor însuşi şi corpurile legiui­toare. Bloc-l­oces Conferinţe Ciclul de conferinţe organizat sub auspiciile societăţii «Amicii State­lor Unite» va începe seria anului cu­rent Joi 2 Decembrie la orele 9 sea­ra la Fundaţia Universitară Regele Carol I. D. profesor Vespasian V. Pella va vorbi despre «Conferinţa Interparla­men­tară de la Washington». Vor ur­ma conferinţele: D. William Cul­bertson, ministrul Statelor Unite la Bucureşti; d-nei Alexandrina Can­­tacuzino; d-nui I. G. Duca fost mi­nistru; profesorii: Paul Negulescu, N. Şerban, I. Rădulescu-Pogoneanu, Ion Pilat, I. Vasilescu, Nottara. De la teatrul Eforia Astăseară, 20 Noembrie, are loc la Teatrul Eforiei primul spectacol al companiei de operă comică şi ope­retă, cu «Contesa Marit­za­» operetă în 3 acte de Kalmann. Reprezentaţia se dă cu un ansam­blu în fruntea căruia joacă reputa­tul tenor Igo Guttman de la Volk­­sopor din Viena, Aurelia Lupescu şi d. Baziliu de la Opera Română, Mia Te­o­do­res­cu societara teatrului Naţional din Craiova Rozina Vigne­lin, C. Damian, Dorel Teodorescu, Sili Vasiliu, N. Kainer. Montarea cuprinde balet, decoruri şi costume noi. Mâine Duminică are loc primul matineu. De la Tea4«*’«­ Pennia* Sâmbătă 28 Noembrie ora 3 a. a va avea loc la Teatrul Naţional. ■* premiera piesei pentru copii «Fami­­­lia Chif­chiţ» de d. Ion Pas. Reviste Ultimul număr al revistei «Viaţa li­terară» a apărut ori cu următorul su­mar : F. Aderca : Un nou Eminescu . I. Va­l­erian : De vorbă cu d. Tudor Arghezi ; P- Constantinescu : Otilia Cuzim­ir; Al. Bădăuţă: Viaţa teatrală ; Morga Nico­­lau, etc., etc De la Teatrul Naţional Săptămâna viitoare Miercuri se va elua «Femeia îndărătnică» de Shha­kespeare cu aceiaş admirabilă inter­pretare şi punerea în scenă de la pre­mieră, având în fruntea distribuţiei pe d-na M. Zimniceanu şi Romald Bulfinsky.­ Următoarea premieră va fi «G­a­­fira» de V. Eftimiu având ca inter­preţi principali pe d-nele Maevi-Ef­­timiu, Lucia Hotineanu, d-nii R. Bulfînsky, V. Antonescu, Calborea­­nu, Vraca, Pop Marţian, Brancomii etc- Spectacole OPERA ROMANA : Faust. TEATRUL NATIONAL: matineu: Patima roşie; seara : Mioara. TEATRUL REGINA MARIA : matineu : Moartea civilă; seara : Şarlatanul. TEATRUL MIC : Coniţa are doi conaşi. TEATRUL FANTASIO: mati­neu : Micul lord; seara : Pelerina ecoseză. TEATRUL EFORIA: Contesa Maritza. TEATRUL POPULAR: Funcţio­narul de la Domenii. TEATRUL CENTRAL : Hoţii. I ----ed­fico----0 delegaţie s’a prezentat eri d-Fw! Bycsan pentru a cere ridicarea sterii de asediu Modul cum se aplică starea de a-1 razie abuzurile la cari se dedau a­­sediu în Cadrilater provoacă mari unele organe administrative in apli­­nemulţumiri în rândurile popula- ! carea dispoziţiunilor stării de ase­timnei din această parte a ţării Eri o delegaţiune compusă din d-nii Bolintineanu, Lala, deputaţi, Stichin, senator de Durostor, hogea şi muftiul musulman din acest ju­deţ, s’a prezintat d-lui C. Bucşan, subsecretarul de Stat al minorită­ţilor, solicitând ridicarea stărei de asediu. Delegaţia a arătat cu această o­din. D. Bucşan a comunicat delegaţii­­nei că întrucât starea de asediu es­te o masină luată de acord cu orga­nele militare, d-sa va comunica ul­terior rezultatul întrevedere­ ce o va avea în această privinţă cu d. general Mircescu, ministrul de răz­boi, și cu reprezentanții statului major.

Next