Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)
1926-12-01 / nr. 625
T" ULTIMA OKA Tratativele dintre parti deifnqfa D. Maniu a fost câştigat pentru... negocieri. D. general Jiverescu de acord cu d. Maniu, pentru temporizare Intr’im reportagiu publicat în Cuvântul de zilele trecute arătam că sub suggesele d-lui Brătianu, — ca să nu zicem sub presiunea voinţei ă-sale atotputernice — s'a pus chestiunea între partide, pentru alcătuirea unui «minister naţional», un guvern de concentrare, în care toate partidele fiind reprezentate, soluţiile d-sale pentru rezolvarea problemelor interesând ţara şi dinastia să aibă consensul unanim. Şi arătam că săptămâna aceasta vor începe, dacă va fi stabilit un acord în principiu, tratativele directe stre conducătorii partidelor, d. general Averescu, d. Iuliu ManiU, d. N. Iorga şi d. Ionel Brătianu. D. Maniu a fost câştigat pentru negocieri O schimbare a intervenit. De unde d. Iuliu Maniu nici nu vroia să aură de negocieri cu d-nii Drăcii d-lui Maniu — a fost determinată de nevoia de a evita o ruptură In partid, ruptură care ar fi fost provocată de intransigenta șefuluî partidului national-tărănesc. Spre sfârâitul săptămânii se va produce primul contact între şefii de partide. Dar d. general Averescu face şi d-sa dificultăţi Sunt necesare unele precizări în privinţa atitudine! d-lui general Averescu faţă de planul d-l ul Brătia D. general Averescu nu numai că nu admite un asemenea guvern decât sub preşidenţia d-sale şi cu participarea membrilor celor mai importanţi ai partidelor colaboratoare, dar, — ceea ce nu va putea mărturisi pe faţă — este împotriva guvernului national însuşi, câtă vreme evenimentele nu-1 impun categoric. In această privinţă s’ar putea spune că d. general Averescu este de acord ca D. Maniu, întrucât, indirect, va avea un auxiliar valoros în spiritul pertractor al d-lui Maniu şi va reuşi, probabil astfel, să ajungă la o temporizare a planului tianu şi Averescu, considerându-le inutile, deoarece îşi dădea seama că rezultatul lor e nul dacă d-sa îşi păstrează punctul de vedere şi că nu d-nîi Brătianu şi Averescu vor părăsi pe al d-lor,—d. Averescu vor presiunea unei părţi din conducătorii nart*d,,l,,i national-tărănesc, a admis să trateze. Această aparentă schimbare de atît'•dine, — aparentă, susţin aml-fd-lui Brătianu, D. I. MANIU D. GENERAL AVERESCU tural ferim Ploui Declaraţiile d-lor Vintilă Brătianu şi G. Tătărescu Duminecă a avut Ioc la Ploeşti, în gradina Modern, congresul partidului liberal din, Prahova, la care f..., dela centru d-nii : Vintilă Brătianu, N. N. Săveanu, Chirculescu, Tuculeţ şi G. Tătărescu, foşti miniştri. S’a ales noul preşedinte al organizaţiei, în persoana d-lui Dem. I. Nicolescu. D. I. Ionescu-Quintus, fostul preşedinte, a fost ales preşedinte de onoare. Au vorbit d-l Nicolescu şi prof. Avrai Eneniu, despre încrederea nestrămutată a membrilor în conducătorii partidului Cuvântarea d-lui Tătărescu D-l G. Tătărescu, fost sub-secretar de Stat, a arătat ceea ce a făcut partidul în timpul guvernării de patru ani. A vorbit apoi despre miile înscrieri în partid. După ce a vorbit despre agitaţia partidului naţional-ţărănist făcută ru fuma unei noui exproprieri, d-l Tătărăscu s’a ridicat împotriva agitaţiei ce se încearcă pe chestiunea actului dela 4 Ianuarie, spunând că naţional-ţărăniştii urmăresc schimbarea ordinei dinastice, lucru care va fi împiedicat. Declaraţiile d-lui Vintilă Brătianu Apoi a luat cuvântul d-l Vintilă Brătianu, spunând că «nu trebuie să ne mulţumim vorbind numai de trecutul partidului liberal, ci şi de viitorul, de organizaţia ce avem cu toţii de a face faţă şi împlini îndatoririle grele de astăzi». A vorbit apoi despre cei patru ani de guvernare liberală. «Dacă cei din trecut — a spus d. Brătianu — nu aveau ideia dinastiei statornice nu ajungeam astăzi ce suntem. Să fim uniţi şi sft începem opera de luminare a poporului. Depinde de dv. când să venim la putere* Congresul a luat sfârşit la ora 1. Cuvântarea d-lor Taşcă, Netter, Diaconescu, etc., etc. Duminică dimineaţă, partizanii politici ai d-lui Iorga au ţinut o întrunire în sala Eintracht. Prezidează un Diaconescu care arată că întrunirea are de scop cunoaşterea reciprocă a celor ce au rămas credincioşi politicei d-lui Iorga. D. Netter (avocat) urează Regelui sănătate şi viaţă lungă. Aduce apoi omagii d-lui prof Iorga subliniind politica ce o urmează grupul d-sale, o aşezare nouă, bazată pe adevăr, ordine şi legalitate. D. Vizanti după ce analizează activitatea celorlalte partide trage concluzia că gruparea iorghistă are ca deviză, totul pentru ţară, nimic pentru noi. . B. B. Paraschivescu critică activitatea politică a d-lui Maniu şi explică greşelile politice prin antecedentele sale. In acelaş sens vorbesc şi d-nii Drăghicescu, Cihodariu, Batzaria şi prof. Cosăceia. D. Prof. Taşcă începe prin a spune că d. Iorga stă la putere de 20 de ani, deoarece n’a fost eveniment politic la care d-sa să nu fi participat. Explică de ce d. Iorga nu s’a ifiturat la ţărănişti, care se sprijină — spune oratorul — pe o singură clasă contra celorlalte. In ceiace priveşte evenimentul de la 4 ianuarie, dl Taşcă arată câtă dreptate a avut d. Iorga, când a spus la timpul oportun că se face o greşeală schimbându-se mersul firesc al lucrurilor. Termină accentuând asupra faptului că opera grupărei iorghiste va fi totdeauna pozitivă, întrunirea se termină printr’o cuvântare a d-lui Diaconescu. D. Netter anunţă că la 15 Decembrie va avea loc congresul partidului iorghist. Se desfiinţează autonomia căilor ferate şi a Casei pădurilor, împroprietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“. Chestiunea emigrării turcilor din Cadrilater. Membrii guvernului au fost convocaţi Duminică la orele 11 dimineaţa în consiliu sub preşedinţia d-lui general Averescu. Şeful guvernului a pus în curent pe miniştrii săi, cu situaţia politică şi în urmă a luat în cercetare mai multe chestiuni la ordinea zilei dând următorul comunicat: Consiliul a aprobat întocmirea proectului de lege pentru împreun în ce priveşte «guvernul naţionl pr repânirea cavalerilor ordinului noi». «Mihai Viteaz«» cu câte 25 hectare individual. Consiliul a hotărât examinarea diferitelor legi în cari organe fără control limitează hotărârile miniștrilor și chiar ale Consiliului de miniștri. S’a hotărât să se ia măsurile necesare pentru a face ca starea de asediu în Cadrilater să fie corespunzătoare actualei situaţii mult ameiorată. Măsuri contra emigrării populaţiei turceşti Consiliul s-a ocupat deasemeni de propaganda ce se face în mijlocul populaţiei turceşti din Cadrilater pentru a emigra, întrucât această populaţie este paşnică şi devotată Statului român, guvernul a hotărât a se face o propagandă cât mai intensă printre musulmani, asigurându-i de toată solicitudinea Statului român. Mai mulţi membri ai guvernului au arătat că diferite instituţiuni autonome cum sunt căile ferate. Casa pădurilor au o atitudine ostilă guvernului. Miniştrii au cerut desfiinţarea autonomiei acestor instituţii, urmând a fi înglobate ca şi înainte la departamentele respective. In sensul acesta se vor alcătui mai multe proecte de legi. Consiliul a luat sfârşit la ora 1 și jumătate. Solemnitatea de la Bacău BACAU, 29. — El a sosit la orele 1o juni. la Bacău cu un tren special prinţesa Elena, d-na Clotilda general Averescu şi d. I. Lupaş. Au asistat la inaugurarea clădirilor noui făcute pentru sinistraţii din Bacău. A luat cuvântul primarul oraşului d. Ion Grigoriu, d. Poltzer, preşedintele tribunalului Bacău. D. I. Lupaş, ministrul sănătăţii publice, mulţumeşte comitetului pentru opera înfăptuită. --------pottroo------- Principesa Elena a împărțit ajutoare. BUVAHTU» Prinderea asasinilor din Calea Dudeşti Lupta între poliţişti şi criminali.—Sinuciderea lui Romanovici Galaţi 29. — In urma raziilor făcute de agenţii siguranţei în frunte cu d. Stratescu inspector de siguranţă a fost arestat mai întâi teroristul Vasca Zveanu, unul din principalii autori ai atentatului din Calea Dudeşti. Luat de scurt, Vasca Zveanu a declarat că ceilalţi criminali, locuesc în str. Bucureştii Noi No. 44. D. inspector Stratilescu luând şi ajutoare de la siguranţa din Galaţi, a descins la adresa indicată, găsind acolo pe criminalii Dionisie Romanovici, Ilio Abramovici şi Brandebar. Imediat ce au văzut pe agenţii siguranţei, ei au deschis focuri de revolver asupra agenţilor. Agentul Crăciunescu a descărcat mai multe focuri de armă, rănind în braţul drept pe D. Romanovici. In acest timp ceilalţi au reuşit să dispară. Dionisie Romanovici, sleit de puteri şi văzând că va cădea în mâna agenţilor, şi-a descărcat un glonte de revolver în tâmplă. Imediat agentul Crăciunescu a reuşit să-l lege, continuând lupta cu ceilalţi bandiţi. Deasemeni a putut fi arestat şi Iţii Abramovici, care însă în timpul când era transportat de agentul Tănase Ştefan zis Sică, a reuşit să fugă. Romanovici a fost transportat la spitalul israelit. Starea lui e extrem de gravă. Agentului Crăciunescu i s-a făcut o intervenţie chirurgicală extrăgându-i-se glonţul. Tot astăseară au fost arestate soţiile criminalilor şi concubina Dora Zaigel care a dat informaţiuni precise pentru descoperirea criminalilor. Luându-se interogatoriu lui Vasca, acesta a declarat că a făptuit crima din Calea Dudeşti împreună cu ceilalţi arestaţi şi Brangabor şi Abramovici care au dispărut. Cercetările continuă R. V. dilinja d-lui Lascar Davidoglu Cu prilejul cercetărilor făcute de d. inspector judecătoresc Pisău împotriva d-lui Lascar Davidoglu prim-preşedinte al trib. Ilfov, s’a iscat o discuţie între anchetator şi anchetat. D. inspector Pisău socotindu-se Ultragiat, a deferit cazul ministerului de Justiţie care a dat în judecată pe d. Lascar Davidoglu pentruultragiu adus unui magistrat în exerciţiul funeţiunei. Procesul a fost judecat ori de s. TI a curţii de apel alcătuită din d-nii: Cogălniceanu, preşedintele secţiei, Stănescu-Buzău şi I. Coandă consilieri. Fotoliul ministrului public era ocupat de d. procuror general Cârni Demetrescu. D. Lascar Davidoglu a fost asistat de d-nii avocaţi Eduard Mirto, Aurel Eliescu şi Balariu din Tuxanu Severin. D. avocat Eduard Mirto, din partea apărării a ridicat incidentul că d. procuror general nu avea calitatea să instrumenteze acest delict de ultraj deoarece art. 493 procedura penală limitează în mod strict cazurile în care procurorul general poate deschide acţiune publică şi anume numai atunci când un ofiţer de poliţie judiciară sau un magistrat al tribunalului a făptuit delictul în exerciţiul funcţiunei. Ori, d. Lascar Davidoglu nu era în exerciţiul funcţiunei lui publice ei anchetat în învinuirile ce i se aduceau. D. Mirto a ridicat un al doilea incident privitor la incompetenţa instanţei civile de a judeca delictul de ultragiu de care e învinuit d. Lascar Davidoglu. Aceste delicte, printre cari şi cel de ultragiu, sunt date în competinţa instanţelor militare ori care ar fi calitatea autorilor delictelor de ultraj. D. procuror general Camil Demetrescu a combătut ambele incidente. După o deliberare de o jumătate de oră, curtea aduce următorul dispozitiv de hotărâre ale cărei motive se vor vedea: înaintează actele d-lui procuror general spre a dispune cele legale. Mişcare în magistratură In ultimul consiliu superior al ţie la trib. Ilfov în locul d-lui Scar magistraturei, s’a făcut o mişcare, lat Costinescu. Dăm aci următoarele retrageri din oficiu, transferări şi numiri mai importante : D. consilier Alex. Alessie, consilier la s. I a înaltei Curţi de Casaţie şi d. L Coandă, consilier la s. III a Curţii de Apel din Bucureşti au fost puşi în retragere din oficiu pentru limită de vârstă pe ziua de 1 ianuarie 1927. D. Scarlat Vasile V. Costinescu, procuror de secţie la trib. Ilfov, a fost trecut judecător cu titlul provizoriu în locul d-lui N. Popescu- Râmnic. D. Dumitru D. Aievea, ajutor de judecător la Ocolul II urban Bucureşti a fost trecut procuror de sec* -----astea----D. Dem. D. Gerota , doctor în drept de la Facultatea de Drept din Paris a fost numit supleant la trib. Prahova. .D. Virgiliu. Economu, licenţiat în drept de la Facultatea de drept din Bucureşti, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria ocolului II urban din Bucureşti. D. D. I. Niculescu, ajutor de judecător la judecătoria Boşoteni (Romanati) a fost transferat la judecătoria ocolului Balş (Romanati). D. Dionisie Draczinski, supleant la trib. Suceava, a fost transferat la trib. Cernăuţi. D. Boris V. Munteanu, substitut la trib. Hotin, transferat la trib. Neamţ- In urma examenului radiografic făcut de profesorul Rogot, care s-a înapoiat la Paris, regimul alimentar al Suveranului a fost îndulcit, dându-i-se Regelui o mai mare libertate de nutriţiune. Efectul acestei măsuri a fost o ameiorare vădită a stării Suveranului. De Luni, Regele a început să lucreze cu miniștrii, rămânând suspendate doar audiențele persoanelor particulare. La sosirea Reginei Maria în Capitală, Suveranul îi va eși în întâmpinare la gara de nord. II ----------00:00---------D. general Mircescu pleacă în străinătate Interimatul d-lui general Averescu la ministerul de război, pe tot timpul lipsei din ţară a d-lui general Mircescu, care pleacă la Paris este atribuit faptului că unele mişcări în comandamentul superior voeşte a le face chiar șeful guvernului. —--------ae*î*oo------—. D. Steffen Proescu trece la liberali Ploeşti, 30. — Intr'o consfătuire intimă pe care a avut-o ori la Ploeşti d-nii Vintilă Brătianu, Buca, Săveanu, Chirculescu cu conducătorii organizaţiei liberale din acel oraş, au anunţat că în curând d. Stelian Popescu directorul statului «Universul» se va înscrie în partidul liberal. D-sale i se va da conducerea organizației liberale din Sud, Prahova. --------octree------- Liberalii şi hotărîrea guvernul de a ridica autonomia unor instituţii de Stat Hotărârea guvernului de a modifica sau a restrânge autnomia la diferite instituţiuni de Stat, a produs o mare indignare în rândurile conducătorilor partidului liberal. Guvernul intenţionează să modifice alcătuirea şi modul de funcţionare al Consiliului superior administrativ, prefăcându-l într-o unealtă a ministrului. Apoi va modifica legea autonomiei căilor ferate, legea oficiului de lichidare a bunurilor supuşilor foşti inamici, legea Casei pădurilor, a casei cooperaţiei, legea Uniunea Camerilor ale Comerţ şi Industrie precum şi a mai multor comisiuni ce funcţionează pe lângă ministerul de industrie. Astfel d. Vintilă Brătianu a amintit că atât prin presa pe care o are cât şi în întruniri publice şi în parlament va începe o vie campanie împotriva acestor intenţiuni ale guvernului întrucât prin autonomie s’a, urmărit ca aceste Instituţiuni să scape de orice Influenţă politică. Totuşi din sursă guvernamentală ni se afirmă că în curând aceste legi vor fi depuse în parlament. ----------- ţi'00-------- M5"»terizarea senator politechnice si a sinalei de architectură In curând va fi terminat decretul prin care se va regulamenta instrucţa militară a elevilor din şcoalele mniitechnice (Bucureşti şi Timişoara) şi a celor din şcoala superioară de arhitectură. Ministerul de război a aprobat ca studenţii acestor şcoli să prezinte, până la 1 Ianuarie 1937, actele de amânare de studii pe anul 1926—1927. Cercurile de recrutare nu vor mai cere acestor tineri ca până la 1 Decembrie să prezinte actele prevăzute de art. 86 din regulamentul legii de recrutare. Comanda unui submarin pentru marina noastră Suntem informaţi că pe lângă vasele de război comandate la casa «Patson» din Neapole, s-a încheiat un contract cu casa «Quarnaro» pentru procurarea unui submarin cu o capacitate de 100 tone, care urmează să sosească în ţară după doi ani. Toate comenzile pentru înzestrarea marinei se fac dintr’un credit special de 830 de milioane, iar nu în contul împrumutului făcut în Italia. --------apîrtop------- Respingerea acţiunii d-nei Zizi Lambrino Paris, 29. — In procesul Intentat de d-na Zizi Lambrino ex-prinţu- lui Carol s’a pronunţat erl verdictul. Curtea franceză a declarat că nu este competentă şi a respins acţiunea d-nei Zizi Lambrino. In consecinţă fiul ei nu poate purta nume?« de Hohenzollern, iar întreținerea sa cade în sarcina mamei sale, d-nei Lambrino. Germania pregăteşte Berlin 29 (Iiador). — Ziarele de stânga publică informaţiuni din care reese că în birourile secrete de recrutare ale Reichswehrului s’ar studia un plan de mobilizare generală. Incercările parlamentare circulă svonul că din cauza acestor revelatiuni, asupra legăturilor dintre conducerea Reichswehrului şi asociaţiunile secrete, s’ar fi produs o încordare primejdioasă între Ministerul armatei şi Ministerul de Externe. Paris 29 (Rador). — «Echo de Paris» publică o notă precizând cele şase puncte a căror împlinire este cerută de Franţa pentru complectarea dezarmării Germaniei. Acestea sunt: 1) Distrugerea fortăreţelor de la Koenigsberg, Kuestrin şi Glogau; 2) declararea unui număr de 240 foste cazărmi; 3) sporirea efectivelor poliţiei municipale la 50.000 oameni şi reducerea poliţiei de siguranţă, întreţinută de Stat la 100.000; 4) Reichswehrul să fie oprit de a se servi de arme interzise prin tratatul de la Versailles, cum sunt gazele otrăvitoare şi tankurile; 5) Interzicerea exportului de produse semi-fabricate, care pot fi transformate in străinătate în material de răsboin; 6) Interzicerea instrucției militare la asociațiunile sportive. LONDRA 29 (Rador). Se anunţă că trecând joi prin Paris, în drum spre Geneva, d. Chamberlain va avea o întrevedere cu d-nii Prin care şi Briand. Din sursă autorizată se declară că d. Chamberlain ar vedea cu plăcere o întâlnire intre d-nii Briand şi Mussolini. Este însă inexact că ministrul de externe al Marei Britanii ar fi încercat să pună la cale această întâlnire. întrevederea va avea totuşi loc sau pe «Le Matin» Paris, 29 (Rador). — «Matin» afli că se pregăteşte o întrevere între d-nii Chamberlain, Briand şi Mussolini, într’un oraş din Elveţia italiană. După această întrevedere în trei, d-nii Briand şi Mussolini vor putea examina separat chestiunile interesând numai Franţa şi Italia. Hotărâri definitive în privinţa acestei întrevederi se vor lua peste trei-patru zile. -------toţi. po------- D. CHAMBERLAIN INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» SOC. ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 8 BUCURESTI Recrudescenta activiştii fostelor organizaţii ale Reichswehr-ului negru Paris 39 (Rador). — «Matin» şi «Petit Journal» reproduc informoţiunile publicate de «Berliner Taublatt,, denunţând recrudescenta activităţii fostelor, organizatiuni ale Reichswehrului negru. Aceste organizaţiuni funcţionează acum nestănjenite, mai ales şi Silezia. Ele posedă duplicate ale registrelor de mobilizare, ale căror originale au fost distruse din ordinul Comisiiunii interaliate de control, şi pe baza acestor documente se străduesc să prepare o nouă mobilizare, sub pretextul convocării de cursuri sportive. Tratatul de alianţa francoromân a fost depus la Liga Naţiunilor Geneva 21 (Rador). __ Guvernul francez a transmis Secretariatului Ligei Naţiunilor spre înregistrare şi publicare tratatul de amiciţie semnat la 10 iunie 1926 între Franţa şi România, şi convenţia anexă relativă la regularea pacifică a diferendelor între ambele țări ^Campania electorală în Ungaria Primul ministru maghiar face instigaţie iredentistă D. Bethlen declară că Ungaria luptă pentru dreptul de autodeterminare al ungurilor din statele succesoare Budapesta 29 (Rador). — Ziua de] Alţi candidaţi oposiţionişti, vor» Duminecă, consacrată pretutindeni ] bind în diverse localităţi din provin campaniei electorale, a decurs în li* de, au cerut mai ales scrutinul sem nişte.Contele Bethlen a luat parte creţ şi suprimarea restricţiunîlor a* la o întrunire publică la Debreţin,inse drepturilor cetăţeneşti, unde candidează şi a rostit un discurs, prezentând programul relativ la scopurile politicei externe a Ungariei. Contele Bethlen a declarat că Ungaria trebue să încerce obţinerea egalităţii de drepturi cu celelalte ţări şi garantarea independenţei, astfel ca nimeni să nu se mai amestece în afacerile ei interne şi să fie liberată de orice control. Primul ministru a arătat că o altă ţinta a politicei externe ungare trebue săfie recunoaşterea dreptului de auto-determinare pentru cele 3 milioane şi jumătate de unguri cari trăesc în afară de frontierele Ungariei. In sfârsit Ungaria trebue să ceară re ■i*uire». #n-i»t**t«.»l«li ii« rare în conformitate cu drepturile ce »-au fo*st asigurate prin art. 19 din pontul L3- *ei Naţiunilor. Inij toacele "'nwariei tn această acţiune trebue să fie pacifice,— a adăogat contele Bethlen. Vorbind la Wacz, contele Iuliu Andrassy, candidat al opoziţiei, a declarat că alegerea liberă a unui rege ar însemna sinuciderea naţională. Contele Andrassy a osândit cu energie combinaţiunile aventuroase ivi,te în ultimul timp în chestiunea regalității. . -xxoxx- Marele incendiu din Brussa Constantinopol, 29 (Rador). — Unncendiu a distrus ori la Bursă 200 magazine. ootao- Mikadou! în agonie Londra 29 (Rador). — Din Tokio se anunță că împăratul Yoshikito s’a afla In agonie. Incinerarea rămăşiţelor lui Krassin Cenuşa va fi expediată in Rusia Londra 28 (Rador). — Rămăşiţele lui Krassin au fost incinerate Duminecă după amiază Cenuşa va fi expediată în Rusia. Câteva mii de persoane au urmat cortegiul funebru, de la Ambasadă Sovietică la cimitir, unde *’« săvârşit incinerarea. Printre florile depuse, se remarcat coroanele Federaţiei Minerilor din Marea Britanie, coroana partidului comunist din Franţa şi coroana secţiunii pentru încurajarea minorităţilor naţionale britanice. Membrii corpului diplomatic, reprezentanţii Ministerului de Externe al Marei Britanii și ai altor corpuri oficiale au fost in cursul dimineții la Ambasada Sovietică, unde era expus corpul defunctului. ---------00*00---------