Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)

1926-12-18 / nr. 640

2 aai­e« Unde duce „frica de-a nu cădea în pre­pus de trădare de patrie“ A apărut în 1911, în editura Tri­bunei din Arad, o broşură a actua­lului Prea Sfinţit din Oradea Mare, Roman R. Ciorogaru, intitulată «Spre prăpastie». Din citatul pe ca­re l-am reprodus ieri, s’a văzut că P. S. Episcop al Orăzii­ Mari, pe­­atunci rectorul seminarului din Arad, ştie despre actualul ministru al cultelor şi preşedinte al «ui­strei» lucruri cari explică suficient ceea­­ce face d. Vasile Goldiş astăzi. Profesorul naiais ct.n Braşov Nepotul episcopului guvernamen­tal Iosif Goldiş din Arad, d. Rasile Goldiş, fusese profesor la liceul ro­mânesc din Braşov. I se cunoaşte activitatea culturală de pe acele vremuri, care să-i îndreptăţească a se numi personajul cultural de as­tăzi şi preşedintele «Astrei». Profesorul Holdi­y a publicat acolo un manual de istorie cu injurii la adresa lui Mihai Viteazul (desigur de-aci fi ura sa din 1918 împotriva Albei Iulii). Tot acolo a avut de Vasile Goldiş­ti un altfel de contact cu cultura. Trimitea la ziare articole pentru ţară nu-şi lua răspunderea, ci fă­ceau puşcărie pentru ele redactorii responsabili. (A pus, în 1926, să fie laudat pentru acest lucru în foi­letonul din Mo. 3 al oficiosului său din Arad, «Cuvântul­­Ardealului»). Cu privire la această perioadă, d. Roman R. Ciorogaru, actualul Prea Sfinţit de Oradea-Mare, publică în broşura sa unele lucruri can nu se­ pot numi tocmai npatime. Originile friptu­­rismului Cităm din pag- 12-13 (Parantezele sunt ale noastre) : «/). Goldiş a venit să facă carieră in Arad, cum zicea dânsul. Mai 'na.­tute încercase să facă carieră la gimnaziile de stat (ungureşti) şi atât de sigură îşi finea, (socotia) odu­ta numirea de profesor la gim­naziul de stat (liceul unguresc) din braşov, ÎNCÂT CC BANCHET ÎŞI LUASE SI ADIO DE LA COLEGII SAI DE LA GIMNAZIUL ROMA­NESC (liceul românesc din braşov). Domnul Ioan Vereş, pe vremuri de­putat guvernamental ar şti spune despre intervenţia ce i-a cerut-o pa­tronul d-lui Vasile Goldiş, ca să fie numit profesor la gimnaziul de stat (liceul unguresc) din Arad, dar nu i-a succes». Iar la pag. 62-63: «D-l Goldiş nu se simţea bine în măreţul gimnaziu românesc din Braşov şi se ferea de graniţele ţării romaneşti, ca sa nu cază un prepus de trădare de patrie ; 16 ani cât a stat în Braşov n a avut nici m­ăcar curiozitatea să vază Predealul — o săritură dela Braşov — el afla de mai rentabilă catedra gimnaziului de Stat (unguresc) şi seria din Bra­şov patronului său Iosif Goldiş scri­sori de loialitate şi patriotism t su­­bliniat de autor) cu cari­goria (pe) deputatul guvernamental de pe vre­muri, d-l Ioan Jieieş, pe la u­ne mi­­aisteriale să le demonstre cu ele pa­triotismul d-lui Vasile Goldiş că doar i se vor deschide porţile carie­rei de stat (ungureşti N. At.). D-l Iieieş este viu şi poate mărturisi despre toate acestea, că doar îi va fi costat vre-o pereche de ghete să-i facă d-lui Goldiş loc în funcţie de Stat». Dar nu i-a succes să-şi facă loc în funcţia de stat — după cum se arată în citatul anterior. Şi autorul arată în pag. 13 : «Ce nu i-a succes însă pe carieră străină, i-a succes la noi (la Arad N. H.) Părintele Vasile Mangra i-a deschis calea in această cariera prin aducerea dansului la Aiad, sub patronatul fericitului episcop Gol­diş, care se ştie că făcea politică GUVERNAMENTALA. D. Vas­ie Goldiş a mirat pe această poartă triumfală bine prevăzut cu menţi­nea pensiei din braşov şi cu adau­sul personal de salar din Arad». La Arad sub influ­enţa «guvern«menală La Arad, ajut» sub această influ­­en­ţă «guvernamentală», a publicat intr’o ediţie specială a «Tribunei» din 1903, un articol unguresc, dedi­cat lui Tisza. Arhcolu, — care a fă­cut o vâlvă enormă, furnică propo­­văduia renunţarea românilor la lupta împotriva politica asupri­toare a Budapestei, «a fost fruc­tul politicii personale ce o inaugura d. Goldiş în Arad, sub binevoitoa­rea ocrotire a părintelui Mangra care de la mutarea sa din Arad a in­trat în legături cu Tisza» — scrie în pag. 14 autorul broşurii, arătân­­du-i ca autor al articolului pe d. Goldiş. Ni se vorbeşte apoi la pag. 16 despre «RELAŢIILE» d-lui Goldiş cu Appony, încurajate pe timpul guvernului unguresc de eoaiţie. (Autorul broşurii a pus cuvântul în ghilimele). La pag. 64: Complimentele ce le făcea d. Vasile Goldiş în parlament doamnei Apponyi. Pag. 16: Prietenia d-lui Goldiş cu renegatul Siegescu­ (Erau «per-tu» — anunţă broşura). Apoi, pag. 43 şi 65: parazitismul. Ajungerea d-lui Goldiş în stăpâni­rea palatului şi tipografiei ziarului «Românul» — proprietatea partidu­lui naţional. Se arată în pag. 65, că tot ce a făcut pe la 1910 d. Goldiş, a avut în vedere numai această stă­pânire. încheiem aceste reproduceri re­nunţând la orice comentarii, deoa­rece credem că ele ar fi depăşite de elocinţa imputărilor de mai sus­ I. T. Dureri de dinţi! Alinare vă dă tablete de Aspirină Cumpăraţi numai amba­lajul original (conţinând 6 sau 20 tablete)cu peceta albă-verde-roşie. buşit sulietul când a înţeles nepu­tinţa ştiinţei oamenilor —n a cuo„»­­eut’o ni,ci unul din tovarăşii lui, ti­neri sentim­entali ce lăcrămau pen­tru migrena dubclacei, şi învinuiau pe Papiui de pedantism, de viaţă monotona şi «tearpa răpim a sufe­rit drama mută a celor cari se sbat pentru cunoaştere şi cerşese certi­tudinea. Lari aleargă în toate păr­­ţile Uimii şi imploră lumina, dede­subtul lucrurilor. A cunoscut nu nu­mai erudiţia , ci şi spasmul răun­u­­it al celui care o culege , pasiu­nea cu care spurne amănuntul ine­­dit şi tresăririle cu cari mângâie trupul cald al unei proaspete şi a­­frodisiace noţiuni, pricinuitoare de rafinate orgii cerebrale. Reia ştiin­ţă, a trecut la critică, apoi la isto­rie şi istorie literara. Înfrângere după înfrângere. Tărâmurile între­zărite în cele dintâi viziuni,­­ se vădeau tot mai inaccesibile şi mai lipsite de interes- după ştiinţă enciclopedică, dupia erudiţie şi literatură — a urmat, fireşte, filosofia. A început cu cele mai îndrăzneţe construcţii metafi­zice, ca să sfârşească cu pragmatis­mul. A cautat absoluui, d­­vantul fermecat care ar închide într'însul­­lecuia Universului şi va deslânţui in minte extazul divin al cunoaşte­re! complete — şi a găsit, după ani de dureroasă trudă, o metodă prac­­acă lipsita de fantastic şi grandios. \j metodă — pragmatismul — care­­ a entuziasmat câţiva ani şi de cari. a depărtat dela cea dintâi avan­za calmă şi întreprinsă cu deplina con­ştinţă a demnităţii filosofce, a urmat o scurtă criză de misticism, fie un tedzoism eclectic îmbinat cu ocultismul pripit însuşit al neofi­ţilor. Şi a urmat apoi, neîndurător, — scepticismul. Un scepticism bru­tal, definitiv, tenace, provocător, ci­nic, pervers. Încet, încet, — sufletul său s’a liniştit. Papini s’a resemnat să nu ştie niciodată, nim­c absolut. Şi să dăruit altor activităţi. Toate ciocu­rile şi înrângerile acestea, tot extazul şi durerea des­­lănţuită se găsesc povestite, pe târg, in «Om­ul sfârşit». El a înţeles că desfătarea lecturilor erudite, en­tuziasmul cercetărilor printre ro -­i­on şi colecţii de reviste, îndraz­neala cu care se făuresc opere de proporţii fantastice, nerăbdarea cu care un tânăr aşteaptă deschiderea înn­otecii şi voluptatea cu care­­run scrie noaptea, la Lumea roşiitică a candelii, fişele culese după amiază — pot alcatui prea bine subiectul unor capitole de roman şi pot emo­ţiona. Dealtfel, Papini a mărturisit şi în altă parte (Maschin­ta, p. î1.) că «pierderea credinţei sau cuceri­rea unui adevăr metafizic pot fi în­tâmplări tot atât de tragice şi dra­matice ca fuga unui amant sau cu­cerirea unei doamne». «Un uomo finito» e singurul ro­man european în care eroul e un creer excitat şi chinuit de imaginea Adevărului. Iar, înainte de a păşi în faţa publicului, înainte de a des­­lănţui acea fantastică activitate cu care a înmărmurit Italia — Papini s’a dovedit a fi un tânăr urât, eru­dit, cu mintea îmbogăţită de expe­rien­ţe multiple şi sufletul clocotind de ură. De ură împotriva semenilor, a celor puternici şi a celor cari, prin sisteme şi filosofii, înşelaseră buna credinţă a oamenilor şi tulbu­raseră liniştea sufletelor. Mircea Eliade O desmintire a Legalei r­omâne din Paris Legaţia României la Paris, a dat următorul comunicat presei pari­ziene: Ştiri răspândite prin presă cari anunţă 0 pretinsă abdicare a regelui Romaniei sunt cu desăvârşire false. Nu sa pus niciodată chestiunea abdicărei regelui Ferdinand, nu se pune şi nici nu se va pune vreodată. Manifestaţiile recente dea Bucu­reşti au dovedit încă odată, dragos­tea poporului român pentru suve­ranii săi. Sănâtutea regelui merge amelio­­rându-se, după cum dovedesc bule­tinele publicate şi semnate de somi­tăţile medicale franceze. Toate versiunile cari au circulat în ultimul timp asupra situaţiei în „om­ări­a, sunt desminţite odata pentru totdeauna». --------ocijioo--------­ Admari creştineşti Sâmbătă 18­­, orele 7 sera în bi­serica Sf. Pantelimno (Foişorul de foc), va avea loc obicinuita adunare P. S. Vicar Titus Târgovişteanu. Bunii creştini sunt rugaţi să ia parte în număr cât de mare. CUVÂNTUL CORPURILE LEGIUITOARE iBloc-Notes C­AMERA —»$»— • Şedinţa dela 16 Decembrie CUVINTIRE« D-LUI R. C. CUZ3 LA MESAJUL TrUmuLU! Se deschide la orele 30» sub pre­şedinţia d-lui Al. Otetalişanu. Pe banca ministerială d-n.i gen. Mircescu, Sergin Niţă, Trancu-laşi, Petrovich Comunicări D. PROb." xuuu RaxiBULESCU ,maj.) semnalează modul acuz-v m care sau dist­ri­b­uit fondurile, cre­ditului Industrial.D­in deosebi Iaşul a fost nedreptă­ţit şi micii meseriaşi şi industriaşi din acest oraş roagă ministrul de ş­­utn­ţe să întervuia pentru acorda­rea unui nou credit PREOTUL Sav A POPOViCi (nial.) adresează o comunicare mun­strului cultelor. D. V. LAi'iiiiJATU (naţ.-ţăr.) cere ministrului comunicaţiilor sa inter­vină pentru Luna ferata Constan­ţa­­Petvirghiol să fie pusa in exploa­tare. ii. TRANCU-IAŞI răspunde că guvernul este preocupat de buşirea o urnelor necesare pentru construi­rea acestei linii. Ghes da Stere D. MIȘU roi luiaj.i r»ugă Adu­narea, ca iară a-1 mai trimite pe otere in fata Curgu luartiaie, sa i pironească la siăipul infamei si sa ia măsuri ca dansul sa nu mai mea pane din Pananieului romanesc— pentru «crima de tradare». Totdeodată d. Pop atrage atenţi­unea stenografilor să înregistreze tot ce se discuta in şedinţa, de­oa­rece ,a observat că în nenumărate rânduri se omit lucruri importate. D. OTITA DAVIGLA arata că Stere a fost ales de popoml basa­rabean şi validat, in consecinţa dansul rămâne deputat. Repet — spune d. Da­villa — Stere este un mare român care a făcut o greşeala. D. I. MIRALACJiE: Am cerut in nenumărate randui ca Stere să fie judecat. Guvernele cari sau perin­dat la cârma ţarii au refuzat sa-1 judece căci ştiau ca la judecată se spulberă calciumile aruncate lui Stere. E drept ca el a comis o gre­şeală. Basarabia însă nu-i socoteşte trădător. Oon­uuaţi o iu lung şi lat şi vă veţi convinge. Alături de d. Pop somez şi eu guvernul sa-l dea în judecata pe Stere. D. MIŞU­L­OP:­N am voit să ating partidul naţional-ţaranesc şi am au­rit sa scap partidul de dânsul. Vorbitorul arată apoi activitatea periculoasa desfaşurată de Stere in timpul războiului. interpelări D. TEIANU (majoritar) aduce la cunoştinţa guvernului că băncile urcând in mod excesiv procentele, industria şi agricultura au primit o puternica lovitură. in loc de a se remedia această sta­re de lucruri s’au înmulţit numărul directorilor la Banca Naţională, plasându-se protejaţii politici. D. Tei­an­u evidenţiază Vitregia Băncii Naţionale ţara de agricultu­ră şi cere un tablou care sa cuprin­dă toate băncile ce au,primit credite in ultmai patru ani. In acest sens anunţă dezvoltarea unei interpelări. D. FLORESCU (L. A. N. C.) a­­nunţă o interpelare în chestia unei păduri exploatată de străini. l­. DR. SUMULEANu (L. A. N. C) referindu-se la declaraţii,e fă­­cuta in şedinţa precedenta de către d. Petromiei în chestia agi­ta­ţiil­or studenţeşti, subliniază afirmaţia ministrului cu privire la legile ce treun­esc aduse pentru satisfacerea revendicărilor studenţeşti. A­sa aminteşte de proectul de lege votat de Senat în legătura cu caua­­rme de la Facultatea de Medicina şi cere punerea lui la ordinea de zi a Camerei. IX DR. AUREL DOBRESCU .enmalează abuzurile săvarş.te cu infirmarea şi confirmarea d.n­Lşu­­.or. S*a dat mita de milioane şi sis­temul inaugurat sub trecutul gu­­vern se continuă şi sub guvernarea actuală. S’au trecut ca «dentişti», birjar!, chelner­i, geamgii etc. D. K­umiZixU citează două ca­zuri tipice cu care rezulta că sim­plii «techniciani» au fost numiţi dentişti în urma banilor plătit per­soanelor in­fluente. Actualmente ministrul Lupaş a semnat un proect de lege prin care un drept de liberă practica den­­tistică şi altor teehniciani care n’au nici un drept. Motivul care la de­terminat pe ministrul să întocmea­scă acest proect a fost frica mare ca ministerul să nu­ fie dat in jude­­cată! Gere retragerea proeetului de lege şi un răspuns precis din partea ministrului Sănătăţii. Înainte de a se intra în ordinea de zi d. dr. Lupu vorbeşte in chestie de regulament, arătând că astăzi o zi de interpelări şi preşedintele tre­­bue să respecte dispoziţia regu­la­mentară. In consecinţă astăzi nu se poate continua discuţia la Mesaj. D. preşedinte OX.ua. AmiEŞAN­U răspunde că interpelatorul de azi, d. Radueanu a convenit să-şi amâne interpelarea pentru altă şedinţă. Revenind la situaţia partidelor, d­a d-sa. Acesta este adevăratul mo­tiv al despărţirii. D. A. C. CUZA stărue în prima d-sa le afirmaţie trecând apoi la partidul naţional-ţărănesc. Acest partid nu constitue o unitate ci o un­alitate. D. DR. LUPU: Vezi unitatea Cu­za—Zelea-Codreanu (Ilaritate). D. A. C. CUZA tăgăuueşte parti­dului naţional posibilitatea de a gu­verna. Din toate consideraţiile fa­­cute asupra partidelor, d. Cuza tra­ge concluzia ca meninui nu este dis­ceasta chestie. Există o problemă a evreilor Misiunea Ligii Creştine intensificat. Legea presei este che­mată să reglementeze o chestie gra­vă. E necesar ca răspunderea scri­sului să fie restabilită şi anonima­tul desfiinţat. In ordinea ocrotirilor ne declarăm pentru ocrotirea consumatorilor şi producătorilor direcţi. Să se ia mă­suri contra speculatorilor jidani cari singuri fac exportul în dauna producătorilor români cinstiţi. In acest chip se poate ajuta efectiv ţă­rănimea. Guvernul are datoria să dea cre­dite ţăranilor pentru înfiinţarea de cooperative pentru desfacerea di­rectă a produselor. Facem apel la guvern şi pentru asigurarea existen­ţei invalizlor, orfanilor şi văduve­lor de război.­­ Cerem c­u insisten­ţă să se creieze şi condiţii favora­bile intrării românilor în industrie şi comerţ. Guvernul are intenţii d. Cuza examinează partidul popo­rului, critică ideia doctrinarului partidului d. Negulescu care afirm­ă că oraşele fiind invadate de străini, o clasă mijlocie românească nu se poate ridica decât din rândurile ţă­­rănimei. Se abandonează deci ora­şele străinilor, de aceia am spus că n’aveţi o doctrină închegată. Partidul liberal negresând clasele esenţiale româneşti a contribuit în mare măsură la desnaţionalizarea societăţii româneşti. In ceia ce priveşte partidul naţio­­nalst-democrat înfiinţat pe vremu­ri cu d. Iorga, stabilisem o doctrină pur naţionalistă. — Astăzi însă — d-sa susţine aită teorie foarte de­părtată de cea originară. M’am­ des­părţit de d-lui pe chestia semnării tratatului dela BL Germain. D. V. TONI: V’aţi despărţit mai târziu. Daca d. lorga va făcea mi­lune în această direcţie dar n’are nistru de interne eraţi şi azi alături un program organic deoarece parti­dul poporului n’are o doctrină. D. Cuza­ dă o definiţie originală după cum spune d-sa asupra doc­trinei. X». ARMAND CALINESCU cons­­tată că o definiţie trebue să fie scurtă şi clară. Regretă că cea a d-lui Cuza nu îndeplineşte aceste condiţii şi mai cu seamă nu este o­­riginară. D. A. C. CUZA, continuând stă­­rie prin consideraţii generale asu­pra doctrinei. Vorbeşte despre doc­trina lui S. Bărnuţiu, rezemată pe ideia naţională căruia i s’a opus ca antiteză doctrina lui Maiorescu care s’a declarat pentru umanitate. Con­secinţa doctrinei maioresciană a fost desnaţionalizarea oraşelor, scoa­terea românilor din comerţ şi in­dustrie. Trecând la cuvântările d-lor Ma­­noilescu şi Daviila, oratorul cons­tată unele contradicţii izvorâte din neînţelegerea trecutului nostru po­ntic şi Lpsoi­ce simţ al viitorului. S’a pus de către d. Manoilescu, ac­centul pe «străinătate» atunci când ţara noastră înţelege să progreseze prin mijloacele ei. Tot astfel a re­gretat prezenţa socialiştilor în Ca­meră, când d. gen. Averescu a fost chemat să reprime mişcarea lor a­­narhică. Situaţia partidelor Liga îşi ia sarcina să rezolve a­­ceasta chestie. Există o epoblemă a naţionalizării oraşelor, una a cultu­­rei romaneşti şi alta a economiei na­ţionale care trebue îndrumata de români. Elementul rolygnesc este exclus de cel jidovesc din toate în­trepriderile aplicându-i-se «nume­rus n­ilius». Vom lua măsuri ca să naţionali­zăm armata. V­om proceda la exclu­derea tuturor funcţionarilor jidani. In şcoli se va introduce «numerus clausus». Contractele de păduri vor fi anulate etc. Pentru aceasta însă vom modifi­ca constituţia care însemnează scă­derea suveranităţii noastre. (Apt.). Şedinţa se ridică la orele 7. DISCUț­IA LA MESAJ Cuvântarea d-lui A. C. Cuza Se dă cuvântul d-lui deputat A. C. CUZA.­­ Preşedintele Ligii Creştine înce­pe prin a spune că va fi foarte o­­biectiv şi senin căci îşi propune să lămurească o mare problemă na­ţională. Este o discuţie ştiinţifică — con­tinuă d-sa — care va avea de scop stabilizarea unei sinteze a vieţii noastre politice. Unim glasul nostru cu cel al ra­portorului atunci când se aduce om­a­gii Suveranului.­ Dinasticismul nos­tru este isvorât nu din sentiment ci din raţiune. Nu vom ameninţa nici­odată că «Palatul va fi stropit cu sânge»... D. ARMAND CALINESCU: De­altfel, nici n’ar avea importanţă a­­cest lucru (Ilaritate). D. A C. CUZA aduce apoi omagii generalului Averesei­ care îşi face apariţia pe banca ministerială. E­­voacâ figurile măreţe ale neamului cari au ilustrat tribuna Parlamen­tului român. — Discută paralel cu aceasta, problema parlar­entarismu­lui — la lumina regimului, decre­telor legi şi a regimului de dicta­tură. In Anglia unde exsită o conşti­inţă naţională vine nu poate prinde dictatura. In Italia acest regim a dat rezumate bune. La noi în ţară nu există o conştiinţă politică e­­ducată şi deaceia aplicarea Consti­tuţiei este reclamată în mod impe­rios. In ceia ce una priveşte sunt partizanul decretelor-legi, căci ra­piditatea este absolut necesară so­luţionarea problemelor vitale. Poliica Externă In acest domeniu ne găsim în faţa unui sistem real şi altul fictiv. Cel real se rezuma în alianţe. Pentru noi Societatea Naţiunilor nu-şi înde­plineşte scopul pentru care a fost creiată, deoarece n a putut împiede­ca cofiictele cunoscute. Soc. Naţiu­nilor nu este deci o realitate pe care te poţi rezema. Ni se trimet din când în când «controlori ai u­­manităţii»... D. MITILINEU, ministru de ex­terne contesta acest lucru. Colban a fost invitat de guvernul român să examineze cum trăesc la noi minori­tâţiie. Colban a fost foarte satisfă­cut de vizita făcută. D. GEN. AVERESCU: Noi am voit să fim cunoscuţi peste hotare. Chestiunea minorităţilor însă o re­zolvăm la noi. D. A. C. CUZA susţine suverani­tatea Statului, trebue respecta­tă totdeauna. Suntem deci pentru sistemul alianţelor. Ceri făcute de d. gen. Averescu în chestia Basarabiei constitue ser­vicii imense făcute României. D. DR. AUREL DOBRESCU : î Ce-i cu vizita la Budapesta ! D. A. C. CUZA: Această vizită face parte tot din sistemul alianţe­lor. Ne preocupă problema jidoveas­că şi am luat contact cu reprezentan­ţii creştini a 18 ţâri pentru a ne consulta în găsirea soluţiilor. Politica Internă Se vorbeşte în Mesaj de unifica­rea legislativă şi administrativă. Aplaudăm această intenţie dar ce­rem stăruitor desfiinţarea miniş­trilor regionali. Este cea dintâi re­formă ce trebue făcută înainte de 1 ianuarie. Problema învăţământului preo­­cup­ă m­e asem­e­nea pe conducătorii actuali. Oratorul se declară­­între altele omtra sistemul­­ «orelor» la diferite şco­li. Profesorul trebue res­tabilit la o singură catedră ,pentru a avea răspunderea învăţăturii ce o dă unei serii da elevi. Deaseme­­nea învăţământul religios trebue s­ Qm------­ U L iui JL\ jt-%. i Şedinţa de a 16 Sfecemime neclare: nu ne ducem la Budapesta, cum vrea d. Nistor, ci vom rămânea aici». D. MANOLFU aduce la cunoştin­ţa d-lui minist­ru de interne dezor­ganizarea poliţiei ad-Lve d­e pla „ra-iNeam­ţ, tg iseamţ şi iiunuş. u. m­­uriEijiAi1!­u face o comuni­care d-lui ministru de agriciutura in chestiunea Moţilor. D. An­EIVANGiiEsCU cere să se pună în incinta senatului busturiie uu Ti­tu Maiorescu, i_m­p şi Mar­ghiloman. D. VLADIMIR GHIDIONESCI­, face o comunicare în chestiunea în­cadrării profesorilor curoişti din­­lineal, cari vor fi plătiţi cu Leafa de baza unerioara acereia acordata celorlalţi profesor secundari. Cere repararea acestei nedreptăţi şi fixarea unei zile pentru dezvol­tarea interpelării. D. V. JoiiAhiSUU relevă starea de incurie ce domneşte la administra­ţia primăriei oraşului Ch­işinău, unde se petrece un adevărat scuunar p­ublic şi aducând acuzaţiuni grave d-lui Sevastian Teodorescu, prima­rul acestui maniapiu, cere minis­ter­ul­ui de interne şi ministrulu Ba­sarabiei să ordone o anchetă. Se intra în ordinea de zi şi se vo­tează proectul de lege, votat de Ca­meră, pentru cedarea de către mi­nisterul de răsboi a unor terenuri, comunei Constanţa, pentru împro­prietărirea demobilizaţilor. S-a dat apoi cuvântul d-lui Ma­rius Teodorian-Carada, din majori­tate, care a interpelat pe ministrul cultelor în chestiunea deciziei mi­nisteriale No. 49838, cunoscută ci­titorilor noştri. A răspuns d. Vasile Goldiş, mi­nistrul cultelor. Atât interpelarea cât şi răspun­sul ministerial sunt redate în altă parte a ziarului. D. Teodorian-Carada va răspunde d-lui Vasile Goldiş în şedinţa de azi a Senatului. Prezidează d. Mironescu, guver­nul este reprezentat prin d-nii V. Goldiş, Busuiocescu, general Vâ­­leanu. La sumar d. G. Mironescu (naţ.­­ţar.), referindu-se la o animaţie a d-lui Vaida-Voevod privitoare la concursul dat de vechiul regat în­tregirii neamului românesc, amin­­teşte că adunările de unire de la Cernăuţi, Chişinău şi Alba-lulia s au bizuit pe armata română. D. GENERAL VALEANU, minis­tril comunicaţiilor, răspunzând d-lui general Moşoiu, care într o şe­dinţa precedenta a făcut o declara­ţie în numele partidului liberal cu privire la înfiinţarea subsecretaria­tului dela comunicaţii, spune câ să aştepte întâi proectul de reorgani­zare a­l J. F. R. şi pe urma să se pronunţe. D. GENERAL MOŞOIU răspunde amintind câ va vrea să faca o ches­tie politică din refacerea căilor fe­­­rate. Prin acest sunsecretar­iat se atinge autonomia căilor ferate. A­­tribuţiile subsecretariatului n’au fost stabilite şi nu se poate conduce prin decizia ministerială. D. GENERAL VALEANU: Las că după nu ne vii iar d-ta. D. GENERAL MOŞOIU: Mulţu­mesc de urare. D. GENERAL VALEANU : D. ge­neral Moşoi dă o interpretare gre­şită proeesului nostru şi va vedea, că acesta nu va perturba bunul mers al instituţiei. D. HOTINCEANU dă unele expli­caţi­uni cu privire la acuzaţiile de contrabandă ce i s’au adus de către d. Nistor. D. MARIUS TEODORIAN-CA­­BADA: Ii fi d-ta basma curată, dar e o adevarată o sunau pentru noi să te ascultăm de 15 zie. întreruperea d-lui Teodoran Va­­rada face pe orator să ridice tonul împotriva d-lui Ninor. 11 acuză pe­­ Nistor că a dezertat din armata austriacă. D. general VAITOIANU întrerupe arătând ca d. Nistor a venit în ar­mata română. Opoziţia întreagă strigă oratoru­lui dela tribună, jos. Băncile averescane vociferează împotriva liberalilor. O voce aminteşte d-lui general Văitoianu despre paşapoarte. D. general Văitoianu, adre­ându- prin Parlament, însă neaplicată se averescanilor. Dacă e vorba de Legea poştelor elaborată la mini­­p­a­saport, îl veţi avea, sterul comunicaţiilor, sub ministe-Tumult. Vacarmul se linişteşte a-­­­u­atul d-lui general Artur Văitoi a­­bia după câteva minute. U­nu, a suferit, după câte ni se afirmă la cuvântul d. Sándor din partidul I importante modificări, maghiar pentru ca să protesteze îm­potriva d-lui Nistor care a criticat purtările ungurești, D. Sándor Iosif spune că a venit la tribună ca să fîului legislativ. Legea de autonomie a Administraţia P. T. T. a întocmit un proect de lege pentru modifica­rea legei de organ­zare a poştelor, telegrafului şi telefoanelor, întoc- Imite sun trecutul guvern şi trecut. Noul proces, care acordă o de­plină autonomie administraţiei P. T. T., va fi trimisă în curând consi- postelor ■-------k;Jí«í--------^ Expoz­a pictorului Artur M Mendel Un artist care nu expune de­cât din zece în zece ani, nu poate fi considerat nici ca un amator de glorie eftină, nici ca un mercantil ce-şi negociază talentul, constitue totuşi în vremuri,e de astăzi o ex­­cepţiune rară — e cazul d-lui Ar­thur Mendel care şi-a deschis o ex­poziţie în primele zile ale lunei De­cembrie în sala Mozart. Expoziţia sa dovedeşte odată mai mult că un artist care şi-a dobân­dit prin cultură, fondul necesar poa­te practica fără greutate toate ge­nurile de pictură, astfel vedem în salonul pe care-l ocupă la galeria Mozart, portrete în plină pastă, cu ternică, tratate în plină pastă, cu siguranţă tecanică, nici o greşeală de linii sau de tonuri total este ad­mirabil pus în valoare. Măestria technică a d-lui Mendel Tau îndemnat de la început să lu­creze şi muită aqua forte gen în ca­re odinioară a obţinut prea frumoa­se rezultate; cu părere de rău nu mai vedem la expoziţia sa de azi nici o lucrare de aquaforte şi o re­gretăm sincer. întreaga înfăţişare a talentului d-lui Mendel ar fi fost şi mai complectă, dacă ne-ar fi dat şi câteva graiuri în care d-sa ex­celează. Conferinţe Cercul studenţesc prahovean or­ganizează pentru Sâmbătă 18 Dec. cor. orele 9 seara o şezătoare cultu­rală în localul căminului din Alea Sevastopol 29. Va conferenţia d. Pamfil Şeica­­ru. Concerte Sâmbătă 18 Decembrie, ora 9 seara Societatea corală «Carmen» va da în sala Ateneului, tradiţiona­lul concert de Crăciun, în scop de binefacere, pentru sporirea fondului de asistenţă al Primăriei. In program: cântări religioase, colinde şi melodii populare, s­co­ruri şi solişti. Vor da concursul la acest concert: D-na Elisa Boicoianu (soprană), d. Gh. Ştefanovici (tenor) şi Maestrul Pessione (pian) Concer­tul va fi precedat de conferinţa d­lui Gh. Lungulescu: «Crăciunul în via­ţa poporului român». Biletele la Magazinul Jean Feder. Reviste In vederea Sărbătorilor, revista «Viața Literară» din această săp­tămână va apare Miercuri 22 Dec. cu un bogat şi vandat sumar. Spectacole Opera Română: Regele Ysului. Teatrul Naţional: Medicul în di­lemă. Teatrul Regina Maria: Şarlata­nul. Ce­drul Min: F­acul. Teatrul Fantasio: Adriana cu ori­ce preţ. Teatrul Popular: Doctorul fără voie. Teatrul Central: Omul, bestia şi virtutea. Frsuideie de la «Asociaţia patronala» din irrain­is textil Rotincel D, judecător de instrucţie Armand Constantinescu, de la cabinetul 2, în urma cercetărilor făcute, a dat or­donanţă definitivă prin care trime­­te în judecata tribunalului corec­­ţional pe Dumitru Broenescu Zis Titi, fost contabil, şef de birou la «Asociaţia patronală» din Ministe­rul Buncei pentru delictul prevă­zut de art 125 (fals în acte publi­ce) şi 40 cod penal. Acest domn e învinuit că şi-a în­­suşit suma de 11.69.405 lei în chipul următor: a sustras o ordonanţa de restituire a­ sumei de 200.050 lei a Asociaţiei patronale către­­Casa de Depuneri, a falsificat semnătura d-lui general I. JBejuiescu, directo­rul general al Asociaţiei, a ticluit o declaraţie către Casa de Depu­neri de a i­ se încredinţa banii, fal­sificând din nou semnătura d-lui director general pentru primirea su­mei. Văzând că e nedescoperit, cu ace­laşi procedeu, a încasat alte 32 de ordonanţe. D. judecător de instrucţie, în cer­cetările sale, a constatat — şi o spune în ordonanţa definitivă cum­ la recta neglijenţă a fost din partea organelor de control, cât şi în ce priveşte mânuirea acestor ordonan­ţe. Nu există la acest serviciu, nici o condică de expediţie, în care să se semneze de primirea ordonanţe­lor. D. Stoenescu e trimis în judecata tribunalului în stare de arest. Brigîuveie D, procuror Al. Frocop-Dim­itres­­cu a deschis acţiune publică pentru delictul de bigamie împotriva fu­nc­ţionarului Teodor Ghiligiu, din Mr. Maria Roseti 49 care, în­ anul 1922 s’a căsătorit cu o femee şi apoi la Mai 1926, fără a se fi despărţit h*. prima lui soţie, s’a căsătorit cu alta.

Next