Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)
1926-12-18 / nr. 640
2 aaie« Unde duce „frica de-a nu cădea în prepus de trădare de patrie“ A apărut în 1911, în editura Tribunei din Arad, o broşură a actualului Prea Sfinţit din Oradea Mare, Roman R. Ciorogaru, intitulată «Spre prăpastie». Din citatul pe care l-am reprodus ieri, s’a văzut că P. S. Episcop al Orăzii Mari, peatunci rectorul seminarului din Arad, ştie despre actualul ministru al cultelor şi preşedinte al «uistrei» lucruri cari explică suficient ceeace face d. Vasile Goldiş astăzi. Profesorul naiais ct.n Braşov Nepotul episcopului guvernamental Iosif Goldiş din Arad, d. Rasile Goldiş, fusese profesor la liceul românesc din Braşov. I se cunoaşte activitatea culturală de pe acele vremuri, care să-i îndreptăţească a se numi personajul cultural de astăzi şi preşedintele «Astrei». Profesorul Holdiy a publicat acolo un manual de istorie cu injurii la adresa lui Mihai Viteazul (desigur de-aci fi ura sa din 1918 împotriva Albei Iulii). Tot acolo a avut de Vasile Goldişti un altfel de contact cu cultura. Trimitea la ziare articole pentru ţară nu-şi lua răspunderea, ci făceau puşcărie pentru ele redactorii responsabili. (A pus, în 1926, să fie laudat pentru acest lucru în foiletonul din Mo. 3 al oficiosului său din Arad, «CuvântulArdealului»). Cu privire la această perioadă, d. Roman R. Ciorogaru, actualul Prea Sfinţit de Oradea-Mare, publică în broşura sa unele lucruri can nu se pot numi tocmai npatime. Originile fripturismului Cităm din pag- 12-13 (Parantezele sunt ale noastre) : «/). Goldiş a venit să facă carieră in Arad, cum zicea dânsul. Mai 'na.tute încercase să facă carieră la gimnaziile de stat (ungureşti) şi atât de sigură îşi finea, (socotia) oduta numirea de profesor la gimnaziul de stat (liceul unguresc) din braşov, ÎNCÂT CC BANCHET ÎŞI LUASE SI ADIO DE LA COLEGII SAI DE LA GIMNAZIUL ROMANESC (liceul românesc din braşov). Domnul Ioan Vereş, pe vremuri deputat guvernamental ar şti spune despre intervenţia ce i-a cerut-o patronul d-lui Vasile Goldiş, ca să fie numit profesor la gimnaziul de stat (liceul unguresc) din Arad, dar nu i-a succes». Iar la pag. 62-63: «D-l Goldiş nu se simţea bine în măreţul gimnaziu românesc din Braşov şi se ferea de graniţele ţării romaneşti, ca sa nu cază un prepus de trădare de patrie ; 16 ani cât a stat în Braşov n a avut nici măcar curiozitatea să vază Predealul — o săritură dela Braşov — el afla de mai rentabilă catedra gimnaziului de Stat (unguresc) şi seria din Braşov patronului său Iosif Goldiş scrisori de loialitate şi patriotism t subliniat de autor) cu carigoria (pe) deputatul guvernamental de pe vremuri, d-l Ioan Jieieş, pe la une miaisteriale să le demonstre cu ele patriotismul d-lui Vasile Goldiş că doar i se vor deschide porţile carierei de stat (ungureşti N. At.). D-l Iieieş este viu şi poate mărturisi despre toate acestea, că doar îi va fi costat vre-o pereche de ghete să-i facă d-lui Goldiş loc în funcţie de Stat». Dar nu i-a succes să-şi facă loc în funcţia de stat — după cum se arată în citatul anterior. Şi autorul arată în pag. 13 : «Ce nu i-a succes însă pe carieră străină, i-a succes la noi (la Arad N. H.) Părintele Vasile Mangra i-a deschis calea in această cariera prin aducerea dansului la Aiad, sub patronatul fericitului episcop Goldiş, care se ştie că făcea politică GUVERNAMENTALA. D. Vasie Goldiş a mirat pe această poartă triumfală bine prevăzut cu menţinea pensiei din braşov şi cu adausul personal de salar din Arad». La Arad sub influenţa «guvern«menală La Arad, ajut» sub această influenţă «guvernamentală», a publicat intr’o ediţie specială a «Tribunei» din 1903, un articol unguresc, dedicat lui Tisza. Arhcolu, — care a făcut o vâlvă enormă, furnică propovăduia renunţarea românilor la lupta împotriva politica asupritoare a Budapestei, «a fost fructul politicii personale ce o inaugura d. Goldiş în Arad, sub binevoitoarea ocrotire a părintelui Mangra care de la mutarea sa din Arad a intrat în legături cu Tisza» — scrie în pag. 14 autorul broşurii, arătându-i ca autor al articolului pe d. Goldiş. Ni se vorbeşte apoi la pag. 16 despre «RELAŢIILE» d-lui Goldiş cu Appony, încurajate pe timpul guvernului unguresc de eoaiţie. (Autorul broşurii a pus cuvântul în ghilimele). La pag. 64: Complimentele ce le făcea d. Vasile Goldiş în parlament doamnei Apponyi. Pag. 16: Prietenia d-lui Goldiş cu renegatul Siegescu (Erau «per-tu» — anunţă broşura). Apoi, pag. 43 şi 65: parazitismul. Ajungerea d-lui Goldiş în stăpânirea palatului şi tipografiei ziarului «Românul» — proprietatea partidului naţional. Se arată în pag. 65, că tot ce a făcut pe la 1910 d. Goldiş, a avut în vedere numai această stăpânire. încheiem aceste reproduceri renunţând la orice comentarii, deoarece credem că ele ar fi depăşite de elocinţa imputărilor de mai sus I. T. Dureri de dinţi! Alinare vă dă tablete de Aspirină Cumpăraţi numai ambalajul original (conţinând 6 sau 20 tablete)cu peceta albă-verde-roşie. buşit sulietul când a înţeles neputinţa ştiinţei oamenilor —n a cuo„»eut’o ni,ci unul din tovarăşii lui, tineri sentimentali ce lăcrămau pentru migrena dubclacei, şi învinuiau pe Papiui de pedantism, de viaţă monotona şi «tearpa răpim a suferit drama mută a celor cari se sbat pentru cunoaştere şi cerşese certitudinea. Lari aleargă în toate părţile Uimii şi imploră lumina, dedesubtul lucrurilor. A cunoscut nu numai erudiţia , ci şi spasmul răunuit al celui care o culege , pasiunea cu care spurne amănuntul inedit şi tresăririle cu cari mângâie trupul cald al unei proaspete şi afrodisiace noţiuni, pricinuitoare de rafinate orgii cerebrale. Reia ştiinţă, a trecut la critică, apoi la istorie şi istorie literara. Înfrângere după înfrângere. Tărâmurile întrezărite în cele dintâi viziuni, se vădeau tot mai inaccesibile şi mai lipsite de interes- după ştiinţă enciclopedică, dupia erudiţie şi literatură — a urmat, fireşte, filosofia. A început cu cele mai îndrăzneţe construcţii metafizice, ca să sfârşească cu pragmatismul. A cautat absoluui, dvantul fermecat care ar închide într'însullecuia Universului şi va deslânţui in minte extazul divin al cunoaştere! complete — şi a găsit, după ani de dureroasă trudă, o metodă pracacă lipsita de fantastic şi grandios. \j metodă — pragmatismul — care a entuziasmat câţiva ani şi de cari. a depărtat dela cea dintâi avanza calmă şi întreprinsă cu deplina conştinţă a demnităţii filosofce, a urmat o scurtă criză de misticism, fie un tedzoism eclectic îmbinat cu ocultismul pripit însuşit al neofiţilor. Şi a urmat apoi, neîndurător, — scepticismul. Un scepticism brutal, definitiv, tenace, provocător, cinic, pervers. Încet, încet, — sufletul său s’a liniştit. Papini s’a resemnat să nu ştie niciodată, nimc absolut. Şi să dăruit altor activităţi. Toate ciocurile şi înrângerile acestea, tot extazul şi durerea deslănţuită se găsesc povestite, pe târg, in «Omul sfârşit». El a înţeles că desfătarea lecturilor erudite, entuziasmul cercetărilor printre ro -ion şi colecţii de reviste, îndrazneala cu care se făuresc opere de proporţii fantastice, nerăbdarea cu care un tânăr aşteaptă deschiderea înnotecii şi voluptatea cu carerun scrie noaptea, la Lumea roşiitică a candelii, fişele culese după amiază — pot alcatui prea bine subiectul unor capitole de roman şi pot emoţiona. Dealtfel, Papini a mărturisit şi în altă parte (Maschinta, p. î1.) că «pierderea credinţei sau cucerirea unui adevăr metafizic pot fi întâmplări tot atât de tragice şi dramatice ca fuga unui amant sau cucerirea unei doamne». «Un uomo finito» e singurul roman european în care eroul e un creer excitat şi chinuit de imaginea Adevărului. Iar, înainte de a păşi în faţa publicului, înainte de a deslănţui acea fantastică activitate cu care a înmărmurit Italia — Papini s’a dovedit a fi un tânăr urât, erudit, cu mintea îmbogăţită de experienţe multiple şi sufletul clocotind de ură. De ură împotriva semenilor, a celor puternici şi a celor cari, prin sisteme şi filosofii, înşelaseră buna credinţă a oamenilor şi tulburaseră liniştea sufletelor. Mircea Eliade O desmintire a Legalei române din Paris Legaţia României la Paris, a dat următorul comunicat presei pariziene: Ştiri răspândite prin presă cari anunţă 0 pretinsă abdicare a regelui Romaniei sunt cu desăvârşire false. Nu sa pus niciodată chestiunea abdicărei regelui Ferdinand, nu se pune şi nici nu se va pune vreodată. Manifestaţiile recente dea Bucureşti au dovedit încă odată, dragostea poporului român pentru suveranii săi. Sănâtutea regelui merge ameliorându-se, după cum dovedesc buletinele publicate şi semnate de somităţile medicale franceze. Toate versiunile cari au circulat în ultimul timp asupra situaţiei în „omăria, sunt desminţite odata pentru totdeauna». --------ocijioo-------- Admari creştineşti Sâmbătă 18, orele 7 sera în biserica Sf. Pantelimno (Foişorul de foc), va avea loc obicinuita adunare P. S. Vicar Titus Târgovişteanu. Bunii creştini sunt rugaţi să ia parte în număr cât de mare. CUVÂNTUL CORPURILE LEGIUITOARE iBloc-Notes CAMERA —»$»— • Şedinţa dela 16 Decembrie CUVINTIRE« D-LUI R. C. CUZ3 LA MESAJUL TrUmuLU! Se deschide la orele 30» sub preşedinţia d-lui Al. Otetalişanu. Pe banca ministerială d-n.i gen. Mircescu, Sergin Niţă, Trancu-laşi, Petrovich Comunicări D. PROb." xuuu RaxiBULESCU ,maj.) semnalează modul acuz-v m care sau distribuit fondurile, creditului Industrial.Din deosebi Iaşul a fost nedreptăţit şi micii meseriaşi şi industriaşi din acest oraş roagă ministrul de şutnţe să întervuia pentru acordarea unui nou credit PREOTUL Sav A POPOViCi (nial.) adresează o comunicare munstrului cultelor. D. V. LAi'iiiiJATU (naţ.-ţăr.) cere ministrului comunicaţiilor sa intervină pentru Luna ferata ConstanţaPetvirghiol să fie pusa in exploatare. ii. TRANCU-IAŞI răspunde că guvernul este preocupat de buşirea o urnelor necesare pentru construirea acestei linii. Ghes da Stere D. MIȘU roi luiaj.i r»ugă Adunarea, ca iară a-1 mai trimite pe otere in fata Curgu luartiaie, sa i pironească la siăipul infamei si sa ia măsuri ca dansul sa nu mai mea pane din Pananieului romanesc— pentru «crima de tradare». Totdeodată d. Pop atrage atenţiunea stenografilor să înregistreze tot ce se discuta in şedinţa, deoarece ,a observat că în nenumărate rânduri se omit lucruri importate. D. OTITA DAVIGLA arata că Stere a fost ales de popoml basarabean şi validat, in consecinţa dansul rămâne deputat. Repet — spune d. Davilla — Stere este un mare român care a făcut o greşeala. D. I. MIRALACJiE: Am cerut in nenumărate randui ca Stere să fie judecat. Guvernele cari sau perindat la cârma ţarii au refuzat sa-1 judece căci ştiau ca la judecată se spulberă calciumile aruncate lui Stere. E drept ca el a comis o greşeală. Basarabia însă nu-i socoteşte trădător. Oonuuaţi o iu lung şi lat şi vă veţi convinge. Alături de d. Pop somez şi eu guvernul sa-l dea în judecata pe Stere. D. MIŞULOP:N am voit să ating partidul naţional-ţaranesc şi am aurit sa scap partidul de dânsul. Vorbitorul arată apoi activitatea periculoasa desfaşurată de Stere in timpul războiului. interpelări D. TEIANU (majoritar) aduce la cunoştinţa guvernului că băncile urcând in mod excesiv procentele, industria şi agricultura au primit o puternica lovitură. in loc de a se remedia această stare de lucruri s’au înmulţit numărul directorilor la Banca Naţională, plasându-se protejaţii politici. D. Teianu evidenţiază Vitregia Băncii Naţionale ţara de agricultură şi cere un tablou care sa cuprindă toate băncile ce au,primit credite in ultmai patru ani. In acest sens anunţă dezvoltarea unei interpelări. D. FLORESCU (L. A. N. C.) anunţă o interpelare în chestia unei păduri exploatată de străini. l. DR. SUMULEANu (L. A. N. C) referindu-se la declaraţii,e făcuta in şedinţa precedenta de către d. Petromiei în chestia agitaţiilor studenţeşti, subliniază afirmaţia ministrului cu privire la legile ce treunesc aduse pentru satisfacerea revendicărilor studenţeşti. Asa aminteşte de proectul de lege votat de Senat în legătura cu cauarme de la Facultatea de Medicina şi cere punerea lui la ordinea de zi a Camerei. IX DR. AUREL DOBRESCU .enmalează abuzurile săvarş.te cu infirmarea şi confirmarea d.nLşu.or. S*a dat mita de milioane şi sistemul inaugurat sub trecutul guvern se continuă şi sub guvernarea actuală. S’au trecut ca «dentişti», birjar!, chelneri, geamgii etc. D. KumiZixU citează două cazuri tipice cu care rezulta că simplii «techniciani» au fost numiţi dentişti în urma banilor plătit persoanelor influente. Actualmente ministrul Lupaş a semnat un proect de lege prin care un drept de liberă practica dentistică şi altor teehniciani care n’au nici un drept. Motivul care la determinat pe ministrul să întocmească acest proect a fost frica mare ca ministerul să nu fie dat in judecată! Gere retragerea proeetului de lege şi un răspuns precis din partea ministrului Sănătăţii. Înainte de a se intra în ordinea de zi d. dr. Lupu vorbeşte in chestie de regulament, arătând că astăzi o zi de interpelări şi preşedintele trebue să respecte dispoziţia regulamentară. In consecinţă astăzi nu se poate continua discuţia la Mesaj. D. preşedinte OX.ua. AmiEŞANU răspunde că interpelatorul de azi, d. Radueanu a convenit să-şi amâne interpelarea pentru altă şedinţă. Revenind la situaţia partidelor, da d-sa. Acesta este adevăratul motiv al despărţirii. D. A. C. CUZA stărue în prima d-sa le afirmaţie trecând apoi la partidul naţional-ţărănesc. Acest partid nu constitue o unitate ci o unalitate. D. DR. LUPU: Vezi unitatea Cuza—Zelea-Codreanu (Ilaritate). D. A. C. CUZA tăgăuueşte partidului naţional posibilitatea de a guverna. Din toate consideraţiile facute asupra partidelor, d. Cuza trage concluzia ca meninui nu este disceasta chestie. Există o problemă a evreilor Misiunea Ligii Creştine intensificat. Legea presei este chemată să reglementeze o chestie gravă. E necesar ca răspunderea scrisului să fie restabilită şi anonimatul desfiinţat. In ordinea ocrotirilor ne declarăm pentru ocrotirea consumatorilor şi producătorilor direcţi. Să se ia măsuri contra speculatorilor jidani cari singuri fac exportul în dauna producătorilor români cinstiţi. In acest chip se poate ajuta efectiv ţărănimea. Guvernul are datoria să dea credite ţăranilor pentru înfiinţarea de cooperative pentru desfacerea directă a produselor. Facem apel la guvern şi pentru asigurarea existenţei invalizlor, orfanilor şi văduvelor de război. Cerem cu insistenţă să se creieze şi condiţii favorabile intrării românilor în industrie şi comerţ. Guvernul are intenţii d. Cuza examinează partidul poporului, critică ideia doctrinarului partidului d. Negulescu care afirmă că oraşele fiind invadate de străini, o clasă mijlocie românească nu se poate ridica decât din rândurile ţărănimei. Se abandonează deci oraşele străinilor, de aceia am spus că n’aveţi o doctrină închegată. Partidul liberal negresând clasele esenţiale româneşti a contribuit în mare măsură la desnaţionalizarea societăţii româneşti. In ceia ce priveşte partidul naţionalst-democrat înfiinţat pe vremuri cu d. Iorga, stabilisem o doctrină pur naţionalistă. — Astăzi însă — d-sa susţine aită teorie foarte depărtată de cea originară. M’am despărţit de d-lui pe chestia semnării tratatului dela BL Germain. D. V. TONI: V’aţi despărţit mai târziu. Daca d. lorga va făcea milune în această direcţie dar n’are nistru de interne eraţi şi azi alături un program organic deoarece partidul poporului n’are o doctrină. D. Cuza dă o definiţie originală după cum spune d-sa asupra doctrinei. X». ARMAND CALINESCU constată că o definiţie trebue să fie scurtă şi clară. Regretă că cea a d-lui Cuza nu îndeplineşte aceste condiţii şi mai cu seamă nu este originară. D. A. C. CUZA, continuând stărie prin consideraţii generale asupra doctrinei. Vorbeşte despre doctrina lui S. Bărnuţiu, rezemată pe ideia naţională căruia i s’a opus ca antiteză doctrina lui Maiorescu care s’a declarat pentru umanitate. Consecinţa doctrinei maioresciană a fost desnaţionalizarea oraşelor, scoaterea românilor din comerţ şi industrie. Trecând la cuvântările d-lor Manoilescu şi Daviila, oratorul constată unele contradicţii izvorâte din neînţelegerea trecutului nostru pontic şi Lpsoice simţ al viitorului. S’a pus de către d. Manoilescu, accentul pe «străinătate» atunci când ţara noastră înţelege să progreseze prin mijloacele ei. Tot astfel a regretat prezenţa socialiştilor în Cameră, când d. gen. Averescu a fost chemat să reprime mişcarea lor anarhică. Situaţia partidelor Liga îşi ia sarcina să rezolve aceasta chestie. Există o epoblemă a naţionalizării oraşelor, una a culturei romaneşti şi alta a economiei naţionale care trebue îndrumata de români. Elementul rolygnesc este exclus de cel jidovesc din toate întrepriderile aplicându-i-se «numerus nilius». Vom lua măsuri ca să naţionalizăm armata. Vom proceda la excluderea tuturor funcţionarilor jidani. In şcoli se va introduce «numerus clausus». Contractele de păduri vor fi anulate etc. Pentru aceasta însă vom modifica constituţia care însemnează scăderea suveranităţii noastre. (Apt.). Şedinţa se ridică la orele 7. DISCUțIA LA MESAJ Cuvântarea d-lui A. C. Cuza Se dă cuvântul d-lui deputat A. C. CUZA. Preşedintele Ligii Creştine începe prin a spune că va fi foarte obiectiv şi senin căci îşi propune să lămurească o mare problemă naţională. Este o discuţie ştiinţifică — continuă d-sa — care va avea de scop stabilizarea unei sinteze a vieţii noastre politice. Unim glasul nostru cu cel al raportorului atunci când se aduce omagii Suveranului. Dinasticismul nostru este isvorât nu din sentiment ci din raţiune. Nu vom ameninţa niciodată că «Palatul va fi stropit cu sânge»... D. ARMAND CALINESCU: Dealtfel, nici n’ar avea importanţă acest lucru (Ilaritate). D. A C. CUZA aduce apoi omagii generalului Averesei care îşi face apariţia pe banca ministerială. Evoacâ figurile măreţe ale neamului cari au ilustrat tribuna Parlamentului român. — Discută paralel cu aceasta, problema parlarentarismului — la lumina regimului, decretelor legi şi a regimului de dictatură. In Anglia unde exsită o conştiinţă naţională vine nu poate prinde dictatura. In Italia acest regim a dat rezumate bune. La noi în ţară nu există o conştiinţă politică educată şi deaceia aplicarea Constituţiei este reclamată în mod imperios. In ceia ce una priveşte sunt partizanul decretelor-legi, căci rapiditatea este absolut necesară soluţionarea problemelor vitale. Poliica Externă In acest domeniu ne găsim în faţa unui sistem real şi altul fictiv. Cel real se rezuma în alianţe. Pentru noi Societatea Naţiunilor nu-şi îndeplineşte scopul pentru care a fost creiată, deoarece n a putut împiedeca cofiictele cunoscute. Soc. Naţiunilor nu este deci o realitate pe care te poţi rezema. Ni se trimet din când în când «controlori ai umanităţii»... D. MITILINEU, ministru de externe contesta acest lucru. Colban a fost invitat de guvernul român să examineze cum trăesc la noi minoritâţiie. Colban a fost foarte satisfăcut de vizita făcută. D. GEN. AVERESCU: Noi am voit să fim cunoscuţi peste hotare. Chestiunea minorităţilor însă o rezolvăm la noi. D. A. C. CUZA susţine suveranitatea Statului, trebue respectată totdeauna. Suntem deci pentru sistemul alianţelor. Ceri făcute de d. gen. Averescu în chestia Basarabiei constitue servicii imense făcute României. D. DR. AUREL DOBRESCU : î Ce-i cu vizita la Budapesta ! D. A. C. CUZA: Această vizită face parte tot din sistemul alianţelor. Ne preocupă problema jidovească şi am luat contact cu reprezentanţii creştini a 18 ţâri pentru a ne consulta în găsirea soluţiilor. Politica Internă Se vorbeşte în Mesaj de unificarea legislativă şi administrativă. Aplaudăm această intenţie dar cerem stăruitor desfiinţarea miniştrilor regionali. Este cea dintâi reformă ce trebue făcută înainte de 1 ianuarie. Problema învăţământului preocupă me asemenea pe conducătorii actuali. Oratorul se declarăîntre altele omtra sistemul «orelor» la diferite şcoli. Profesorul trebue restabilit la o singură catedră ,pentru a avea răspunderea învăţăturii ce o dă unei serii da elevi. Deasemenea învăţământul religios trebue s Qm------ U L iui JL\ jt-%. i Şedinţa de a 16 Sfecemime neclare: nu ne ducem la Budapesta, cum vrea d. Nistor, ci vom rămânea aici». D. MANOLFU aduce la cunoştinţa d-lui ministru de interne dezorganizarea poliţiei ad-Lve de pla „ra-iNeamţ, tg iseamţ şi iiunuş. u. muriEijiAi1!u face o comunicare d-lui ministru de agriciutura in chestiunea Moţilor. D. AnEIVANGiiEsCU cere să se pună în incinta senatului busturiie uu Titu Maiorescu, i_mp şi Marghiloman. D. VLADIMIR GHIDIONESCI, face o comunicare în chestiunea încadrării profesorilor curoişti dinlineal, cari vor fi plătiţi cu Leafa de baza unerioara acereia acordata celorlalţi profesor secundari. Cere repararea acestei nedreptăţi şi fixarea unei zile pentru dezvoltarea interpelării. D. V. JoiiAhiSUU relevă starea de incurie ce domneşte la administraţia primăriei oraşului Chişinău, unde se petrece un adevărat scuunar public şi aducând acuzaţiuni grave d-lui Sevastian Teodorescu, primarul acestui maniapiu, cere ministerului de interne şi ministrulu Basarabiei să ordone o anchetă. Se intra în ordinea de zi şi se votează proectul de lege, votat de Cameră, pentru cedarea de către ministerul de răsboi a unor terenuri, comunei Constanţa, pentru împroprietărirea demobilizaţilor. S-a dat apoi cuvântul d-lui Marius Teodorian-Carada, din majoritate, care a interpelat pe ministrul cultelor în chestiunea deciziei ministeriale No. 49838, cunoscută cititorilor noştri. A răspuns d. Vasile Goldiş, ministrul cultelor. Atât interpelarea cât şi răspunsul ministerial sunt redate în altă parte a ziarului. D. Teodorian-Carada va răspunde d-lui Vasile Goldiş în şedinţa de azi a Senatului. Prezidează d. Mironescu, guvernul este reprezentat prin d-nii V. Goldiş, Busuiocescu, general Vâleanu. La sumar d. G. Mironescu (naţ.ţar.), referindu-se la o animaţie a d-lui Vaida-Voevod privitoare la concursul dat de vechiul regat întregirii neamului românesc, aminteşte că adunările de unire de la Cernăuţi, Chişinău şi Alba-lulia s au bizuit pe armata română. D. GENERAL VALEANU, ministril comunicaţiilor, răspunzând d-lui general Moşoiu, care într o şedinţa precedenta a făcut o declaraţie în numele partidului liberal cu privire la înfiinţarea subsecretariatului dela comunicaţii, spune câ să aştepte întâi proectul de reorganizare al J. F. R. şi pe urma să se pronunţe. D. GENERAL MOŞOIU răspunde amintind câ va vrea să faca o chestie politică din refacerea căilor ferate. Prin acest sunsecretariat se atinge autonomia căilor ferate. Atribuţiile subsecretariatului n’au fost stabilite şi nu se poate conduce prin decizia ministerială. D. GENERAL VALEANU: Las că după nu ne vii iar d-ta. D. GENERAL MOŞOIU: Mulţumesc de urare. D. GENERAL VALEANU : D. general Moşoi dă o interpretare greşită proeesului nostru şi va vedea, că acesta nu va perturba bunul mers al instituţiei. D. HOTINCEANU dă unele explicaţiuni cu privire la acuzaţiile de contrabandă ce i s’au adus de către d. Nistor. D. MARIUS TEODORIAN-CABADA: Ii fi d-ta basma curată, dar e o adevarată o sunau pentru noi să te ascultăm de 15 zie. întreruperea d-lui Teodoran Varada face pe orator să ridice tonul împotriva d-lui Ninor. 11 acuză pe Nistor că a dezertat din armata austriacă. D. general VAITOIANU întrerupe arătând ca d. Nistor a venit în armata română. Opoziţia întreagă strigă oratorului dela tribună, jos. Băncile averescane vociferează împotriva liberalilor. O voce aminteşte d-lui general Văitoianu despre paşapoarte. D. general Văitoianu, adreându- prin Parlament, însă neaplicată se averescanilor. Dacă e vorba de Legea poştelor elaborată la minipasaport, îl veţi avea, sterul comunicaţiilor, sub ministe-Tumult. Vacarmul se linişteşte a-uatul d-lui general Artur Văitoi abia după câteva minute. Unu, a suferit, după câte ni se afirmă la cuvântul d. Sándor din partidul I importante modificări, maghiar pentru ca să protesteze împotriva d-lui Nistor care a criticat purtările ungurești, D. Sándor Iosif spune că a venit la tribună ca să fîului legislativ. Legea de autonomie a Administraţia P. T. T. a întocmit un proect de lege pentru modificarea legei de organzare a poştelor, telegrafului şi telefoanelor, întoc- Imite sun trecutul guvern şi trecut. Noul proces, care acordă o deplină autonomie administraţiei P. T. T., va fi trimisă în curând consi- postelor ■-------k;Jí«í--------^ Expoza pictorului Artur M Mendel Un artist care nu expune decât din zece în zece ani, nu poate fi considerat nici ca un amator de glorie eftină, nici ca un mercantil ce-şi negociază talentul, constitue totuşi în vremuri,e de astăzi o excepţiune rară — e cazul d-lui Arthur Mendel care şi-a deschis o expoziţie în primele zile ale lunei Decembrie în sala Mozart. Expoziţia sa dovedeşte odată mai mult că un artist care şi-a dobândit prin cultură, fondul necesar poate practica fără greutate toate genurile de pictură, astfel vedem în salonul pe care-l ocupă la galeria Mozart, portrete în plină pastă, cu ternică, tratate în plină pastă, cu siguranţă tecanică, nici o greşeală de linii sau de tonuri total este admirabil pus în valoare. Măestria technică a d-lui Mendel Tau îndemnat de la început să lucreze şi muită aqua forte gen în care odinioară a obţinut prea frumoase rezultate; cu părere de rău nu mai vedem la expoziţia sa de azi nici o lucrare de aquaforte şi o regretăm sincer. întreaga înfăţişare a talentului d-lui Mendel ar fi fost şi mai complectă, dacă ne-ar fi dat şi câteva graiuri în care d-sa excelează. Conferinţe Cercul studenţesc prahovean organizează pentru Sâmbătă 18 Dec. cor. orele 9 seara o şezătoare culturală în localul căminului din Alea Sevastopol 29. Va conferenţia d. Pamfil Şeicaru. Concerte Sâmbătă 18 Decembrie, ora 9 seara Societatea corală «Carmen» va da în sala Ateneului, tradiţionalul concert de Crăciun, în scop de binefacere, pentru sporirea fondului de asistenţă al Primăriei. In program: cântări religioase, colinde şi melodii populare, scoruri şi solişti. Vor da concursul la acest concert: D-na Elisa Boicoianu (soprană), d. Gh. Ştefanovici (tenor) şi Maestrul Pessione (pian) Concertul va fi precedat de conferinţa dlui Gh. Lungulescu: «Crăciunul în viaţa poporului român». Biletele la Magazinul Jean Feder. Reviste In vederea Sărbătorilor, revista «Viața Literară» din această săptămână va apare Miercuri 22 Dec. cu un bogat şi vandat sumar. Spectacole Opera Română: Regele Ysului. Teatrul Naţional: Medicul în dilemă. Teatrul Regina Maria: Şarlatanul. Cedrul Min: Facul. Teatrul Fantasio: Adriana cu orice preţ. Teatrul Popular: Doctorul fără voie. Teatrul Central: Omul, bestia şi virtutea. Frsuideie de la «Asociaţia patronala» din irrainis textil Rotincel D, judecător de instrucţie Armand Constantinescu, de la cabinetul 2, în urma cercetărilor făcute, a dat ordonanţă definitivă prin care trimete în judecata tribunalului corecţional pe Dumitru Broenescu Zis Titi, fost contabil, şef de birou la «Asociaţia patronală» din Ministerul Buncei pentru delictul prevăzut de art 125 (fals în acte publice) şi 40 cod penal. Acest domn e învinuit că şi-a însuşit suma de 11.69.405 lei în chipul următor: a sustras o ordonanţa de restituire a sumei de 200.050 lei a Asociaţiei patronale cătreCasa de Depuneri, a falsificat semnătura d-lui general I. JBejuiescu, directorul general al Asociaţiei, a ticluit o declaraţie către Casa de Depuneri de a i se încredinţa banii, falsificând din nou semnătura d-lui director general pentru primirea sumei. Văzând că e nedescoperit, cu acelaşi procedeu, a încasat alte 32 de ordonanţe. D. judecător de instrucţie, în cercetările sale, a constatat — şi o spune în ordonanţa definitivă cum la recta neglijenţă a fost din partea organelor de control, cât şi în ce priveşte mânuirea acestor ordonanţe. Nu există la acest serviciu, nici o condică de expediţie, în care să se semneze de primirea ordonanţelor. D. Stoenescu e trimis în judecata tribunalului în stare de arest. Brigîuveie D, procuror Al. Frocop-Dimitrescu a deschis acţiune publică pentru delictul de bigamie împotriva funcţionarului Teodor Ghiligiu, din Mr. Maria Roseti 49 care, în anul 1922 s’a căsătorit cu o femee şi apoi la Mai 1926, fără a se fi despărţit h*. prima lui soţie, s’a căsătorit cu alta.