Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)

1926-12-01 / nr. 625

T" ULTIMA OKA Tratativele dintre parti deifnqfa D. Maniu a fost câştigat pentru... negocieri. D. ge­neral Jiverescu de acord cu d. Maniu, pentru temporizare Intr’im reportagiu publicat în Cuvântul de zilele trecute arătam că sub suggesele d-lui Brătianu, — ca să nu zicem su­b presiunea voinţei ă-sale atot­puternice — s'a pus ches­­­tiunea între partide, pentru alcătui­rea unui «minister naţional», un guvern de concentrare, în care toate partidele fiind reprezentate, soluţii­le d-sale pentru rezolvarea proble­melor interesând ţara şi dinastia să aibă consensul unanim. Şi arătam că săptămâna aceasta vor începe, dacă va fi stabilit un a­­cord în principiu, tratativele direc­te stre conducătorii partidelor,­­ d. general Averescu, d. Iuliu ManiU, d. N. Iorga şi d. Ionel Brătianu. D. Maniu a fost câştigat pentru negocieri O schimbare a intervenit. De unde d. Iuliu Maniu nici nu vroia să aur­ă de negocieri cu d-nii Dră­cii d-lui Maniu — a fost determina­tă de nevoia de a evita o ruptură In partid, ruptură care ar fi fost provocată de intransigenta șefuluî partidului national-tărănesc. Spre sfârâitul săptămânii se va produce primul contact între şefii de partide. Dar d. general Averescu face şi d-sa dificultăţi Sunt necesare unele precizări în privinţa atitudine! d-lui general A­verescu faţă de planul d-l ul Brătia D. general Averescu nu numai că nu admite un asemenea guvern de­cât sub preşidenţia d-sa­le şi cu par­ticiparea membrilor celor mai im­portanţi ai partidelor colaboratoa­re, dar, — ceea ce nu va putea măr­­turisi pe faţă — este împotriva gu­vernului national însuşi, câtă vre­me evenimentele nu-1 impun cate­goric. In această privinţă s’ar putea spu­ne că d. general Averescu este de acord ca D. Maniu, întrucât, indi­rect, va avea un auxiliar valoros în spiritul pertractor al d-lui Maniu şi va reuşi, probabil astfel, să a­­jungă la o temporizare a planului tianu şi Averescu, considerându-le inutile, de­oarece îşi dădea seama că rezultatul lor e nul dacă d-sa îşi păstrează punctul de vedere şi că nu d-nîi Brătianu şi Averescu vor părăsi pe al d-lor,—d. Averescu vor presiunea unei părţi din conducă­torii nart*d,,l,,i national-tărănesc, a admis să trateze. Această aparentă schimbare de atît'•dine, — aparentă, susţin aml-fd-lui Brătianu, D. I. MANIU D. GENERAL AVERESCU tural feri­m Ploui Declaraţiile d-lor Vintilă Brătianu şi G. Tătărescu Duminecă a avut Ioc la Ploeşti, în gradina Modern, congresul par­tidului liberal din, Prahova, la care f..., dela centru d-nii : Vintilă Brătianu, N. N. Săveanu, Chirculescu, Tuculeţ şi G. Tătăres­­cu, foşti miniştri. S’a ales noul preşedinte al orga­nizaţiei, în persoana d-lui Dem. I. Nicolescu. D. I. Ionescu-Quintus, fostul preşedinte, a fost ales preşe­dinte de onoare. Au vorbit d-l Nicolescu şi prof. Avrai Eneniu­, despre încrederea nestrămutată a membrilor în con­ducătorii partidului Cuvântarea d-lui Tătărescu D-l G. Tătărescu, fost sub-secre­­tar de Stat, a arătat ceea ce a făcut partidul în timpul guvernării de patru ani. A vorbit apoi despre m­iile înscrieri în partid. După ce a vorbit despre agitaţia partidului naţional-ţărănist făcută ru­ fuma unei noui exproprieri, d-l Tătărăscu s’a ridicat împotriva agi­taţiei ce se încearcă pe chestiunea actului dela 4 Ianuarie, spunând că naţional-ţărăniştii urmăresc schimbarea ordinei dinastice, lucru care va fi împiedicat. Declaraţiile d-lui Vintilă Brătianu Apoi a luat cuvântul d-l Vintilă Brătianu, spunând că «nu trebuie să ne mulţumim vorbind numai de trecutul partidului liberal, ci şi de viitorul, de organizaţia ce avem cu toţii de a face faţă şi împlini înda­toririle grele de astăzi». A vorbit apoi despre cei patru ani de guvernare liberală. «Dacă cei din trecut — a spus d. Brătianu — nu aveau ideia dinas­tiei statornice nu ajungeam astăzi ce suntem. Să fim uniţi şi sft începem opera de luminare a poporului. Depinde de dv. când să venim la putere* Congresul a luat sfârşit la ora 1. Cuvântarea d-lor Taşcă, Netter, Diaconescu, etc., etc. Duminică dimineaţă, partizanii politici ai d-lui Iorga au ţinut o întrunire în sala Eintracht. Prezidează un Diaconescu care ara­tă că întrunirea are de scop cunoaş­terea reciprocă a celor ce au rămas credincioşi politicei d-lui Iorga. D. Netter (avocat) urează Rege­lui sănătate şi viaţă lungă. Aduce apoi omagii d-lui prof Iorga subli­niind politica ce o urmează grupul d-sale, o aşezare nouă, bazată pe adevăr, ordine şi legalitate. D. Vizanti după ce analizează activitatea celorlalte partide trage concluzia că gruparea iorghistă are ca deviză, totul pentru ţară, nimic pentru noi. . B. B. Paraschivescu critică ac­tivitatea politică a d-lui Maniu şi explică greşelile politice prin ante­cedentele sale. In acelaş sens vor­besc şi d-nii Drăghicescu, Cihoda­­riu, Batzaria şi prof. Cosăceia. D. Prof. Taşcă începe prin a spu­ne că d. Iorga stă la putere de 20 de ani, deoarece n’a fost eveniment politic la care d-sa să nu fi parti­cipat. Explică de ce d. Iorga nu s’a ifiturat la ţărănişti, care se spri­jină — spune oratorul — pe o sin­gură clasă contra celorlalte. In ceiace priveşte evenimentul de la 4 ianuarie, dl Taşcă arată câtă dreptate a avut d. Iorga, când a spus la timpul oportun că se face o greşeală schimbându-se mersul fi­resc al lucrurilor. Termină accentuând asupra fap­tului că opera grupărei iorghiste va fi totdeauna pozitivă, întrunirea se termină printr’o cu­vântare a d-lui Diaconescu. D. Net­ter anunţă că la 15 Decembrie va avea loc congresul partidului ior­­ghist. Se desfiinţează autonomia căilor ferate şi a Casei pădurilor, împroprietărirea cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul“. Chestiunea emigrării turcilor din Cadrilater. Membrii guvernului au fost con­vocaţi Duminică la orele 11 dimi­neaţa în consiliu sub preşedinţia d-lui general Averescu. Şeful guvernului a pus în curent pe miniştrii săi, cu situaţia politică şi în urmă a luat în cercetare mai multe chestiuni la ordinea zilei dând următorul comunicat: Consiliul a aprobat întocmirea proectului de lege pentru împre­un în ce priveşte «guvernul naţion­l pr repânirea cavalerilor ordinului noi». «Mihai Viteaz«» cu câte 25 hectare individual. Consiliul a hotărât exa­minarea diferitelor legi în cari or­gane fără control limitează hotărâ­rile miniștrilor și chiar ale Consi­liului de miniștri. S’a hotărât să se ia măsurile ne­cesare pentru a face ca starea de a­­sediu în Cadrilater să fie corespun­zătoare actualei situaţii mult ame­­iorată. Măsuri contra emigrării populaţiei turceşti Consiliul s-a ocupat deasemeni de propaganda ce se face în mijlocul populaţiei turceşti din Cadrilater pentru a emigra, întrucât această populaţie este paşnică şi devotată Statului român, guvernul a hotărât a se face o propagandă cât mai in­tensă printre musulmani, asigurân­­du-i de toată solicitudinea Statului român. Mai mulţi membri ai guvernului au arătat că diferite instituţiuni au­tonome cum sunt căile ferate. Casa pădurilor au o atitudine ostilă gu­vernului. Miniştrii au cerut desfiin­ţarea autonomiei acestor instituţii, urmând a fi înglobate ca şi înainte la departamentele respective. In sensul acesta se vor alcătui­­ mai multe proecte de legi. Consiliul a luat sfârşit la ora 1 și jumătate. Solemnitatea de la Bacău BACAU, 29. — E­l a sosit la orele 1o juni. la Bacău cu un tren special prinţesa Elena, d-na Clotilda general Averescu şi d. I. Lupaş. Au asistat la inaugurarea clădirilor noui făcute pentru sinistraţii din Ba­cău. A luat cuvântul primarul oraşului d. Ion Grigoriu, d. Poltzer, preşedintele tribunalului Bacău. D. I. Lupaş, ministrul sănătăţii pu­blice, mulţumeşte comitetului pentru opera înfăptuită. --------pottroo-------­ Principesa Elena a împărțit ajutoare. BUVAHTU» Prinderea asasinilor din Calea Dudeşti Lupta între poliţişti şi criminali.—Sinu­ciderea lui Romanovici Galaţi 29. — In urma raziilor fă­cute de agenţii siguranţei în frunte cu d. Strat­escu inspector de sigu­ranţă a fost arestat mai întâi tero­ristul Vasca Zveanu, unul din prin­­cipalii autori ai atentatului din Ca­lea Dudeşti. Luat de scurt, Vasca Zveanu a declarat că ceilalţi crimi­nali, locuesc în str. Bucureştii Noi No. 44. D. inspector Stratilescu luând şi ajutoare de la siguranţa din Galaţi, a descins la adresa indicată, găsind acolo pe criminalii Dionisie Roma­novici, Ilio Abramovici şi Brande­­bar. Imediat ce au văzut pe agenţii siguranţei, ei au deschis focuri de revolver asupra agenţilor. Agentul Crăciunescu a descărcat mai multe focuri de armă, rănind în braţul drept pe D. Romanovici. In acest timp ceilalţi au reuşit să dispară. Dionisie Romanovici, sleit de pu­teri şi văzând că va cădea în mâna agenţilor, şi-a descărcat un glonte de revolver în tâmplă. Imediat a­gentul Crăciunescu a reuşit să-l le­ge, continuând lupta cu ceilalţi ban­diţi. Deasemeni a putut fi arestat şi Iţii Abramovici, care însă în timpul când era transportat de agentul Tănase Ştefan zis Sică, a reuşit să fugă. Romanovici a fost transportat la spitalul israelit. Starea lui e ex­trem de gravă. Agentului Crăciunescu i s-a făcut o intervenţie chirurgicală extrăgân­­du-i-se glonţul. Tot astăseară au fost arestate so­ţiile criminalilor şi concubina Do­ra Zaigel care a dat informaţiuni precise pentru descoperirea crimi­nalilor. Luându-se interogatoriu lu­i Vas­ca, acesta a declarat că a făptuit crima din Calea Dudeşti împreună cu ceilalţi arestaţi şi Brangabor şi Abramovici care au dispărut. Cercetările continuă R. V. di­­linj­a d-lui Lascar Davidoglu Cu prilejul cercetărilor făcute de d. inspector judecătoresc Pi­său îm­potriva d-lui Lascar Davidoglu prim-preşedinte al trib. Ilfov, s’a iscat o discuţie între anchetator şi anchetat. D. inspector Pisău soco­­tindu-se Ultragiat, a deferit cazul ministerului de Justiţie care a dat în judecată pe d. Lascar Davidoglu pentru­­ultragiu adus unui magis­trat în exerciţiul funeţiunei. Procesul a fost judecat ori de s. T­I a curţii de apel alcătuită din d-nii: Cogălniceanu, preşedintele secţiei, Stănescu-Buzău şi I. Coan­­dă consilieri. Fotoliul ministrului public era ocupat de d. procuror general Câ­rni­ Demetrescu. D. Lascar Davidoglu a fost asis­tat de d-nii avocaţi Eduard Mirto, Aurel Eliescu şi Balariu din Tuxa­­nu Severin. D. avocat Eduard Mirto, din par­tea apărării a ridicat incidentul că d. procuror general nu avea calita­tea să instrumenteze acest delict de ultraj de­oarece art. 493 procedura penală limitează în mod strict ca­zurile în care procurorul general poate deschide acţiune publică şi anume numai atunci când un ofi­ţer de poliţie judiciară sau un ma­gist­rat al tribunalului a făptuit de­lictul în exerciţiul funcţiunei. Ori, d. Lascar Davidoglu nu era în exerciţiul funcţiunei lui publice ei anchetat în învinuirile ce i se aduceau. D. Mirto a ridicat un al doilea incident privitor la incompe­tenţa instanţei civile de a judeca delictul de ultragiu de care e învi­nuit d. Lascar Davidoglu. Aceste delicte, printre cari şi cel de ultra­­giu, sunt date în competinţa instan­ţelor militare ori care ar fi calita­tea autorilor delictelor de ultraj. D. procuror general Camil Deme­­trescu a combătut ambele incidente. După o deliberare de o jumătate de oră, curtea aduce următorul dis­pozitiv de hotărâre ale cărei motive se vor vedea: înaintează actele d-lui procuror general spre a dispune cele legale. Mişcare în magistratură In ultimul consiliu superior al ţie la trib. Ilfov în locul d-lui Scar magistraturei, s’a făcut o mişcare, lat Costinescu. Dăm aci următoarele retrageri din oficiu, transferări şi numiri mai im­portante : D. consilier Alex. Alessie, consi­lier la s. I a înaltei Curţi de Casa­ţie şi d. L Coandă, consilier la s. III a Curţii de Apel din Bucureşti au fost puşi în retragere din oficiu pentru limită de vârstă pe ziua de 1 ianuarie 1927. D. Scarlat Vasile V. Costinescu, procuror de secţie la trib. Ilfov, a fost trecut judecător cu titlul pro­vizoriu în locul d-lui N. Popescu- Râmnic. D. Dumitru D. Aievea, ajutor de judecător la Ocolul II urban Bucu­reşti a fost trecut procuror de sec* -----as­tea----­D. Dem. D. Gero­ta , doctor în drept de la Facultatea de Drept din Paris a fost numit supleant la trib. Pra­hova. .D. Virgiliu­­. Economu, licenţiat în drept de la Facultatea de drept din Bucureşti, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria ocolului II urban din Bucureşti. D. D. I. Niculescu, ajutor de ju­decător la judecătoria Boşoteni (Ro­manati) a fost transferat la judecă­toria ocolului Balş (Romanati). D. Dionisie Draczins­ki, supleant la trib. Suceava, a fost transferat la trib. Cernăuţi. D. Boris V. Munteanu, substitut la trib. Hotin, transferat la trib. Neamţ- In urma examenului radiografic făcut de profesorul Rogot, care s-a înapoiat la Paris, regimul alimen­tar al Suveranului a fost îndulcit, dându-i-se Regelui o mai mare li­bertate de nutriţiune. Efectul acestei măsuri a fost o a­­meiorare vădită a stării Suveranu­lui. De Luni, Regele a început să lu­creze cu miniștrii, rămânând sus­pendate doar audiențele persoane­lor particulare. La sosirea Reginei Maria în Ca­­pitală, Suveranul îi va eși în întâm­pinare la gara de nord. II ----------00:00---------­D. general Mircescu pleacă în străinătate Interimatul d-lui general Averes­cu la ministerul de război, pe tot timpul lipsei din ţară a d-lui ge­neral Mircesc­u, care pleacă la Pa­­ris este atribuit faptului că unele mişcări în comandamentul superior voeşte a le face chiar șeful guver­nului. —--------ae*î*oo------—. D. Steffen Proescu trece la liberali Ploeşti, 30. — Intr'o consfătuire intimă pe care a avut-o ori la Ploeşti d-nii Vintilă Brătianu, Buca, Săvea­nu, Chirculescu cu conducătorii or­ganizaţiei liberale din acel oraş, au anunţat că în curând d. Stelian Po­­pescu directorul statului «Univer­sul» se va înscrie în partidul libe­ral. D-sale i se va da conducerea or­ganizației liberale din Sud, Prahova. --------octree-------­ Liberalii şi hotărîrea gu­vernul de a ridica au­tonomia unor instituţii de Stat Hotărârea guvernului de a modi­fica sau a restrânge autnomia la di­ferite instituţiuni de Stat, a produs o mare indignare în rândurile con­ducătorilor partidului liberal. Guvernul intenţionează să modi­fice alcătuirea şi modul de funcţio­nare al Consiliului superior admi­nistrativ,­­ prefăcându-l într-o u­­nealtă a ministrului. Apoi va mo­difica legea autonomiei căilor fe­rate, legea oficiului de lichidare a bunurilor supuşilor foşti inamici, legea Casei pădurilor, a casei coo­peraţiei, legea Uniunea Camerilor ale Comerţ şi Industrie precum şi a mai multor comisiuni ce funcţio­nează pe lângă ministerul de in­dustrie. Astfel d. Vintilă Brătianu a a­­mintit că atât prin presa pe care o are cât şi în întruniri publice şi în parlament va începe o vie campa­nie împotriva acestor intenţiuni ale guvernului întrucât prin autonomie s’a, urmărit ca aceste Instituţiuni să scape de orice Influenţă politică. Totuşi din sursă guvernamentală ni se afirmă că în curând aceste legi vor fi depuse în parlament. ----------- ţi'00--------­ M5"»terizarea senator po­­litechnice si a sinalei de architectură In curând va fi terminat decretul prin care se va regulamenta instruc­ţa militară a elevilor din şcoalele mniitechnice (Bucureşti şi Timişoa­ra) şi a celor din şcoala superioară de arhitectură. Ministerul de război a aprobat ca studenţii acestor şcoli să prezinte, până la 1 Ianuarie 1937, actele de a­­mânare de studii pe anul 1926—1927. Cercurile de recrutare nu vor ma­i cere acestor tineri ca până la 1 De­cembrie să prezinte actele prevăzute de art. 86 din regulamentul legii de recrutare. Comanda unui submarin pentru marina noastră Suntem informaţi că pe lângă vasele de război comandate la casa «Pat­son» din Neapole, s-a încheiat un contract cu casa «Quarnaro» pen­tru procurarea unui submarin cu o capacitate de 100 tone, care urmea­ză să sosească în ţară după doi ani. Toate comenzile pentru înzestra­rea marinei se fac dintr’un credit special de 830 de milioane, iar nu în contul împrumutului făcut în I­­talia. --------apîrtop-------­ Respingerea acţiunii d-nei Zizi Lambrino Paris, 29. — In procesul Intentat de d-na Zizi Lambrino ex-prinţu- lui Carol s’a pronunţat erl verdic­tul. Curtea franceză a declarat că nu este competentă şi a respins ac­ţiunea d-nei Zizi Lambrino. In con­secinţă fiul ei nu poate purta nu­me?« de Hohenzollern, iar întreți­nerea sa cade în sarcina mamei sale, d-nei Lambrino. Germania pregăteşte Berlin 29 (Iiador). — Ziarele de stânga publică informaţiuni din care reese că în birourile secrete de recrutare ale Reichswehrului s’ar studia un plan de mobilizare generală. In­cercările parlamentare circulă svonul că din cauza acestor revelatiuni, asupra legăturilor din­tre conducerea Reichswehrului şi asociaţiunile secrete, s’ar fi produs o încordare primejdioasă între Mi­nisterul armatei şi Ministerul de Externe. Paris 29 (Rador). — «Echo de Pa­­ris» publică o notă precizând cele şase puncte a căror împlinire este cerută de Franţa pentru­ com­plecta­­rea dezarmării Germaniei. Acestea sunt: 1) Distrugerea fortăreţelor de la Koenigsberg, Kuestrin şi Glo­­gau; 2) declararea unui număr de 240 foste cazărmi; 3) sporirea efec­tivelor poliţiei municipale la 50.000 oameni şi reducerea poliţiei de si­guranţă, întreţinută de Stat la 100.000; 4) Reichswehrul să fie oprit de a se servi de arme interzise prin tratatul de la Versailles, cum sunt gazele otrăvitoare şi tankurile; 5) Interzicerea exportului de produse semi-fabricate, care pot fi transfor­mate in străinătate în material de răsboin; 6) Interzicerea instrucției militare la asociațiunile sportive. LONDRA 29 (Rador).­­ Se a­­nunţă că trecând joi prin Paris, în drum spre Geneva, d. Chamberlain va avea o întrevedere cu d-nii Prin care şi Briand. Din sursă autorizată se declară că d. Chamberlain ar vedea cu plă­cere o întâlnire intre d-nii Briand şi Mussolini. Este însă inexact că ministrul de externe al Marei Bri­tanii ar fi încercat să pună la cale această întâlnire. întrevederea va avea totuşi loc sau pe «Le Matin» Paris, 29 (Rador). — «Matin» afli că se pregăteşte o întrev­ere între d-nii Chamberlain, Briand şi Mus­solini, într’un oraş din Elveţia ita­liană. După această întrevedere în trei, d-nii Briand şi Mussolini vor putea examina separat chestiu­nile interesând numai Franţa şi I­­talia. Hotărâri definitive în privin­ţa acestei întrevederi se vor lua peste trei-patru zile. -------toţi. po-------­ D. CHAMBERLAIN INSTITUT DE ARTE GRAFICE «EMINESCU» SOC. ANONIMA, STR. PARLAMENTULUI NR. 8 BUCURESTI Recrudescenta activiştii fostelor organizaţii ale Reichswehr-ului negru Paris 39 (Rador). — «Matin» şi «Pe­­tit Journal» reproduc inf­or­moţiunile publicate de «Berliner Taublatt,, denun­ţând recrudescenta activităţii fostelor, organizatiuni ale Reichswehrului ne­­gru. Aceste organizaţiuni funcţionează acum nestănjenite, mai ales şi Silezia. Ele posedă duplicate ale registrelor de mobilizare, ale căror originale au fost distruse din ordinul Com­isiiunii intera­liate de control, şi pe baza acestor do­cumente se străduesc să prepare o nouă mobilizare, sub pretextul convocării de cursuri sportive. Tratatul de alianţa franco­­român a fost depus la Liga Naţiunilor Geneva 21 (Rador). __ Guvernul francez a transmis Secretariatului Ligei Naţiunilor spre înregistrare şi publicare tratatul de amiciţie semnat la 10 iunie 1926 între Fran­ţa şi România, şi convenţia anexă relativă la regularea pacifică a di­ferendelor între ambele țări ^Campania electorală în Ungaria Primul ministru maghiar face instigaţie iredentistă D. Bethlen declară că Ungaria luptă pentru dreptul de autodeterminare al ungurilor din statele succesoare Budapesta 29 (Rador). — Ziua de] Alţi candidaţi oposiţionişti, vor» Duminecă, consacrată pretutindeni ] bind în diverse localităţi din provin campaniei electorale, a decurs în li* de, au cerut mai ales scrutinul sem nişte.Contele Bethlen a luat parte creţ şi suprimarea restricţiunîlor a* la o întrunire publică la Debreţin,­­inse drepturilor cetăţeneşti, unde candidează şi a rostit un dis­­curs, prezentând programul relativ la scopurile politicei externe a Un­gariei. Contele Bethlen a declarat că Ungaria trebue să încerce obţine­rea egalităţii de drepturi cu celelal­te ţări şi garantarea independenţei, astfel ca nimeni să nu se mai ames­tece în afacerile ei interne şi să fie liberată de orice control. Primul ministru a arătat că o altă ţinta a politicei externe ungare trebue să­­fie recunoaşterea dreptu­lui de auto-determinare pentru cele 3 milioane şi jumătate de unguri cari trăesc în afară de frontie­­rele Ungariei. In sfârsit Ungaria trebue să ceară re ■i*uire». #n-i»t**t«.»l«li ii« rare în conformitate cu dreptu­rile ce »-au fo*st asigurate prin art. 19 din pontul L3- *ei Naţiunilor. Inij toacele "'nwariei tn această acţiu­ne trebue să fie pacifice,— a adăogat contele Bethlen. Vorbind la Wacz, contele Iuliu An­drassy, candidat al opoziţiei, a de­clarat că alegerea liberă a unui rege ar însemna sinuciderea naţională. Contele Andrassy a osândit cu ener­gie combinaţiunile aventuroase ivi­,­te în ultimul timp în chestiunea re­galității. . -xxoxx- Marele incendiu din Brussa Constantinopol, 29 (Rador). — Un­­­n­cendiu a distrus ori la Bursă 200 maga­zine. ­oo­tao- Mikadou! în agonie Londra 29 (Rador). — Din To­kio se anunță că împăratul Yoshi­­kito s’a afla In agonie. Incinerarea rămăşiţelor lui Krassin Cenuşa va fi expediată in Rusia Londra 28 (Rador). — Rămăşiţele lui Krassin au fost incinerate Duminecă după amiază Cenuşa va fi expediată în Rusia. Câteva mii de persoane au ur­mat cortegiul funebru, de la Ambasadă Sovietică la cimitir, unde *’« săvârşit incinerarea. Printre florile depuse, se remarcat coroanele Federaţiei Minerilor din Ma­­rea Britanie, coroana partidului comu­nist din Franţa şi coroana secţiunii pentru încurajarea minorităţilor naţio­­nale britanice. Membrii corpului diplomatic, repre­zentanţii Ministerului de Externe al Marei Britanii și ai altor corpuri ofi­ciale au fost in cursul dimineții la Am­­basada Sovietică, unde era expus cor­­pul defunctului. ---------00*00---------­

Next