Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)

1926-12-15 / nr. 637

Adunarea generală lintolst trânto Cuvântarea Patriarhului şi a d-lui C. Basarab Brâncoveanu Eri, la orele 4 d. a. s-a ţinut adu­narea generală a administraţiei «A­­ţenăm­intelor Brâncoveneşti» în sala de şedinţă a epitropiei din splaiul Domniţa Bă­la­şa. A prezidat Patriarhul Miron Cris­tea. In asistenţă am notat pe d-nii: miniştrii I. Lupaş şi dr. Busuioces­­cu, principii C. Basarab-Brânco­­veanu şi Barbu Ştirbey, inginer Gr. Grecescu, directorul Aşezăminte­lor, M. Săulescu, G­risescu şi Petre Missir, foşti miniştrii, episcopul Lu­cian al Romanului, Lăscăriş Catar­gin, efor al spitalelor civile, gene­ral Nicoleanu, prefectul poliţiei, prof. dr. Juvara prof. dr. Mina Mi­­novici, prof. dr. Theohari, inginer Al. Podborski, inspector general al aşezărainte­rr, inginer Elie Radu, dr. Gomoiu, M. Şeteanu, dr. Moscu, dr. Cristide, dr. Băltăceanu, dr. Ba­­roncea, Leonte Moldoveanu, M. Ber­ceanu, M. Antoniade, d-na dr. Ma­­nicatide-Veneri Cristian Greceaonu, Emil Lăzărescu, C. Dan­abase, avo­cat Tudor Popescu, Christian Io­­nescu, etc. D■ Al. Podhorsky, inspectorul ge­neral al aşezămintelor, a citit rapor­tul comisiei de control pentru veri­ficarea socotelilor pe anul 1921, iar adunarea a dat cuvenita descărcare. S’au ales în comisia de­ controlul gestiunei pe anii 1922, 1923, 1924 și 1925 d-nul: general Coandă, M Său­­lescu, O. Kiriacescu, Elie Radu, dr. M. Minovici, I. Angelescu ș. a. D. ing. Dr. Greceanu, directorul general al aşezămintelor, după ce a­­rată activitatea pe care a depus-o timp de 20 ani la această instituţie, spune că este nevoit să se retragă de la conducere din cauza sănătăţii. Aduce mulţumiri Patriarhului pen­tru îndemnurile bune pe care i le-a dat ori de câte ori le-a cerut. Cuvântarea Patriarhului Patriarhul Miron urează însănă­toşire d-lui ing. Greceanu, şi-i aduce mulţumiri pentru rodnica sa activi­tate de 20 de ani, evidenţiând meri-,­tele pe care şi le-a cules. Relevă că la 1900 spitalul Brânco­­venesc avea un deficit de 223 mii lei şi biserica un spor de 409 mii lei, iar acum administraţia spitalicească are un fond de rezervă de 13 milioa­ne şi biserica 11 milioane lei. C. C. Basar­ab-Brâncoveanu în nu­mele epitropiei a exprimat recuno­ştinţa d-lui Greceanu pentru com­­petinţa şi tragerea de inimă pe care le-a pus în administrarea aşezămin­telor. D. Emil Lăzărescu a vorbit în ace­laş sens. D. prof. dr. Mina Minovici, în nu­mele facultăţii de medicină, a felici­tat pe conducătorii epitropiei pen­tru frumoasa activitate desfăşurată. In urmă, s’a servit asistenţii o gustare. CAL-VICTORIOS BUCURESTI Candidaţii pentru locul de senator al Chişinăului -----apîStop----­ Frământări politice In vederea alegerii senatoriale de la Chişinău, «politicianii» din Capi­tala Basarabiei au început să se a­­gite. Consfătuirile şi întrunirile pe suburbii au reînceput. Cine vrea, ascultă vechiul cân­tec al «oamenilor politici» pentru ca apoi să plece desgustat. Guvernamentalii ...manifestă optimism. Cu proce­deze obişnuite cred în succeiunii candidatului lor, d. Sebastian Teodo­rescu, primar al Chişinăului. Reuşita acestuia e problematică Desigur lupta o va conduce însăşi d­r. Goga. Acesta ştie însă ce greu­tăţi are de întâmpinat mai ales de la adversarii «averescani» ai d-lui Sebastian Teodorescu, căruia îi fac mereu şicane. Liberalii „,încântaţi de «succesul» obţinut de d. Tancred Constantinescu la a-­­legerea trecută, nădăjduesc pe ace­leaşi voturi. Candidatul de atunci nu era local­nic. Avea deci mai puţini duşmani în partid, spre deosebire de d. I. T. Costin căruia i s’a pus contra-can­­didat pe d­l. Bivol, liberal dezident. NaţionalŢ­ărănişti ...nu sunt mai norocoşi. Certurile nu lipsesc nici din partidul lor. Cen­trul a fixat candidatura d-lui Pan Halipa. La Chişinău s’au găsit unii cari au cerut pe d. St. Helban ca vechiu luptător. Desigur însă va ră­mâne pe listă d. Halipa care contea­ză pe voturile evreilor şi ale munci­torimii. Lupta va fi dârză Lupta va fi dârză. Ţărăniştii vor «cu orice preţ» să aducă în Parla­ment pe d. Halipa. Totul însă, e în funcţie de şurub- Depinde de felul cui îl vor învârti autorităţile administrative. mai multe oraşe din Danemarca, şi chiar până în fundul Siberiei. Goţii erau iniţiaţi în secta egipteană cu mult înainte de venirea lor în Dacia. Iar Atila a făcut chiar parte din sec­ta valahilor, ( prin intermediul Barbarilor) fie din Bisericii Egiptene se găsesc în cea a Templierilor. Templierii, nimi­ciţi în restul Europei, s’au menţinut la noi până în mijlocul secolului al XIV. La fundarea Moldovei găsim pe Templeri plecaţi din Muntenia, unde secta pitagoriciană le luase lo­cul. Nici aici n’au rămas prea mult timp, căci la venirea lui Ştefan cel Mare, o altă sectă îi înlocuieşte defi­nitiv, Mircea cel Bătrân făcea parte din ordinul Templierilor. Părintele său Radu, de asemenea. Semnăturile lor port câte trei puncte la urmă. Lupta dintre Dăneşti şi Drăculeşti a fost lupta dintre Pitagoricieni şi Tem­plieri. Mihai Viteazul a fost iniţiat în sec­tia pământeană iptrigoriciană) «care a încercat cu acest erou: Unirea tu­turor Românilor». Acelaş lucru cu Matei Basarab, a cărui semnătură se sfârşeşte prin patru puncte, D. Grigoraş a descoperit o limbă tiudatfi, care este «ori cea francă, cre­­ată special pentru criptare, ori este una românească dispărută din Bal­­cani». Ceea ce e mai interesant, e af­larea unui semn teosofic egiptean pe inelul lui Radu de la Curtea de Ar­geș. Valahii ar fi avut, deci, în mij­­locul lor secte oculte în legătură cu «Biserica Egipteană» (IMisia Igip­­sa) sectele respective barbare. «Rolul Valahilor n’ar fi fost decât lupta con­tra sectei concurente a lui Christ şi distrugerea Imperiului Roman cu a­­jutorul Barbarilor, convertiţi la cre­dinţa lor». Documente de existenţa Ne oprim aici. Regretăm că d. Gri­goraş nu ne dă mai multe amănunte asupra Bisericii Egiptene, sectei Pi­tagoriciene şi Ordinului Templieri­lor. Şi regretăm, de asemenea, groso­lanele greşeli de ştiinţă istorică pe care le săvârşeşte — dând crezare le­gendei lui Zamolxis, Thales, Pitago­­ra, sau afirmând că Buda Sakia- Muni a vieţuit cu 1500 în. Chr. («Re­vista Universitară» No. 2, p. 39). D. Grigoraş pomeneşte apoi de o mulţi­me de fapte, sugerează o infinitate de ipoteze — fără să le adâncească. De multe ori — dovedeşte o naivita­te şi o lipsă de cunoştinţe istorice, stânjenitoare. Vom încerca în altă parte să reconstituim adevărul asu­­pra sectelor în deosebi asupra Tem­plierilor. Ipotezele şi descoperirile d-lui Grigoraş vor apărea atunci în­tr’o justă lumină. Concluziile la cari duc descifrările criptografice sunt, însă, de o covârşi­­toară însemnătate. Ele dovedesc exis­tenţ­a unei elite de iniţiaţi, cari in­fluenţează în esenţa lor toate eveni­mentele. Istoria n’ar fi numai o efer­vescenţă socială, o serie de fapte pro­vocate de masse — el şi realizarea unor dorinţi pe cari nu le cunosc de- i cât prea puţini indivizi. Sensul pe care criptografia îl dă istoriei româ­nilor — este un sens tainic, teozofic, ocult, opus actualelor teorii de nuan­ţă sociologică. Lucrul acesta nu trebuie să ne mi­re. Cei cari cunosc cât de obiţin ro­lul sectelor oculte în antichitate, sau cel al Franc-Masonilor şi Templieri­lor în evul modern — înţeleg necesi­tatea unei asemenea atitudini esote­rice. Rămâne de văzut dacă ipotezele d-lui Grigoraş cu privire la originea şi filiaţia sectelor în ţările Româ­neşti­­ pot fi acceptate.­­ înainte de a încheia aceste note, adaog că criptografia aduce o lumi­nă nouă asupra originei Basarabilor. Hajdeu dovedise că nu era o fami­lie, ci o castă. Descoperirile de la Curtea de Argeș, dovediseră existenț­­a mai multor Radu Negru. Criptele duc la concluzia că Basarabii erau o sectă ocultă. Noi credem că am îndeplinit un pas mai departe în lămurirea miste­rului Basarabilor. Dacă nu ne înșe­lăm, Basarabii sunt rămăşiţele unei străvechi caste preoţeşti, grupate în jurul unui totem tracic. Credem că vom putea dovedi aceasta atât prin Mircea Eliade Cuvântu­ri­ lui V. Madgearu D. V. MADGEARU: Am ajuns în viaţa noastră politică aşa de de­parte încât partide care n’au legi­timitatea politică, să conteste legi­timitatea partidului nostru, eşit din sânul acestor mase. D. I. MIHALACHE: Aţi înţeles din vorbirile prietenilor cari m’au nilVANTUC de la Dacia Cuvântările d-lor Maniu, Mihalathe, Lupu, Madgearu, D. R. loanitescu, etc, etc. întrunirea se deschide la orele 10 j­umătate dimineaţa Se propune, ca preşedinte al adu­­nării d. amiral Graţozki. D-sa dă cuvântul d-lui CEZA SIMIONESCU (avocat). Asa arată importanţa fuziunei fă- cute de cele două partide democra­tice care aveau acelaş ideal. D. deputat ALEX. MUSETESCU (Muscel): Spune că dela fuziune în coace, tara întreagă a început să­­ rostul ei ca bolşevism, aibe o nouă credinţă. __ După cuvântarea d-lui GMELME­DE'^m­ d v M atVJT’A'RTT oit est­e o declaraţie omagială din partea or­ganizaţiei din Braşov, către cetăţe­nii Capitalei. D. DR VOICU NIŢESCU (depu­tat­­ Braşov) aduce salutul cetăţe­nilor Braşovului. Epoca nouă de guvernare va în­cepe în această ţară atunci când în Capitala ţării se va institui în to­nul partidelor oligarhice, un partid de ordine și de dreptate. D. POMPILU­I IOANITESCU : Noi ne cunoaștem și n’avem nevea să ne recomandăm unul altuia, pen ^­nătatea fuziunei, tru că am luptat cot la cot în toate alegerile. Am venit aci să protestăm în con­tra actului de amnistie dat de ac­tualul guvern,­­ iertând astfel pe cei culpabili. Se ocupă de gâtuirea ce vrea ac­tualul guvern să o aducă presei. D. DR. AUREL VLAD (deputat­ de Hunedoara): Noi care am luptat pentru R­omânia Mare, am ajuns să fim dominaţi de ajutorul ungurilor şi al saşilor cu ocazia alegerilor. A­­cest sistem de alegeri trebue să dis­pară din această ţară. Cuvântarea l­ui D. R. Ioanitescu D. D. R. IOANITESCU spune­­ Fariseul de eri (d. Manoilescu) să vie aici în mijlocul acestei întru­niri să vază ce suflete curate se gă­sesc în acest partid. Când avem oa­meni de talia d-nului Lupu, când a­­vem pe I. Mihalache trup din tru­pul ţărănimei, când avem simbolul Ardealului pe Tuliu Mania, când în jurul acestor trei fruntaşi se găsesc toţ­i acei care sângerează pentru pa­trie şi democraţie, se poate vorbi de decepţie . Decepţie nu poate să aibe parti­dul nostru. Aici este duhul blând al ţării. Cine a luptat în momentul când s’a sugurmat drepturile poli­tice prin legea electorală, cine pro­testează în contra sugrumare! pre­sei. — nu noi . Noi vom face zi d­in jurul presei, pentru ca să nu se ştirbească acest drept de democraţie. D. DEM. DOPRESCU: Acestui guvern îi putem da calificativul de «politica gazdelor de hoţi». Parla­mentul nostru în stare de faliment se mai poate cemnu» numai de bucă­tăria M. S. Regelui. D. denu­tat PETRE SUCIU: Noi ne întrunim azi aici pentru prima oară de la alegerile generale. Toate le-a uitat poporul român, dar nu poate uita alegerile ce s’ar' făcut de acest guvern. Cuvântarea d-lui I. Mi­­halache precedat aci că rostul întrunirei de azî este de a protesta împotriva cri­mei săvârşite de curând, a amnis­tiei. Sunt încredinţat că de mâine o anumită presă ne va discuta rostul îîntrunirei noastre de azi, calificând Anul acesta după 5 ani de secetă când avem un an de belşug, ţăranul român n’are cu ce să-şi plătească dările către Stat. Iată falimentul gu­vernului. Ceea ce se petrece în Basarabia este un corolar al sistemului de gu­­vernare,­­ prin falsificarea votu­lui din timpul alegerilor generale. Zeci de mii de funcţionari au fost daţi judecăţii ca abuzivi, iar în urmă vine guvernul şi amnestia­­ză toate aceste delicte. Protestează împotriva amnistiere­ care este pri­mă de încurajare dată hoţilor. In altă ordine de idei arată însem Cuvântarea l­ui dr. Lupu S’a perindat înaintea d-voastră falanga de oratori ce o are partidul nostru. Alei la «Dacia» este adevăratul parlament. (Aplauze). De zece ani şi elevi şi învăţători au­ învăţat toate pe de rost. Să se scoboare clevetitorii în mi­jlocul suferinţelor şi vor vedea unde este adevărata democraţie. Ne-am unit în contra acestor ti­căloşi, şi trăim şi vom trăi. Ni se spune, de ce mai adunaţi oamenii la Dacia ! Nu v’aţi săturat de 10 ani de când vă întruniţi ! Am răspuns : Nu! Am fost acuzaţi de lupta de clasă. Lupta nu însemnează ura. Noi toţi declarăm că renunţăm de a mai guverna această ţară dacă ei îşi iau angajamentul să îndepli­nească postulatele noastre. Cuvântarea d-lui Iuliu Maniu q i­.\ ! :V ■' Spune că datoria conducătorilor poliţiei este să ţină cât mai mult contact cu massele populare ca să vadă nevoile ei. Noi nu înţelegem ca­ conducătorii partidelor politice să fie închişi în turnul de fildeş şi să nu vadă, să nu angă nevoile acestei mulţimi. Tutuno altă ordine de idei arată bazele solide pe care s’a făcut fu­ziunea ambelor partide. Spune că cei mai distinşi oameni ai partidului nation­al -ţărău ist au interpelat guvernul în parlament, fără ca vr’un ministru să răspunza un cuvânt,­­ asupra faptelor pe­trecute cu ocazia alegerilor. De asemenea s’au adresat patru interpelări în parlament în legătu­ră cu politica financiară a țării și cu criza în care ne sbatem. Nici un ministru n’a răspuns un cuvânt. O altă interpelare a fost adresată de d. Vaida-Voevod în legătură cu tratatul cu Italia, dar până azi n’a primit din partea guvernului nici un răspuns. Singurul mijloc pentru a arăta nevrednicia acestui guvern este fie a veni aci în mijlocul Capitalei unde bate pulsul acestei ţări, şi să vă aducem la cunoştinţă toate ban­ditismele la care se dă guvernul ac­tual. Noi vrem ca starea actuală a a­cestei ţări să dispară şi în locul ei să domine o nouă viaţă constituţio­nala bazată pe idei sănătoase. întrunirea a luat sfârşit la orele ■mmm. p­m. RECURS IN MATERIE DE EXPROPRIERE URBANA S-a judecat la s. IV-a a Curtii de­­ apel exproprierea imobilului din str. Domniţa Anastasia 9, proprie­tatea d-nei Alexandrina Anastasiu. Curtea a acordat proprietarei 8000 lei de metru pătrat expropiat, ori suma globală de 100.000 lei, pentru faptul că prin exproprierea aceas­ta, a pierdut folosinţa terenului pe care se afla clădită o prăvălie în care exercita comerţul de băuturi. împotriva acestei decizii, Primă­ria a făcut recurs pe motiv că nu d-na proprietară făcea recurs, ci fiul d-sale şi conform art. 83 din le­gea de expropriere, nu se pot acor­da daune decât personal proprieta­rului expropiat. S. III-a a înaltei curţi a casat decizia fără trimetere pe motivul acesta invocat de pri­măria recurentă, rămânând în pi­cioare decizia numai în ce priveşte plata pe metru pătrat expropriat. DE LA CURTEA CU JURAŢI In seara de 6 Ianuari 1923, trei agenţi ai Poliţiei de siguranţă: Gh. Ghica, I. Călugări­ şi I. Şerbănescu, au pătruns cu revolverele întinse în casa din str. Sf. Niculae Tei 70, unde se găsea un cunoscut apaş din car­tierul Tei, Axente Bran, zis Lentis, care la vederea agenţilor, a tras două focuri de revolver rănind la mână pe primul agent, Gh. Gh­ica. Pentru această crimă săvârşită dar neisbutită, Axente Bran a fost tri­mis în judecata curţii cu juraţi. D. procuror Al. Procop-Dumitres­­cu în rechizitoriul d-sale, a arătat trecutul atât de pătat al infracto­rului, cerând un verdict de condam­nare-Comisia juraţilor a adus un ver­dict afirmativ acordând inculpa­tului circumstanţe uşurătoare. Pe baza acestui verdict, curtea a con­damnat pe Axente Bran la 5 ani în­chisoare. CERERE DE STRAMU­TARE D. dr. Vasiliu din Botoşani fusese acuzat de provocare de avort de că­tre familia femeei Cleopatra Galin din acel oraş. Familia victimei, Cleo­patra Galin a făcut cerere de stră­mutare pe motiv de suspiciune le­gală înalta curte de casaţie a admis cererea şi a strămutat procesul la instanţele judecătoreşti din Roman. ----oro— Inaugurarea căminului studenţilor din judeţul R.­Sărat Duminecă dim. s’a făcut inaugu­rarea căminului studenţilor din ju­deţul R. Sărat, instalat în str. Văcă­rescu L . Era de faţă d-nii: Iancu Mihăescu prefectul jud. R. Sărat Ionel Lu­­pescu, C. V. Renea,­ D. Mazilu, Iose­­fache Oroveanu, C. Dănulescu, P. Angelescu, preşedintele G S. B. şi mulţi studenţi râmniceni. S’a oficiat un te-deum, după care au vorbit: pr. Atanasie Popescu, d-nii: I. Mihăescu, Iosefache Oro­­veu, C. V. Renea, Ionel Lupescu, D. Mazilu şi Paraschiv Angelescu, cari au dat asigurări de tot concursul pentru lunga existenţă a căminului. Tuturor le-a răspuns d. Ştefan P. Oroveanu, preşedintele cercului, ca­re le-a mulţumit pentru ajutorul dat la înfiinţarea Căminului şi a a­­sigurat asistenţa că studenţii râm­niceni vor şti să-şi facă complet da­toria către ţară şi popor, prin cul­tivarea ideii naţionale şi adăparea la o adâncă cultură. Asistenţa a manifestat apoi pen­tru însănătoşirea M­­S. Regelui. Cu acest prilej, d. C. Dănulescu, infern al spitalelor, a fost procla­mat preşedinte de onoare al Cercu­lui studenţesc «Al. Sihleanu» S-au înscris cu cotizaţii anuale pentru cămin d-nii:­ D. Mazilu cu 12000 lei; Ionel Lupescu cu 10.000; C. Renea cu 5.000 şi L Oroveanu cu 2.000 lei Comitetul de conducere al cămi­­nului a fost format astfel: director: d. D. V. Ionescu; intendent d. C. I. Cucu şi casier d. Mărgărit Zamfir. Comisarul gării Galaţi­­*»-­ Publicul spectator lovit şi insultat de acest comisar.-Depunerea comisarului Galaţi 121 — Un caz destul de re­gretabil s’a petrecut aseară în gara locală.. Comisarul gării Galaţi Pantazi Rădulescu, având o atitudine necu­viincioasă faţă de un superior al său, d. Constantinescu, directorul prefecturii, a venit să ancheteze cazul. De la primele întrebări ,comisarul Pantazi Rădulescu se năpusteşte cu furie nebună asupra directorului prefecturei de poliţie, aplicându-i puternice lovituri. Atraşi de ţipetele victimei, au să­­­­rit atât funcţionarii comisariatului etimologia cuvântului, cât şi PriUjc£ţ ^ publicul ce se afla pe peron, documente arheologice, folclorice, re,cftutând să desarmeze pe agresor,­ligioase. Deocamdată, însă, nu avem■ y^zând aceasta comisarul scoate sa n, A, »»ă n»n r,,, 1 „, /I î ATAVi n1««l AAnnnn . . nici răgazul nici materialul necesar pentru a duce la bun sfârşit ipoteza acesţeia.­bia şi învârtind-o răneşte câţi­va din grupul compact de curioşi care înconjurase teatrul de luptă. D. Jacques Zaharia ajutor de pri­mar al oraşului Galaţi fiind şi el prezent, a căutat să intervie. La a­­ceastă nouă intervenţie, comisarul Pantazi Rădulescu se repede cu sa­bia asupra d-lui Zaharia căutând să-l străpungă. Graţie intervenţiei a doi soldaţi din Reg. de C. F. R­, fiorosul comi­sar a fost dezarmat, pus în lanţuri şi condus la prefectura de poliţie. Imediat a fost avizat de prim procu­ror Paraschivescu, care a supus pe comisar la un interogatoriu, ordo­nând a fi depus în beciurile poliţiei până se va emite mandat de ares­tare. In timpul nopţii, ajutorul coman­dant de sergenţi Nicolau, trecând în inspecţie pe la poliie, a vizitei şi beciurile poliţiei. Şi de data a­­ceesta comisarul a comis un nou act brutal lovind pe d. Nicolau. Astă seară se va emite mandat de arestare. BloC­N­o­es Ion Foţi: 20 d­e ani de viaţă literară Cerul «Propileelor Literare»,­­ colaboratorii şi prietenii revistei li­terare de sub direcţia d-lor Romu­lus Voinescu şi Ion Foti au sărbă­torit Sâmbătă seara, printr’un ban­chet Intim, la Restaurantul Elysée, împlinirea a 20 de ani de viaţă li­terară a ziaristului­ şi scriitorului Ion Foţi. Douăzeci de ani de activitate pe terenul literar sunt, într-adevăr, un patrimoniu de renunţări, de sufe­­rinţă şi sacrificii, de luptă şi înăl­ţare, care face cinste nu numai omului de litere Ion Foţi, ci lite­­raturei naţionale. Ceeace au subliniat în toasturile lor d-nii Romulus Voinescu, Al. Val­­ean, Horia Furtună, prof. G. Murnu, — cărora le-a răspuns printr’o emoţionată cuvântare de mulţumire sărbătoritul. ' /:• • * 11 Concertul Enescu d in folosul Asociaţiei cre­ştine a femeilor ro­mâne ^ In ziua de 3 Ianuarie 1927, Maestrul Enescu va da la Ateneu, cu concursul Domnului Alfred Alexandrescu un con­cert de gală, sub înaltul Patronaj al M­r. Regina, cu un bogat program, în fo­­l­sul Asociaţiei creştine a femeilor ro­mâne. Biletele pentru acest Concert s’au pus o vSnzare la Magazinul Mr.zart, Calea Victoriei, iar lojile la Doamna Maria I. Filipescu str N. Filipescu 26. Tel. 12/8.­­ De la teatrul «Regina Maria» Miercuri 15 Decembrie, se va juca Ta­­ti cu d. Ion Manolescu, în joc de Moart­ea Civilă, cum a fost anunţat pe pri­­­mele afişe cu repertoriul săptămânei. Moartea lui Jean Richepin PARIS, 13. (Rador).­­ Jean Ri­­­chepin, membru al Academiei Fran­ceze, a încetat din viaţă. Expoziţii Pictorul Nicolae Taneff un oaspete ungar anunţă că vernisajul expoziţiei sale de pictură intitulată­ «O vară în Bulgaria», va avea loc în ziua de 15 De­cembrie era 11 a. m. în sala «Expoziţi­ei Academiei Artelor Decorative», Str.­âmpineanu, 17, Etaj I în prezenta Ex­celenţei Sale d-lui Pomernoff, ministrul Bulgariei la Bucureşti. Expoziţia va rămâne deschisă de la ‘5—31 Decembrie 1926. Concerte Duminecă 19 Decembrie ora 9 seara va avea loc în Palatul Sindicatului Zia­­ru­şilor concertul pianistului N. Caravia, Conferinţe Duminecă, 12 Decembrie a. c. la ora 40, a avut loc a IlI-a confe­rinţă, la şcoala comercială No. 4. D. Ion Hotarele a vorbit despre «însemnătatea credinţii în lupta pentru existenţă». D-sa a scos în relief marele rol pe care-l are credinţa în viaţă; a adus exemple din biblie, caracteri­zând în fraze sugestive conştiinţa. După conferinţe au urmat reci­­tări, etc. Spectacole Opera Română: Aida. Teatrul Naţional: Grafica. Teatrul Regina Maria: Negustorii de glorie. Teatrul Mic: Fracul. Teatrul Fantasio: Adriana cu ori­ce preț. Teatrul Popular: Doctorul fără voie. Teatrul virtutea. Central: Omul, bestia­­l Cuvântările. Dara de seama. Gestiunea, încă dela ora tre­­luaseră loc în rând, o mulţime de pălării, de toate culorile şi de toate formele, cari a­­trageau şi mai mult atenţia asupra, blănurilor scumpe ce cădeau pe u­­meri. E ora trei şi jumătate. D-ra Făl­­coianu împarte carnete de cărămizi pentru «Casa Femei» Cuvântarea d-nei Botez D-na CALIPSO BOTEZ, preziden­ta Consiliului Naţional al Femeilor Române, vorbeşte de importanţa consiliului şi de rezultatul activită­ţii lui de atâţea ani. Această activi­tate, fiind un suport pentru ordinea statului, a avut înţelegerea statu­lui, iar adversarii ei de emi sunt co­laborările distinse de astăzi. Consi­liul a avut în vedere organizarea muncii, ale cărei concepţii au fost răsturnate de războiu. De aceea a organizat şcoli speciale, ale căror absolvente au fost plasate pe la di­verse instituţii de stat, iar de la a­­nul vor începe promoţiile şcolii de reorganizare a gospodăriei rurale înfiinţată la Grozeşti. Vorbeşte de succesele femeei ro­mâne la instituţiile internaţionale de pe lângă Societatea­ Naţiunilor şi trecând la «Casa Femeei» susţine pentru înfiinţarea ei, păreri cu to­tul greşite. Oratoarea vorbeşte de vizita marchizei de Aberdeen, de publica­ţiile consiliului care sunt abstracte fiindcă sunt menite pentru bărbat­ şi termină făcând apel la obolul tu­turor, care, pe lângă «aportul mo­ral» va avea ateliere, bibilioteci şi un cămin pentru fetele şi femeile ce vin în Bucureşti D-na ALEXANDRINA CANTA­­CUZINO, vice-prezidenta consiliu­lui, face o amplă dare de seamă a­­supra activităţii consiliului, activi­ste dusă în ţară şi în afară şi in­sistă asupra colaborării cu femeile minoritare, prin care s’a ajuns la acea reculegere politică dintre par­tidele minoritare şi oficialitatea noastră. Trecând la colaborarea făcută în străinătate, d-na Cant­acu­zino vor­beşte şi despre congresul pan-euro­­pean de la Viena. In această chestiu­ne, d-sa face profesiunea de cre­dinţă a Consiliului Naţional al Fe­meilor Române: «Suntem pentru înfăptuirea Statelor­ Unite ale Eu­ropei, căci această idee reprezintă o lume ce se naşte, pe când cea de astăzi moare. Trecând la ocrotirea femeii şi fe­telor tinere, d-sa arată ceea ce s’a fă­cut pentru această idee, precum şi de succesele obţinute de Consiliul Naţional, în areopagurile din străi­nătate, succese, datorate activităţii şi muncii d-sale. După ce arată în ce fel înţelege , fie «Casa Femeii» d-sa termină spunând că femeia română, are da­toria — şi o va îndeplini — să ridi­ce nu numai prestigiul târic şi al poporului român, care, în străină­tate e redat drept un desfrânat. D-ra CERCHEZ vorbeşte de acti­vitatea ce va depune Consiliul Na­ţional, atât ca program propriu cât ei ca urmare a participării la insti­tutele internaţionale, pe terenul ar­telor. Apoi se citeşte raportul de descăr­care a gestiunii consiliului — şi, întrunirea, la sfârşit la orele 5.30. Cuvântările. O delegsfie se va prezenta ministrului de război Invalizii, orfanii prin tutorii lor şi văduvele de război s’au întrunit Du­minecă dimineaţa in «aia «Picadilly» de la «Cercul Militar» spre a cere 'mbună­­tăţirea pensiilor derizorii pe care le pri­mesc astăzi. D. COLONEL RĂDULESCU deschi­de întrunirea atac find asociaţi a invalizi­lor de războiu care mi aj­ută cum trebue pe invalizi. Face apel la solidaritatea in­­valizilor pentru a putea lupta şi câştiga drepturile ce li se cuvin. Penside ce le primesc azi invalizii sunt derizorii. D LOCOT. GOMOFESCU cere o ime­diată Îmbunătăţire a iituaţiei invalizilor­­. COLONEL ŞT. ZAVOIANU pro­­testează împotriva faptului că s’a refu­zat invalizilor şi văduvelor sala «Fun­daţiei Carol» unde trebuia să se ţină în­trunirea. Descrie situaţia de mizerie în care se găsesc invalizii şi văduvele, lipşiţi di­strictul necesar. Aminteşte cazul acelui invalid de război cu cinci copii care a făcut cerere să i se în­gădue a cerşi. Cere ca instituţia I. O. V. să fie tre­cută de la ministerul sănătăţii la cel de război. De asemeni mai cere revizuirea pensiilor invalizilor şi văduvelor de război. D. LOCOT. COSTESCU arată că asociaţia invalizilor nu-şi îndeplineşte misiunea. D. V. V. HANF.Ş, deputat, arată ne­cesitatea trecerei I. O. V.-ului la mini­sterul de răz­boi care prezintă o garan­­ţie că se va interesa pentru cei cari au luptat în primele linii. Afrma ei este o ruşine a se mai numi pensie ceia ce se dă astăzi invalizilor şi văduvelor de­ război. O văduvă primeşte 18 lei şi 50­­ bani pe lună, iar copilul ei orfan prime­­şte 1 leu şi 50 bani. Promite că va lupta în Parlament pen­tru îndreptarea acestei triste situaţii. D. COLONEL RĂDULESCU aduce laude ziarului nostru care prin scrisul d-lui Pamfil’ Şeicaru a arătat nedrepta­tea strigătoare care se face invalizilor şi văduvelor de război. Mulţumeşte în nu­mele invalizilor d-lui Şeicaru pentru a­­părarea pe care le-a luat-o întotdeauna. D. PAMFIL ŞEICARU spune că da­că scrisul d-sale pare câte odată vio­lent, este că nedreptăţile care ne încon­jură sunt prea mar. Cum aşi putea să nu fiu un revoltat — spune d- Şeicaru — când cei cari au luptat cu mine pe front şi nt a căz­ut ră­niţi, n’au astăzi nici măcar pâinea. Pen­siile ce se dau astăzi invalizilor şi vă­duvelor de război, constitue o bătae de joc. Statul are o poliţă morală de achi­tat faţă de aceştia care sunt mucenicii datoriei împlinite. Invalizii trebuesc preferaţi în institu­ţie Statului înaintea tuturor. Inchee spunând că va rămâne credin­cios scrisului său şi că va continua să dea în vileag toate nedreptăţile condu­cătorilor, oricare ar fi ei. Du­pă cuvântarea d-lui Şeicaru s’a a­­les o comisiune care să se prezinte as­tăzi d-lui general Marcescu pentru a-i expune doleanţele exprimate în întruni­re. S’a decis apel să se întocmească un memoriu care să fie înaintat guvernu­lui și Parlamentului.

Next