Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)
1926-12-15 / nr. 637
Adunarea generală lintolst trânto Cuvântarea Patriarhului şi a d-lui C. Basarab Brâncoveanu Eri, la orele 4 d. a. s-a ţinut adunarea generală a administraţiei «Aţenămintelor Brâncoveneşti» în sala de şedinţă a epitropiei din splaiul Domniţa Bălaşa. A prezidat Patriarhul Miron Cristea. In asistenţă am notat pe d-nii: miniştrii I. Lupaş şi dr. Busuiocescu, principii C. Basarab-Brâncoveanu şi Barbu Ştirbey, inginer Gr. Grecescu, directorul Aşezămintelor, M. Săulescu, Grisescu şi Petre Missir, foşti miniştrii, episcopul Lucian al Romanului, Lăscăriş Catargin, efor al spitalelor civile, general Nicoleanu, prefectul poliţiei, prof. dr. Juvara prof. dr. Mina Minovici, prof. dr. Theohari, inginer Al. Podborski, inspector general al aşezărainterr, inginer Elie Radu, dr. Gomoiu, M. Şeteanu, dr. Moscu, dr. Cristide, dr. Băltăceanu, dr. Baroncea, Leonte Moldoveanu, M. Berceanu, M. Antoniade, d-na dr. Manicatide-Veneri Cristian Greceaonu, Emil Lăzărescu, C. Danabase, avocat Tudor Popescu, Christian Ionescu, etc. D■ Al. Podhorsky, inspectorul general al aşezămintelor, a citit raportul comisiei de control pentru verificarea socotelilor pe anul 1921, iar adunarea a dat cuvenita descărcare. S’au ales în comisia de controlul gestiunei pe anii 1922, 1923, 1924 și 1925 d-nul: general Coandă, M Săulescu, O. Kiriacescu, Elie Radu, dr. M. Minovici, I. Angelescu ș. a. D. ing. Dr. Greceanu, directorul general al aşezămintelor, după ce arată activitatea pe care a depus-o timp de 20 ani la această instituţie, spune că este nevoit să se retragă de la conducere din cauza sănătăţii. Aduce mulţumiri Patriarhului pentru îndemnurile bune pe care i le-a dat ori de câte ori le-a cerut. Cuvântarea Patriarhului Patriarhul Miron urează însănătoşire d-lui ing. Greceanu, şi-i aduce mulţumiri pentru rodnica sa activitate de 20 de ani, evidenţiând meri-,tele pe care şi le-a cules. Relevă că la 1900 spitalul Brâncovenesc avea un deficit de 223 mii lei şi biserica un spor de 409 mii lei, iar acum administraţia spitalicească are un fond de rezervă de 13 milioane şi biserica 11 milioane lei. C. C. Basarab-Brâncoveanu în numele epitropiei a exprimat recunoştinţa d-lui Greceanu pentru competinţa şi tragerea de inimă pe care le-a pus în administrarea aşezămintelor. D. Emil Lăzărescu a vorbit în acelaş sens. D. prof. dr. Mina Minovici, în numele facultăţii de medicină, a felicitat pe conducătorii epitropiei pentru frumoasa activitate desfăşurată. In urmă, s’a servit asistenţii o gustare. CAL-VICTORIOS BUCURESTI Candidaţii pentru locul de senator al Chişinăului -----apîStop---- Frământări politice In vederea alegerii senatoriale de la Chişinău, «politicianii» din Capitala Basarabiei au început să se agite. Consfătuirile şi întrunirile pe suburbii au reînceput. Cine vrea, ascultă vechiul cântec al «oamenilor politici» pentru ca apoi să plece desgustat. Guvernamentalii ...manifestă optimism. Cu procedeze obişnuite cred în succeiunii candidatului lor, d. Sebastian Teodorescu, primar al Chişinăului. Reuşita acestuia e problematică Desigur lupta o va conduce însăşi dr. Goga. Acesta ştie însă ce greutăţi are de întâmpinat mai ales de la adversarii «averescani» ai d-lui Sebastian Teodorescu, căruia îi fac mereu şicane. Liberalii „,încântaţi de «succesul» obţinut de d. Tancred Constantinescu la a-legerea trecută, nădăjduesc pe aceleaşi voturi. Candidatul de atunci nu era localnic. Avea deci mai puţini duşmani în partid, spre deosebire de d. I. T. Costin căruia i s’a pus contra-candidat pe dl. Bivol, liberal dezident. NaţionalŢărănişti ...nu sunt mai norocoşi. Certurile nu lipsesc nici din partidul lor. Centrul a fixat candidatura d-lui Pan Halipa. La Chişinău s’au găsit unii cari au cerut pe d. St. Helban ca vechiu luptător. Desigur însă va rămâne pe listă d. Halipa care contează pe voturile evreilor şi ale muncitorimii. Lupta va fi dârză Lupta va fi dârză. Ţărăniştii vor «cu orice preţ» să aducă în Parlament pe d. Halipa. Totul însă, e în funcţie de şurub- Depinde de felul cui îl vor învârti autorităţile administrative. mai multe oraşe din Danemarca, şi chiar până în fundul Siberiei. Goţii erau iniţiaţi în secta egipteană cu mult înainte de venirea lor în Dacia. Iar Atila a făcut chiar parte din secta valahilor, ( prin intermediul Barbarilor) fie din Bisericii Egiptene se găsesc în cea a Templierilor. Templierii, nimiciţi în restul Europei, s’au menţinut la noi până în mijlocul secolului al XIV. La fundarea Moldovei găsim pe Templeri plecaţi din Muntenia, unde secta pitagoriciană le luase locul. Nici aici n’au rămas prea mult timp, căci la venirea lui Ştefan cel Mare, o altă sectă îi înlocuieşte definitiv, Mircea cel Bătrân făcea parte din ordinul Templierilor. Părintele său Radu, de asemenea. Semnăturile lor port câte trei puncte la urmă. Lupta dintre Dăneşti şi Drăculeşti a fost lupta dintre Pitagoricieni şi Templieri. Mihai Viteazul a fost iniţiat în sectia pământeană iptrigoriciană) «care a încercat cu acest erou: Unirea tuturor Românilor». Acelaş lucru cu Matei Basarab, a cărui semnătură se sfârşeşte prin patru puncte, D. Grigoraş a descoperit o limbă tiudatfi, care este «ori cea francă, creată special pentru criptare, ori este una românească dispărută din Balcani». Ceea ce e mai interesant, e aflarea unui semn teosofic egiptean pe inelul lui Radu de la Curtea de Argeș. Valahii ar fi avut, deci, în mijlocul lor secte oculte în legătură cu «Biserica Egipteană» (IMisia Igipsa) sectele respective barbare. «Rolul Valahilor n’ar fi fost decât lupta contra sectei concurente a lui Christ şi distrugerea Imperiului Roman cu ajutorul Barbarilor, convertiţi la credinţa lor». Documente de existenţa Ne oprim aici. Regretăm că d. Grigoraş nu ne dă mai multe amănunte asupra Bisericii Egiptene, sectei Pitagoriciene şi Ordinului Templierilor. Şi regretăm, de asemenea, grosolanele greşeli de ştiinţă istorică pe care le săvârşeşte — dând crezare legendei lui Zamolxis, Thales, Pitagora, sau afirmând că Buda Sakia- Muni a vieţuit cu 1500 în. Chr. («Revista Universitară» No. 2, p. 39). D. Grigoraş pomeneşte apoi de o mulţime de fapte, sugerează o infinitate de ipoteze — fără să le adâncească. De multe ori — dovedeşte o naivitate şi o lipsă de cunoştinţe istorice, stânjenitoare. Vom încerca în altă parte să reconstituim adevărul asupra sectelor în deosebi asupra Templierilor. Ipotezele şi descoperirile d-lui Grigoraş vor apărea atunci într’o justă lumină. Concluziile la cari duc descifrările criptografice sunt, însă, de o covârşitoară însemnătate. Ele dovedesc existenţa unei elite de iniţiaţi, cari influenţează în esenţa lor toate evenimentele. Istoria n’ar fi numai o efervescenţă socială, o serie de fapte provocate de masse — el şi realizarea unor dorinţi pe cari nu le cunosc de- i cât prea puţini indivizi. Sensul pe care criptografia îl dă istoriei românilor — este un sens tainic, teozofic, ocult, opus actualelor teorii de nuanţă sociologică. Lucrul acesta nu trebuie să ne mire. Cei cari cunosc cât de obiţin rolul sectelor oculte în antichitate, sau cel al Franc-Masonilor şi Templierilor în evul modern — înţeleg necesitatea unei asemenea atitudini esoterice. Rămâne de văzut dacă ipotezele d-lui Grigoraş cu privire la originea şi filiaţia sectelor în ţările Româneşti pot fi acceptate. înainte de a încheia aceste note, adaog că criptografia aduce o lumină nouă asupra originei Basarabilor. Hajdeu dovedise că nu era o familie, ci o castă. Descoperirile de la Curtea de Argeș, dovediseră existența mai multor Radu Negru. Criptele duc la concluzia că Basarabii erau o sectă ocultă. Noi credem că am îndeplinit un pas mai departe în lămurirea misterului Basarabilor. Dacă nu ne înșelăm, Basarabii sunt rămăşiţele unei străvechi caste preoţeşti, grupate în jurul unui totem tracic. Credem că vom putea dovedi aceasta atât prin Mircea Eliade Cuvânturi lui V. Madgearu D. V. MADGEARU: Am ajuns în viaţa noastră politică aşa de departe încât partide care n’au legitimitatea politică, să conteste legitimitatea partidului nostru, eşit din sânul acestor mase. D. I. MIHALACHE: Aţi înţeles din vorbirile prietenilor cari m’au nilVANTUC de la Dacia Cuvântările d-lor Maniu, Mihalathe, Lupu, Madgearu, D. R. loanitescu, etc, etc. întrunirea se deschide la orele 10 jumătate dimineaţa Se propune, ca preşedinte al adunării d. amiral Graţozki. D-sa dă cuvântul d-lui CEZA SIMIONESCU (avocat). Asa arată importanţa fuziunei fă- cute de cele două partide democratice care aveau acelaş ideal. D. deputat ALEX. MUSETESCU (Muscel): Spune că dela fuziune în coace, tara întreagă a început să rostul ei ca bolşevism, aibe o nouă credinţă. __ După cuvântarea d-lui GMELMEDE'^m d v M atVJT’A'RTT oit este o declaraţie omagială din partea organizaţiei din Braşov, către cetăţenii Capitalei. D. DR VOICU NIŢESCU (deputat Braşov) aduce salutul cetăţenilor Braşovului. Epoca nouă de guvernare va începe în această ţară atunci când în Capitala ţării se va institui în tonul partidelor oligarhice, un partid de ordine și de dreptate. D. POMPILUI IOANITESCU : Noi ne cunoaștem și n’avem nevea să ne recomandăm unul altuia, pen ^nătatea fuziunei, tru că am luptat cot la cot în toate alegerile. Am venit aci să protestăm în contra actului de amnistie dat de actualul guvern, iertând astfel pe cei culpabili. Se ocupă de gâtuirea ce vrea actualul guvern să o aducă presei. D. DR. AUREL VLAD (deputat de Hunedoara): Noi care am luptat pentru România Mare, am ajuns să fim dominaţi de ajutorul ungurilor şi al saşilor cu ocazia alegerilor. Acest sistem de alegeri trebue să dispară din această ţară. Cuvântarea lui D. R. Ioanitescu D. D. R. IOANITESCU spune Fariseul de eri (d. Manoilescu) să vie aici în mijlocul acestei întruniri să vază ce suflete curate se găsesc în acest partid. Când avem oameni de talia d-nului Lupu, când avem pe I. Mihalache trup din trupul ţărănimei, când avem simbolul Ardealului pe Tuliu Mania, când în jurul acestor trei fruntaşi se găsesc toţi acei care sângerează pentru patrie şi democraţie, se poate vorbi de decepţie . Decepţie nu poate să aibe partidul nostru. Aici este duhul blând al ţării. Cine a luptat în momentul când s’a sugurmat drepturile politice prin legea electorală, cine protestează în contra sugrumare! presei. — nu noi . Noi vom face zi din jurul presei, pentru ca să nu se ştirbească acest drept de democraţie. D. DEM. DOPRESCU: Acestui guvern îi putem da calificativul de «politica gazdelor de hoţi». Parlamentul nostru în stare de faliment se mai poate cemnu» numai de bucătăria M. S. Regelui. D. denutat PETRE SUCIU: Noi ne întrunim azi aici pentru prima oară de la alegerile generale. Toate le-a uitat poporul român, dar nu poate uita alegerile ce s’ar' făcut de acest guvern. Cuvântarea d-lui I. Mihalache precedat aci că rostul întrunirei de azî este de a protesta împotriva crimei săvârşite de curând, a amnistiei. Sunt încredinţat că de mâine o anumită presă ne va discuta rostul îîntrunirei noastre de azi, calificând Anul acesta după 5 ani de secetă când avem un an de belşug, ţăranul român n’are cu ce să-şi plătească dările către Stat. Iată falimentul guvernului. Ceea ce se petrece în Basarabia este un corolar al sistemului de guvernare, prin falsificarea votului din timpul alegerilor generale. Zeci de mii de funcţionari au fost daţi judecăţii ca abuzivi, iar în urmă vine guvernul şi amnestiază toate aceste delicte. Protestează împotriva amnistiere care este primă de încurajare dată hoţilor. In altă ordine de idei arată însem Cuvântarea lui dr. Lupu S’a perindat înaintea d-voastră falanga de oratori ce o are partidul nostru. Alei la «Dacia» este adevăratul parlament. (Aplauze). De zece ani şi elevi şi învăţători au învăţat toate pe de rost. Să se scoboare clevetitorii în mijlocul suferinţelor şi vor vedea unde este adevărata democraţie. Ne-am unit în contra acestor ticăloşi, şi trăim şi vom trăi. Ni se spune, de ce mai adunaţi oamenii la Dacia ! Nu v’aţi săturat de 10 ani de când vă întruniţi ! Am răspuns : Nu! Am fost acuzaţi de lupta de clasă. Lupta nu însemnează ura. Noi toţi declarăm că renunţăm de a mai guverna această ţară dacă ei îşi iau angajamentul să îndeplinească postulatele noastre. Cuvântarea d-lui Iuliu Maniu q i.\ ! :V ■' Spune că datoria conducătorilor poliţiei este să ţină cât mai mult contact cu massele populare ca să vadă nevoile ei. Noi nu înţelegem ca conducătorii partidelor politice să fie închişi în turnul de fildeş şi să nu vadă, să nu angă nevoile acestei mulţimi. Tutuno altă ordine de idei arată bazele solide pe care s’a făcut fuziunea ambelor partide. Spune că cei mai distinşi oameni ai partidului national -ţărău ist au interpelat guvernul în parlament, fără ca vr’un ministru să răspunza un cuvânt, asupra faptelor petrecute cu ocazia alegerilor. De asemenea s’au adresat patru interpelări în parlament în legătură cu politica financiară a țării și cu criza în care ne sbatem. Nici un ministru n’a răspuns un cuvânt. O altă interpelare a fost adresată de d. Vaida-Voevod în legătură cu tratatul cu Italia, dar până azi n’a primit din partea guvernului nici un răspuns. Singurul mijloc pentru a arăta nevrednicia acestui guvern este fie a veni aci în mijlocul Capitalei unde bate pulsul acestei ţări, şi să vă aducem la cunoştinţă toate banditismele la care se dă guvernul actual. Noi vrem ca starea actuală a acestei ţări să dispară şi în locul ei să domine o nouă viaţă constituţionala bazată pe idei sănătoase. întrunirea a luat sfârşit la orele ■mmm. pm. RECURS IN MATERIE DE EXPROPRIERE URBANA S-a judecat la s. IV-a a Curtii de apel exproprierea imobilului din str. Domniţa Anastasia 9, proprietatea d-nei Alexandrina Anastasiu. Curtea a acordat proprietarei 8000 lei de metru pătrat expropiat, ori suma globală de 100.000 lei, pentru faptul că prin exproprierea aceasta, a pierdut folosinţa terenului pe care se afla clădită o prăvălie în care exercita comerţul de băuturi. împotriva acestei decizii, Primăria a făcut recurs pe motiv că nu d-na proprietară făcea recurs, ci fiul d-sale şi conform art. 83 din legea de expropriere, nu se pot acorda daune decât personal proprietarului expropiat. S. III-a a înaltei curţi a casat decizia fără trimetere pe motivul acesta invocat de primăria recurentă, rămânând în picioare decizia numai în ce priveşte plata pe metru pătrat expropriat. DE LA CURTEA CU JURAŢI In seara de 6 Ianuari 1923, trei agenţi ai Poliţiei de siguranţă: Gh. Ghica, I. Călugări şi I. Şerbănescu, au pătruns cu revolverele întinse în casa din str. Sf. Niculae Tei 70, unde se găsea un cunoscut apaş din cartierul Tei, Axente Bran, zis Lentis, care la vederea agenţilor, a tras două focuri de revolver rănind la mână pe primul agent, Gh. Ghica. Pentru această crimă săvârşită dar neisbutită, Axente Bran a fost trimis în judecata curţii cu juraţi. D. procuror Al. Procop-Dumitrescu în rechizitoriul d-sale, a arătat trecutul atât de pătat al infractorului, cerând un verdict de condamnare-Comisia juraţilor a adus un verdict afirmativ acordând inculpatului circumstanţe uşurătoare. Pe baza acestui verdict, curtea a condamnat pe Axente Bran la 5 ani închisoare. CERERE DE STRAMUTARE D. dr. Vasiliu din Botoşani fusese acuzat de provocare de avort de către familia femeei Cleopatra Galin din acel oraş. Familia victimei, Cleopatra Galin a făcut cerere de strămutare pe motiv de suspiciune legală înalta curte de casaţie a admis cererea şi a strămutat procesul la instanţele judecătoreşti din Roman. ----oro— Inaugurarea căminului studenţilor din judeţul R.Sărat Duminecă dim. s’a făcut inaugurarea căminului studenţilor din judeţul R. Sărat, instalat în str. Văcărescu L . Era de faţă d-nii: Iancu Mihăescu prefectul jud. R. Sărat Ionel Lupescu, C. V. Renea, D. Mazilu, Iosefache Oroveanu, C. Dănulescu, P. Angelescu, preşedintele G S. B. şi mulţi studenţi râmniceni. S’a oficiat un te-deum, după care au vorbit: pr. Atanasie Popescu, d-nii: I. Mihăescu, Iosefache Oroveu, C. V. Renea, Ionel Lupescu, D. Mazilu şi Paraschiv Angelescu, cari au dat asigurări de tot concursul pentru lunga existenţă a căminului. Tuturor le-a răspuns d. Ştefan P. Oroveanu, preşedintele cercului, care le-a mulţumit pentru ajutorul dat la înfiinţarea Căminului şi a asigurat asistenţa că studenţii râmniceni vor şti să-şi facă complet datoria către ţară şi popor, prin cultivarea ideii naţionale şi adăparea la o adâncă cultură. Asistenţa a manifestat apoi pentru însănătoşirea MS. Regelui. Cu acest prilej, d. C. Dănulescu, infern al spitalelor, a fost proclamat preşedinte de onoare al Cercului studenţesc «Al. Sihleanu» S-au înscris cu cotizaţii anuale pentru cămin d-nii: D. Mazilu cu 12000 lei; Ionel Lupescu cu 10.000; C. Renea cu 5.000 şi L Oroveanu cu 2.000 lei Comitetul de conducere al căminului a fost format astfel: director: d. D. V. Ionescu; intendent d. C. I. Cucu şi casier d. Mărgărit Zamfir. Comisarul gării Galaţi*»- Publicul spectator lovit şi insultat de acest comisar.-Depunerea comisarului Galaţi 121 — Un caz destul de regretabil s’a petrecut aseară în gara locală.. Comisarul gării Galaţi Pantazi Rădulescu, având o atitudine necuviincioasă faţă de un superior al său, d. Constantinescu, directorul prefecturii, a venit să ancheteze cazul. De la primele întrebări ,comisarul Pantazi Rădulescu se năpusteşte cu furie nebună asupra directorului prefecturei de poliţie, aplicându-i puternice lovituri. Atraşi de ţipetele victimei, au sărit atât funcţionarii comisariatului etimologia cuvântului, cât şi PriUjc£ţ ^ publicul ce se afla pe peron, documente arheologice, folclorice, re,cftutând să desarmeze pe agresor,ligioase. Deocamdată, însă, nu avem■ y^zând aceasta comisarul scoate sa n, A, »»ă n»n r,,, 1 „, /I î ATAVi n1««l AAnnnn . . nici răgazul nici materialul necesar pentru a duce la bun sfârşit ipoteza acesţeia.bia şi învârtind-o răneşte câţiva din grupul compact de curioşi care înconjurase teatrul de luptă. D. Jacques Zaharia ajutor de primar al oraşului Galaţi fiind şi el prezent, a căutat să intervie. La această nouă intervenţie, comisarul Pantazi Rădulescu se repede cu sabia asupra d-lui Zaharia căutând să-l străpungă. Graţie intervenţiei a doi soldaţi din Reg. de C. F. R, fiorosul comisar a fost dezarmat, pus în lanţuri şi condus la prefectura de poliţie. Imediat a fost avizat de prim procuror Paraschivescu, care a supus pe comisar la un interogatoriu, ordonând a fi depus în beciurile poliţiei până se va emite mandat de arestare. In timpul nopţii, ajutorul comandant de sergenţi Nicolau, trecând în inspecţie pe la poliie, a vizitei şi beciurile poliţiei. Şi de data aceesta comisarul a comis un nou act brutal lovind pe d. Nicolau. Astă seară se va emite mandat de arestare. BloCNoes Ion Foţi: 20 de ani de viaţă literară Cerul «Propileelor Literare», colaboratorii şi prietenii revistei literare de sub direcţia d-lor Romulus Voinescu şi Ion Foti au sărbătorit Sâmbătă seara, printr’un banchet Intim, la Restaurantul Elysée, împlinirea a 20 de ani de viaţă literară a ziaristului şi scriitorului Ion Foţi. Douăzeci de ani de activitate pe terenul literar sunt, într-adevăr, un patrimoniu de renunţări, de suferinţă şi sacrificii, de luptă şi înălţare, care face cinste nu numai omului de litere Ion Foţi, ci literaturei naţionale. Ceeace au subliniat în toasturile lor d-nii Romulus Voinescu, Al. Valean, Horia Furtună, prof. G. Murnu, — cărora le-a răspuns printr’o emoţionată cuvântare de mulţumire sărbătoritul. ' /:• • * 11 Concertul Enescu d in folosul Asociaţiei creştine a femeilor române ^ In ziua de 3 Ianuarie 1927, Maestrul Enescu va da la Ateneu, cu concursul Domnului Alfred Alexandrescu un concert de gală, sub înaltul Patronaj al Mr. Regina, cu un bogat program, în folsul Asociaţiei creştine a femeilor române. Biletele pentru acest Concert s’au pus o vSnzare la Magazinul Mr.zart, Calea Victoriei, iar lojile la Doamna Maria I. Filipescu str N. Filipescu 26. Tel. 12/8. De la teatrul «Regina Maria» Miercuri 15 Decembrie, se va juca Tati cu d. Ion Manolescu, în joc de Moartea Civilă, cum a fost anunţat pe primele afişe cu repertoriul săptămânei. Moartea lui Jean Richepin PARIS, 13. (Rador). Jean Richepin, membru al Academiei Franceze, a încetat din viaţă. Expoziţii Pictorul Nicolae Taneff un oaspete ungar anunţă că vernisajul expoziţiei sale de pictură intitulată «O vară în Bulgaria», va avea loc în ziua de 15 Decembrie era 11 a. m. în sala «Expoziţiei Academiei Artelor Decorative», Str.âmpineanu, 17, Etaj I în prezenta Excelenţei Sale d-lui Pomernoff, ministrul Bulgariei la Bucureşti. Expoziţia va rămâne deschisă de la ‘5—31 Decembrie 1926. Concerte Duminecă 19 Decembrie ora 9 seara va avea loc în Palatul Sindicatului Ziaruşilor concertul pianistului N. Caravia, Conferinţe Duminecă, 12 Decembrie a. c. la ora 40, a avut loc a IlI-a conferinţă, la şcoala comercială No. 4. D. Ion Hotarele a vorbit despre «însemnătatea credinţii în lupta pentru existenţă». D-sa a scos în relief marele rol pe care-l are credinţa în viaţă; a adus exemple din biblie, caracterizând în fraze sugestive conştiinţa. După conferinţe au urmat recitări, etc. Spectacole Opera Română: Aida. Teatrul Naţional: Grafica. Teatrul Regina Maria: Negustorii de glorie. Teatrul Mic: Fracul. Teatrul Fantasio: Adriana cu orice preț. Teatrul Popular: Doctorul fără voie. Teatrul virtutea. Central: Omul, bestial Cuvântările. Dara de seama. Gestiunea, încă dela ora treluaseră loc în rând, o mulţime de pălării, de toate culorile şi de toate formele, cari atrageau şi mai mult atenţia asupra, blănurilor scumpe ce cădeau pe umeri. E ora trei şi jumătate. D-ra Fălcoianu împarte carnete de cărămizi pentru «Casa Femei» Cuvântarea d-nei Botez D-na CALIPSO BOTEZ, prezidenta Consiliului Naţional al Femeilor Române, vorbeşte de importanţa consiliului şi de rezultatul activităţii lui de atâţea ani. Această activitate, fiind un suport pentru ordinea statului, a avut înţelegerea statului, iar adversarii ei de emi sunt colaborările distinse de astăzi. Consiliul a avut în vedere organizarea muncii, ale cărei concepţii au fost răsturnate de războiu. De aceea a organizat şcoli speciale, ale căror absolvente au fost plasate pe la diverse instituţii de stat, iar de la anul vor începe promoţiile şcolii de reorganizare a gospodăriei rurale înfiinţată la Grozeşti. Vorbeşte de succesele femeei române la instituţiile internaţionale de pe lângă Societatea Naţiunilor şi trecând la «Casa Femeei» susţine pentru înfiinţarea ei, păreri cu totul greşite. Oratoarea vorbeşte de vizita marchizei de Aberdeen, de publicaţiile consiliului care sunt abstracte fiindcă sunt menite pentru bărbat şi termină făcând apel la obolul tuturor, care, pe lângă «aportul moral» va avea ateliere, bibilioteci şi un cămin pentru fetele şi femeile ce vin în Bucureşti D-na ALEXANDRINA CANTACUZINO, vice-prezidenta consiliului, face o amplă dare de seamă asupra activităţii consiliului, activiste dusă în ţară şi în afară şi insistă asupra colaborării cu femeile minoritare, prin care s’a ajuns la acea reculegere politică dintre partidele minoritare şi oficialitatea noastră. Trecând la colaborarea făcută în străinătate, d-na Cantacuzino vorbeşte şi despre congresul pan-european de la Viena. In această chestiune, d-sa face profesiunea de credinţă a Consiliului Naţional al Femeilor Române: «Suntem pentru înfăptuirea Statelor Unite ale Europei, căci această idee reprezintă o lume ce se naşte, pe când cea de astăzi moare. Trecând la ocrotirea femeii şi fetelor tinere, d-sa arată ceea ce s’a făcut pentru această idee, precum şi de succesele obţinute de Consiliul Naţional, în areopagurile din străinătate, succese, datorate activităţii şi muncii d-sale. După ce arată în ce fel înţelege , fie «Casa Femeii» d-sa termină spunând că femeia română, are datoria — şi o va îndeplini — să ridice nu numai prestigiul târic şi al poporului român, care, în străinătate e redat drept un desfrânat. D-ra CERCHEZ vorbeşte de activitatea ce va depune Consiliul Naţional, atât ca program propriu cât ei ca urmare a participării la institutele internaţionale, pe terenul artelor. Apoi se citeşte raportul de descărcare a gestiunii consiliului — şi, întrunirea, la sfârşit la orele 5.30. Cuvântările. O delegsfie se va prezenta ministrului de război Invalizii, orfanii prin tutorii lor şi văduvele de război s’au întrunit Duminecă dimineaţa in «aia «Picadilly» de la «Cercul Militar» spre a cere 'mbunătăţirea pensiilor derizorii pe care le primesc astăzi. D. COLONEL RĂDULESCU deschide întrunirea atac find asociaţi a invalizilor de războiu care mi ajută cum trebue pe invalizi. Face apel la solidaritatea invalizilor pentru a putea lupta şi câştiga drepturile ce li se cuvin. Penside ce le primesc azi invalizii sunt derizorii. D LOCOT. GOMOFESCU cere o imediată Îmbunătăţire a iituaţiei invalizilor. COLONEL ŞT. ZAVOIANU protestează împotriva faptului că s’a refuzat invalizilor şi văduvelor sala «Fundaţiei Carol» unde trebuia să se ţină întrunirea. Descrie situaţia de mizerie în care se găsesc invalizii şi văduvele, lipşiţi districtul necesar. Aminteşte cazul acelui invalid de război cu cinci copii care a făcut cerere să i se îngădue a cerşi. Cere ca instituţia I. O. V. să fie trecută de la ministerul sănătăţii la cel de război. De asemeni mai cere revizuirea pensiilor invalizilor şi văduvelor de război. D. LOCOT. COSTESCU arată că asociaţia invalizilor nu-şi îndeplineşte misiunea. D. V. V. HANF.Ş, deputat, arată necesitatea trecerei I. O. V.-ului la ministerul de război care prezintă o garanţie că se va interesa pentru cei cari au luptat în primele linii. Afrma ei este o ruşine a se mai numi pensie ceia ce se dă astăzi invalizilor şi văduvelor de război. O văduvă primeşte 18 lei şi 50 bani pe lună, iar copilul ei orfan primeşte 1 leu şi 50 bani. Promite că va lupta în Parlament pentru îndreptarea acestei triste situaţii. D. COLONEL RĂDULESCU aduce laude ziarului nostru care prin scrisul d-lui Pamfil’ Şeicaru a arătat nedreptatea strigătoare care se face invalizilor şi văduvelor de război. Mulţumeşte în numele invalizilor d-lui Şeicaru pentru apărarea pe care le-a luat-o întotdeauna. D. PAMFIL ŞEICARU spune că dacă scrisul d-sale pare câte odată violent, este că nedreptăţile care ne înconjură sunt prea mar. Cum aşi putea să nu fiu un revoltat — spune d- Şeicaru — când cei cari au luptat cu mine pe front şi nt a căzut răniţi, n’au astăzi nici măcar pâinea. Pensiile ce se dau astăzi invalizilor şi văduvelor de război, constitue o bătae de joc. Statul are o poliţă morală de achitat faţă de aceştia care sunt mucenicii datoriei împlinite. Invalizii trebuesc preferaţi în instituţie Statului înaintea tuturor. Inchee spunând că va rămâne credincios scrisului său şi că va continua să dea în vileag toate nedreptăţile conducătorilor, oricare ar fi ei. După cuvântarea d-lui Şeicaru s’a ales o comisiune care să se prezinte astăzi d-lui general Marcescu pentru a-i expune doleanţele exprimate în întrunire. S’a decis apel să se întocmească un memoriu care să fie înaintat guvernului și Parlamentului.