Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)
1927-01-07 / nr. 654
2 L i| si iiinlî [»insii . Molii . •t-'-v-c ~£ *=(” te —. Lupta dintre d. Goldişti dintre români şi averescani pentru primăria Aradului Arad 5. — E un răstimp, cam mare, de când au avut loc, la Arad, ultimele alegeri comunale. De atunci primăria Aradului e tot fără cap, girată de un ajutor de primar, fiindcă d. Vasile Goldiş a dat ordin să fie numit preşedinte al nouei comisii interimare,un agreat al, d-sale, ajutorul de primar Anghel— pe cine altul putea să agreeze d. Vasile Goldiş, prietenul lui Oscar Iasziî — iar d. Octavian Goga, mi-J nistrul internelor, nici nu vrea să audă despre o atare numire* Retrăgându-se de sărbători la Arad, ca să vadă dacă, după demascările de dinainte de Crăciun, mai poate conta că se va putea înapoia iară risc la Arad când nu va mai fi decât simplu particular, d. Vasile Goldiş a găsit timp şi pentru a şi servi protejatul, şi a pus să se trimită d-lui Octavian Goga o telegramă cu o mie de iscălituri Iniei mai mult nici mai puţin, prin care se cerea numirea, în fruntea comunei Arad, a d-lui ştefan Angliei. Au fost adunate iscăliturie de la toţi minoritarii câţi au putut fi captate cu laudele trecutului ajutorului de primar, şi de la o auzina de români, pe cari i-a furnizat împârţitorul de titluri eroice şi de parcuri judeţene, prefectul de judeţ Ronca, nepotul d-lui Goldiş. In urma acestei încercări de-a presiona pe ministrul de interne, Românii din Arad au redactat o altă telegramă, prin care se cere numirea in fruntea comisiei interimare a d-lui Chicin, preşedintele fracţiunii averescane din Arad, şi se protestează împotriva unei eventuale numiri a d-lui Anghel, care ar însemna o sfidare a sentimentelor româneşti ale Aradului. . -—~ ■■■"■■ ..... " .................................. . D. Y. GOLDIS Curierul judiciarotroce O INGENIOASA ÎNCERCARE DE EVADARE DIN VĂCĂREŞTI Florin Praporgescu, un bine cunoscut al instanţelor corecţionale, are specialitatea ingeniozităţii în materie de infracţiuni. Era condamnat la un an închisoare şi deţinut la Văcăreşti în baza unei hotărâri a tribunalului Ilfov, pentru falsificarea unui certificat de absolvire a liceului din Craiova, cu care izbutise să se înscrie la Facultatea de drept din București. In timpul apelului împotriva hotărârei de condamnare, lui Florin Praporgescu îi năzare o nouă manoperă pentru a evada din Văcăreşti. Apoi, legase prietenie cu Farcaş, zis Farcău, asasinul tutungiului Tache Petrescu, din str. Carol, condamnat la muncă silnică, şi care n’avea nimic de pierdut dacă mai săvârşia un nou delict spre a ajuta un prieten. parcaş ticlui o adresă ca din partea Parchetului general către închisoarea Văcăreşti prin care se dispunea punerea în libertate a deţinutului inculpat Florin Praporgescu, care îşi mai asigură şi complicitatea unui prieten din afara închisoarei, anume D. lonescu de la administraţia financiară a Capitalei. Acesta, intr’un pachet cu mâncare adus la penitenciar, îi strecură un com - pas şi cerneală cu tuş. Apoi, primind tot prin scrisoare din partea lui Florin adresa falsificată şi Boarei ca acesta să execute urgent ordinul Parchetului general şi să libereze repede pe «bietul Praporgescu». Primind aceste documente, prietenul D. Ionescu a luat pe băiatul Vernescu tot din serviciul Administraţiei financiare şi i-a spus să ducă aceste două acte la închisoarea Văcăreşti, să le predea portarului fără să spună de unde şi cine le a trimis. Vernescu s-a executat şi, cu un automobil, s’a dus la închisoarea Văcăreşti, a predat aceste acte portarului, care, la rândul său, le-a predat grefierului. Urmând ca directorul închisoarei să pue doar rezoluţia de executare a ordinului Parchetului general, acestuia i s’a părut suspectă o formulă din adresă, formulă neobicinuită Parchetului general. Ca să se liniştească, d-l director Stănescu a întrebat telefonic Parchetul general dacă a trimis un ordin cu No. ... spre a fi liberat deţinutul Florin Praporgescu. Primind un răspuns negativ, d. director a constatat că se află în faţa unei manopere de evadare şi a sezisat parchetul, care, făcând cercetat, a descoperit falsul. S-a descris acţiune piublică împotriva lui Florin Praporgescu ca autor moral al falsului, agent provocator împotriva lui Farcaş, ca autor material şi împotriva lui D. Ionescu, complice la fals. Vernescu, fiind o unealtă doar, a fost scos din cauză. CRIMA UNUI CÂRCIUMAR E, judecător de instrucţie al cabinetului 3Judin Ştefănescu, a emis mandat de arestare împotriva cârciumarului Ion Sulai din strada Rădulescu-Tei 40, care, aplicând cu piciorul o lovitură în piept beţivului Const. Marin Gruia, acesta, fiind şi bolnav de inimă, a încetat din viaţă. Beţivul băuse şî nu-i plătise şi o datorie făcută mai înainte de 80 lei, fapt care a înfuriat într’atât pe acest cârciumar, că, dintr’o singura lovitură, l’a culcat la pământ să nu se mai scoale. i Asistenţa din Gara de Nord Fostul ministru plenipotenţiar a fost vinovaţionat dri dimineaţă la orele 8 şi 40, cu trenul expres orient, a părăsit ţara, d. de Billy, fost ministru plenipoplecare, de către d-nii: 1. Mitilineu, ministru de externe, HLott, ministrul Palatului, D-tru Ghica, secretarul general al ministerului de externe, Charls Adolph Cantacuzino, ministru plenipotenţiar, generalul Paule Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, Colonia franceză şi personalul legaţiunei Franţei. Au mai fost de faţă : Nunţiul Papal, d. Sallis, ministrul Elveţiei, Schneidauer (Belgia), Ierovisck( Polonia), Durazzo (Italia) Ciolac Antici (Iugoslavia), Von Mutzius (Germania), Contele Moushagoji (Japonia), generalul Antici, ataşat militar al Iugoslaviei şi Col. Ludwig, ataşatul militar al Poloniei. Iaaintea plecărei tronului, întreaga asistenţă a urat călătorie bună d-lui de Billy, care a plecat manifestându-şi regretul că trebuie să părăsească ţara noastră, căreia îi va păstra întotdeauna o inimoasă amintire. La orele 8 şi 40 trenul expres, s’a dus în mişcare, în ovaţiunile întregei asistenţe. ------Coo-neo--------- gând leul», etc. Dar poemele acestea nu pot fi în nici un chip apropiate de cele ale veacurilor anterioare. Sunt lipsite de spiritul eroic. Lectura lor nu trezeşte în suflet entuziasmul. Teocrit n’a simţit eroismul, i-a văzut numai suprafeţele, atitudinele eroilor. Eroismul său e plastic, năzuind nu să entuziasmeze, ci să producă o plăcere artistică. Eroii săi sunt reci; n’au suflete. Când Teocrit le vădeşte unul, apoi acela aparţine nu lunaei eroice ci, ca să folosesc expresia lui Rostagui, unei «pieda umaitta». Se înţelege lesne că altul va fi mediul prielnic inspiraţiei poetului. Sufletul său se simte străin de sufletul mitic. Se apropie cu dragoste şi exprimă cu pricepere, cu drăgăleşenie, lumea burgheză, cea de toate zilele, cu preocupări minuscule, cu veşnicele comppromisuri ale vieţei contemporane. Poemul «Siracuzanele» e o pildă de graţie, de artă, de jovialitate. Latura sublimă, maestoasă, eroică a lucrurilor — îi scapă lui Teocrit; se mulţumeşte cu latura mediocră. Şi nici patima, excesele vii, sălbatece şi fierbinţi ale unui suflet tulburat, — nu le va putea exprima Teocrit. Poetul avea o conştiinţă prea cercetătoare, un spirit critic prea ascuţit şi neîndurător. Intensitatea şi efuziunea lirică a unei info, de pildă, nu putea rezista criticismului sceptic al conştiinţei. Se obţinea contemplarea unei patimi în toate amănuntele, în loc de suferinţa ei. Inspiraţia era calmă, şi de aceia descriptivă, căutând să compenseze lipsa sbuciumului interior prin redarea cât mai fidelă a manifestărilor externe ale acestui sbucium. Caracterul exagerat descriptiv, e reprezentativ pentru întreaga poezie alexandrină. El nu se putea dezvolta mai înainte, în secolul celor doi primi tragedieni, atât din pricina lipsei nuanţelor hrabei, cât — mai ales — din natura pur subiectivă a inspiraţiei acestora. Cretâtid, — poeţii clasici treceau prin aceleaşi stări sufleteşti ca şi eroii lor; erau deci lipsiţi de posibilitatea de a i privi din afară, de a-i contempla. Aceasta e o problema de mare însemnătate pentru cunoaşterea poeziei alexandrine şi asupra căreia învăţaţii mai sus citaţi, chiar şi Rostagni, alunecă prea repede, lăsând impresia că nu au înţeles procesul psihologie al celor doua inspiraţii In acelaş chip trebue lămurită şi dragostea lui Teocrit pentru natură. Pe el nu-1 îndeamnă oboseala vieţii, şi nici nostalgia unei păci sociale întemiate pe agricultură, — ca pe Virgil. E numai dorinţa unei satisfaceri estetice, exterioare. Natura e numai un mediu necesar personagiilor sale; e un obiect, pe care 1 zugrăveşte în toate nuanţele şi amănuntele Caracterul bucolic al idilelor lui Teocrit nu sugerează stările sufleteşti pricinuite de sărbătorile poporale darnice — unde trebue să căutăm origina tuturor legendelorşi motivelor bucolice. Daricidele, sărbătorile tânărului Dafnis, orbit sau mort dintr’o aventură de dragoste, — se săvârşeau cu rituri şi cântece de un bogat şi ales conţinut sufletesc. Ajunse sub condeiul lui Teocrit, şi al tuturor celorlalţi alexandrini, — motivele bucolice se mulţumesc a fi numai pretexte de lirism afectiv, întovărăşit de erudiţie mitologică şi dexteritate metrică. Alte trăsături ale poeziei alexandriice se vădesc în Aselepiade din Samos, şi în toată şcoala samică (Edinus din Atena, Posidipp din Onid, Niceret din Abdern). Epigrama, în care se distinsese deja Simonide, îşi defini statornic conturul şi atinse perfecţiunea. In ceea ce priveşte lirismul lui Asclepiade, el era cel al veacului: erotic-simposiae. Eroii trebuiau să exalte placerile vinului şi ale femeilor frumoase, să strălucească în galanterii, să fie îndrăgostiţi de joc şi de atitudinele studiate şi, în orice clipă, să aibă «dulcele cuvânt al buzelor pe buze»- Asclepiade nu e tulburat de o iubire unică şi permanentă. Chinurile dragostei sunt pretext de inspiraţie poetică. Ii place să iubească, să sufere, şi, conştient, să se ironizeze cu ajutorul nesfârşitelor comparaţii şi apropieri mitologice. Senzaţiile nu au în faţa lui decât o valoare estetică. Viaţa sufletească nu se mai cristalizează într’o singură patimă şi nu se mai revarsă furtunos într’o singură creaţie, ci se scur’ge prin sute de rime cochete, ironice, sceptice. Indiferenţa caustică se vădeşte peste tot, şi peste tot se ghiceşte conştiinţa rafinată a poetului, gata să nu lase mâhnirea să-l copleşească şi pregătită să dizolve prin analiză sau ridicul orice încercare de elan, de entuziasm, de manifestare brutală şi necioplită a unei stări sufleteşti. După epigramele şi micile poeme ale lui Asclepiade, imnurile lui Callimac nu puteau fi decât erudite, elegante, lipsite de elemente mistice puternice, de inspiraţie religioasă- Imnurile poetului, care a fost şi bibliotecar în Alexandria, sunt pretexte pentru alăturări măgulitoare între Ptolemeu şi Zeus, între Artemis şi Arsinoe — sora şi soţia lui Ptolemeu, — între hierarhia pământească şi cea cerească. Dedesubtul strofelor erudit elaborate, nu se simte credinţa. Miracolele, — nu sunt decât motive est..cc. Zeii, — termeni de comparaţie pentru lauda oamenilor... Intr’un anume sens, poezia alexandrină — minusculă, nuanţată, subtilă veşnic în căutare de inedit — se aseamănă mult cu o parte din poezia vrerilor noastre- Spiritul şi sensibilitatea ambelor epoci, de altfel, îşi găsesc multe şi fundamentale corespondenţe. Dacă poeţii moderni (sfârşitul sec. XIX, începutul sec. XX) n au îndrăgit pe liricii alexandrini, faptul se poate explica prin ignorarea, din partea acestora, a erudiţiei mitologice şi a limbei greceşti. Mircea Eliade — Pentru C. N. E. F. (Continuarea articolului din pag. II a) Pentru aceasta uriaşa operă, care echivalează pur şi simplu cu regenerarea şi reeducarea neamului nostru, mai e nevoe de câteva sute de milioane. Desigur, nu toate deodată, dar aşa ca să poată fi folosite. I s au dat — dacă nu mă înşel — mai puţin de şapte. Au fost planuri, memorii şi discuţii îndelungate. Nu a ieşit nimic pozitiv. Ce dădea un ministru, retrăgea altul, după ce funcţionari subalterni se gustoreau în jurul unei sume de 20000 de lei la o jale. Sunt sigur, colonelul Bădulescu nu renunţă. Are atâta voinţă de a învinge, încât ar fi în stare să schimbe şi pietrele în aur. Dar nu e păcat de atâta energie irosită în strângere de bani, atunci când parale se cheltuesc totuş atâtea in ţară! Domnilor Miniştri, sunteţi toţi la începutul sacului. Nu găsiţi fiecare are jumătate de milion pentru Oficiul Naţional de Educaţie Fizică! Mae leneseu In ziarul urs. isto. 619 din in Dec »26, în pag. 3, d. G. Graur Consilier Municipal, a publicat un articol intitulat : «Cum se sabotează cultura la Craiova» în care arata între aiteia că o «adevărată napustire contra culturii» s-a exercitat de Consiliul Municipal in şedinţa de la 23 Dec. »26, când majoritatea consilierilor nu au vroit sa voteze suma de 400.003 lei pe care Preotul Pilrşcoveanu o cerea pentru înfiinţarea unui cămin culttural în curtea bisericii Aota,ul căreia paroh este, li sa numea hotărârea Consiliului , «o rușine asvârnită de oficialitate asupra Craiovei». Pentru restabilirea adevărului sunt dator să dau următoarele lămuriri- Actualul consiliu municipal, eşit din alegerile din primăvara trecută, represintă toate partidele și grupurile politice. De la instalarea lui şi până la incidentul dat publicităţii de către d- Graur, cea mai corupientă armonie a dăinuit între membrii Consiliului. Datorita acestei armonii, şi cu concursul tuturor — implicit şi al liberalilor — bugetul din PJ20 a primit unele modificări, graţie cărora s’a putut înfăptui la Craiova In scurtul interval de la Mai până netăgăduită importanţă edilitară. Bugetul anului 1927, alcătuit de Delegaţia permanentă, a fost luat în cercetare de către Consiliu în zileie de 22 şi Dec. »26, cu aceiaş râvnă de satisfacerea nevoilor de ordin general, și un acelaș spirit de armonie. Consiliul municipal, nu numai că nu a «sabotat cultura», dar i-a făcut o largă parte în bugetul actual, căci la prevederi generale de una sută milioane, a inscris pentru nevoile culturale circa douăsprezece milioane lei. S’au votat astfel: 2.500.000 lei pentru construirea a două şcoli primare, iu are sumă se va adăuga şi donaţia d-lui Ath. Oancea de un milion, în total ,1.500.000 lei. S’au dat Învăţământului primar 700.001 lei, iar a celui comercial /15.000 lai. S’au înscris în buget pentru instituţii, ie culturale administrate de comună, precum Fundaţia Aman, Şcoala de rere Popovici, Conservatorul de muzică Cornetti, in afară de resursele lor proprii din legate, peste 2 milioane. S'au votat ajutoare, subvenţii şi fonduri pentru înzestrarea, repararea şi terminarea bisericilor din oraş 3.268.700 lei.Şi in sfârşit, s-a prevăzut ca fond cultural Cămnurile studenţeşti, societâţile de cultură, muzeele, Universitatea populară, TeatrulNaţional, etc. Este adevărat că Consiliul Municipal a respins cererea de a se acorda suma de 400.000 lei pentru înfiinţarea în carul Dota a unui ateneu popular, dar aceasta nu din consideration politice, ci pentru că în acelaş cartier şi in aceatăş şedinţă de Consiliu, se votase suma necesară pentru clădirea unei şcoli mixte, pe lânga care să ia fiinţa pospalărie şcolara şi eventual o bibliotecă, iar suma cerută de Preotul Pârscoveanu s a atribuit de Cosiliu fondului pentru repararea a două biserici de la periferia oraşului, care din cauza ruinei înaintate în care au căzut, au şi fost închise din ordinul Episcopiei de frumnie. S’a crezut că opera de ridicare morală se ponte face mai ales prin Biserică. Când s’a dat de către Consiliul Municipal, instituţiilor de cultură şi propăşire morală circa douăsprezece milioane iei dintr’un buget de una sută milioane, şi s’a refuzat din motivele arătate 401.000 lei, care s’au atribuit tot aceloraş instituţii, este cred, şi nedreaptă şi jignitoare acuzaţia adusă prin presă de către d. G. Graur. Primiţi vă rog, domnule director, asigurarea osebitei mele consideraţiuni. IB. GEORGESCU Primarul Municipiului Craiova ,unţiar al Franţei în Eoulania, transferat ambasador la Tokio. Pe peronul garei fostul ministru cui «.avocat, caire greuexui mem - pjrnipotențiar, a fost întâmpinat la —--------«o...«------------------«îjîoo-------- CUVÂNTUl eri dimineaţă la orele 10 a fost găsit mort în baie, într-o cabină de lux, de la băile Eforiei, Stanciu Ilişiu, în etate de 55 ani, translator la ziarul «Argus». Personalul de serviciu al băilor, declară că a venit la baie, luând biletul ca de obiceiu, şi trecând în cabină, a încuiat uşa. Observându-se în ea că trecuse o oră de la intrarea lui în baie, băiaşul după ce a bătut în uşă fără să primească vreun răspuns dinăuntru, a descuiat uşa cu a doua cheia, intrând în cabină. Opărit cu apă fiartă în baie In faţa ochilor i se desfăşură un tablou îngrozitor, bătrânul translator, era mort în baie, deasupra căruia curgea cu putere «dușul» de apă ferbinte. Pelea cadavrului era complect ppftrită de apa ferbinte care căzuse o oră asupra corpului său. Din primele cercetări se bănuește că, în momentul când a deschis robinetul cu apă ferbinte, a avut din cauza prea marei ferbinţeli, o comoţie cerebrală, care l’a pus în imposibilitate să se mai ridice, pentru a opri robinetul. Anunţându-se parchetul, s’a dispus transportarea cadavrului la institutul medico-legal, unde rezultatul autopsiei, va stabili cauza torţei. STABILIREA IDENTITĂŢII UNUI SINUCIGAŞ In urma cercetărilor întreprinse de către comisarul Vrânceană, da la siguranţa prefecturei polipei s-a stabilit că cadavrul sinucigaşului care a fost găsit în faţa bufetului la şoseaua Kiselef, împuşcat, este un anume Mihai Popovici, originar din Iaşi, fost funcţionar la biuroul technic al inginerului Anghelescu, din calea Victoriei 38. CAPITALA. Personalul băilor a descoperit cadavrul unui bătrân opărit cu apa fiartă Trei mari incendii Uriaşul incendiu din Vaslui o stradă întreagă de clădiri mîsluită de flăcări. Pagubele întrec cifra tie I SdutsU.tîCO lei jjtîo IAŞI, 5 Ianuarie. — Un mare incendiu a isbucnit în oraşul Vaslui, in strada Hagi Kim. Focul pornit din magazinul d-lui David şi aiiine.. tat de un vânt puternic a cuprins repede şi magazinele d-lor Kandel, Besler, Schechter, Friedmann, Weintraub, Rosenberg şi ale altor comer- Marele incendiu din iaşi danţi, care au fost mistuite de flăcări. Din cauza violenţei focului şi a ipsei de apă nu s’a putut salva .nimic. Pagubele întrec suma de 15 milioane lei. Autorităţile anchetează spre a afla cauzele incendiului. Pagubele trec de suma de 12 milioane. Majoritatea clădirilor erau neasigurate, iar cea mai mare parte din locatari sunt nevoiaşi. Opt clădiri mistuite de flăcări. Pagube de 12.601e(MMJ lei Iaşi, 5. Ieri, la orele 3, a izbucnit în strada Păcurari, la locuinţa d-nei Maria Crăciun un incendiu. In foarte scurt timp focul a cuprins întreaga clădire şi s-a întins şi la clădirile de alături. Au fost distruse din temelii dă» Un violent incendiu înteţit şi de un vânt puternic a distrus 10 case din târgul Vijniţa (Bucovina). Pentru stingerea incendiului au . ... ... . „ „ . „ . dat ajutorul pompierii polonezi «lirile d-nei Maria Cracun, Schor. j ^ oraşul Kuty de la Braniţa. N. Davidovici, Isacescu, Măcelaru şi alţi locatari. incendiul din l.snițaBucovina. Pagubele sunt foarte mari. Cauzele focului nu se cunosc. Farmaciile de serviciu ln noaptea de 6 ismu^rces j^°$u CUL Moşilor 45 tel. 48/21. I G. Berlier, b-dul Carol 45 (colţ Mo Eug. Iaraschivescu, calea Şerban I şiţor) tel. 16/07. Artur Reilich strada Academiei Vodă 105. D. Adamovici, calea Griviţei 81. Al. Albini calea Victoriei 98 (Piaţa Palatului Regal). Gh. Hotărarii str. Vasile Lascăr 76 tel. 22/81. G Păltinescu Bd. Ferdinand 104. M. Trandafirescu cal. Dorobanţi 8 tel. 14/46. Al. Leist str. Dr. Felix 67. Iacob Repanovici cal. 13 Septembrie 83. Gh. Urseanu str. Col. Orero 8 bis. Dr. Luc. Georgescu sos. Cotroceni 15 bis tel. 62/13. Ilie Ioanid str. Sf. Apostoli 52 (colţ Antim). Dr. Gh. Sima str. II Iunie 28 tel. 72/50. 1. Stănescu strada Traian 64/66, tel. 73/68. Napoleon Popovici cal. Rahovei 257. In noaptea de 7 Ianuarie: Al. Alifanti cal. Griviţei 217. I. Lozinca calea Griviţei 104 (visit vis de str. Atelierului). V. Thueringer et O. Lascăr (La Cerb) calea Victoriei 78 tel. 11/19. 2. teL 61/50. Vasile Novian str. 11 Iunie 30. V. Vartolomeu cal. Dudeşti 93. AL B. Nicolescu ca. Serban Vodă 147. I. Alexi şos. Ştefan cel Mare 24. V. Gheorghiu str. Cazărmei 95. Şt. Panea calea Văcărești 223 tel. 20/86. HIPPÎSM FLOREASCA - ZIUA XII TRAP Joi 6 Ianuarie 1927 FAVORIŢII NOŞTRI! I. PR. SUTER : Beby, Pădurar, B-Teu. ÎL PR. SAMBOTIN: Gr. Bousso, Vijelia. IIL IV. PR. ELZORAB: Gr. Lupescu, Imaş, Zapros, Alfred, (lovitură Fulger). V. PR. TRÂNTORILOR: Volşelniţa, Trufaş. VIII. PR. POTERAŞI : Vulpea, Oleg. (OUTSIDER) BlooNoles Filmele Capitalei Nu se ocupă nimeni de ele, şi recunoaştem cu ui alură de corni«urnea de celabra care are sa se pronunţe numai dacă filiuui nu este o înscenare unora ia n’are rost va vlicialitate sa se aivedece. Nu e mai puţin adevărut va iuuiul treime sa fie o producţie de arta şi ca numai astfel îşi poate justifica existenţa. De aceia găsim necesar a ne ocupa de filmele pe van antreprenorii noştri de cinematografe ie auuu ura sira .narate Şi van numai exceptional inneplinesc aceasta coniţiune esenţială- Bare on ne e dat să vedem nune in van joacă maxi actori intr un o««or feeric. h’iimeie în care să reprezintă b»lui Grandioasă epopeie dramatică în zece acte, după motivele povestei biblice cu aceiaş nume — spun arxseie de-uiara, şi pentrucă atracţia «a fie şi mai eficace, un aiis special anunţă: «i'nmu se uucţiune ura antichitate». In iaumru, cu adevarat o epopeie dramatică, pană ajungi sa dai ue un loc, şi nu din eauza uubuizeiu, ci pentru că tot personalul a înţepenit la mirare, unde oferă programe, in ioe să te con. nuca. Unu spectatori se împiedica, oita iţi scot ochii bajoarad după un ioc, ins.o ţânei ţipă — iar personalul sta la mulare, ca să vândă programe şi., să se aterisească. Fimnea, întradevar ai nevoie de «ier în sală — direcţiunea a uitat să-ţi dea şi acest element, odata cu «pruna senucţiune din antichitate», are-i o simplă escrocherie de afiş. In acest timp, pe ecran se petrece povestea Biblică, întreruptă uu tilari cu litera frântă, cari sunt Un atentat imponva ocmor. Noroc, ca uuurue întârzie pe pânză la exasperare- Lie uu şi-o uita particularitate; reprovuo texte biblice cari nu numai nu sunt textuale, dar uu şi un aier de jargon, pentru a fi In atmosfera filmului. Înlocuiesc cu regularitate pe ă cu â. Artistul Noui şi cu toţii conaţionali ai «fiului risipitor». Cel care întrupează pe «risipitorul» biblie, e un amorez naiv care de câte ori porneşte incotrova, iste recordul de a fi teatral- Mai are de altfel şi alte recorduri. Palestinian, vorbeşte dela pruna votiere cu cei din Babilon, parcă ar fi fraţi, şi după ce i-au istovit aventurile încât umbla râzi. mandu-se, face drumul din Babilon până ’n Palestina in câteva zile . Altminteri un film cu efecte fotografce, cu «lipi» de cămătari şi înşelători bine prinşi, cu mari manevre de gloate şi reeditări din Babilonul antic. Linsatât de fragmentată de dragul aceluiore, filatele istorico instructive fiimele cari să reprezinte operei© monumentale ale civilizaţie!, fiindiu van ar putea ţine tovul unei călătorii pentru cei ce nu le pot face, flanele pentru popularizarea ştiinţei, sunt aproape necunoscute iu nun iu schimb uruiuele iuionie, sau clownerul de gust prost şi uo lubncutio transoceanica, buutue în cinematografele noastre. Convinşi că avem o opera salutară de îndeplinit şi in acest domeniu, ne luăm greaua sarcină de a da pumicului, o critică a filmelor ce se vor da in cinematografele din centrul Capitalei, număr de «zece» acte Lumina eo aprimoştinţeio despro S. N. şi rolul ei, în .a iu te patjucura curo o cousiune«e la toate cinematografiile Bucureşieiio programele scrum no analfabeţi, şi ura nou -nostiuuca ventilaţiei. Nu si pot aa seama casele noastre cu nemaiul,lanco, ou arta care vrea «a fio .raematograful, ara nevoie de un mediu, și cu luuica nu «o nucera ca ca «a îo canonească I C.nematograful «Lux» OCi\A^niN i'ljA.u-V imul a..ici*can ai munuiui oslo tdown-tu ue«avaisit», .ur titrai romanesc trauuce peneota nepricepere a celor cari eonauo mntreprinaoruo noastre cinematograuee. c in atievar Ulmul are ou principal interpret pe «Ligoto» caro ar puica fi ci ou u desăvârșit, uaea ar gasi un autorare sa-i oonii.ima sceneie. uuu scenele uo crowni sunt cehi mai greu au compus, si cum producţia ireuuo sa fie mare, asistam la compoziţii in care Aigolo este transformat in saituuoane uo iVicşi. vo distanţa uo ia iineţii clownului, la executarea aceloraşi lucruri pe cari leam văzut de zeci de ori, cu acelaş actor. C inturi iu si ura autometul in mers, sărituri um automobil in mers in hulavay in mers si vice-versa, samuri in puipap cu iama, etc. Spectaculul nu mai provoacă rasul decât cel mult copiilor mai mici de 6 ani, in defnitiv un film prost care «rulează» într un teatru in care se are aşa de puţina grijă de spectatori in cat se dau uinete, chiar de cele mai scumpe, mai urnit© decât locuri, aşa că spectatorii stau în picioare şi la fiecare act se bat, pentru a ocupa jocurile libere. Lueticul de «gura cască» nu lipseşte din orice oraş mai mare, iar cei păcăliţi au timp sa comunice impresiile. Conferinţe Duminecă 9 Ianuarie, vrema dimineaţa va avea loc in aula Fundaţiei Universitare Gardi, prina prelegere publica din ciclul organizat anul acesta de institutul boemi itoman tratând d in 21 de conferinţe despre : «bat şi Oraş». Va vorbi d-l profesor D. Gusti, preşedintele institutului, despre : «Metoda şi însemnătatea cercetării satelor şi oraşelor». • D. prof. I. M. Marinescu de la U-01 versitatea de litere din Iaşi, va conferenţia joi 13 ianuarie cor, orele 6 seara la fundaţia Carol I, vorbind despre Mare Aurel. Biletele la Feder, librăria Paval Suru, iar în seara conferinţei la cassa fundaţiei. „hui risipitor *, la tineris iflaicu şi Lipscani Moartea pictorului Amiruie MaC Kvoy Londra « (Kador). — Ambruze Mac Evry, celebrul pictor englez, a murit ch. Mac Lvoy este bine cunoscut ca pictor al femeilor frumoase. De asemeni el este unul dintre cei patru pictori care a fost ales spre a merge pe front ca pictor oficial pentru scenele de război. uh In memoria lui Beethoven Viena, 5 (Rador). — Pentru comemorarea lui Beethoven, Uniunea muzicală mondială a decis să construiască la Viena o sală de concerte care va putea cuprinde zece mii auditori şi patru mii executanţi. O expoziţie interesantă , aceea despre care am vorbit daunazi, a d-relor Alexandrina şi Marioara Barabas, două foarte tinere, dar şi excepţional înzestrate artiste. Expoziţia din str. Toamnei 117 (a 6-a a d-relor Barabas) are darul să probeze însă odată, că pirogravura, metaloplastia, sculptura în lemn, nu sunt un simplu meşteşug, ci o artă. E mai întâi intervenţia fanteziei, întreiarea modelelor, felinelor etc. şi apoi execuţia, care de asemeni, presupune simţ artistic. Seria modelelor (toate originale) e de o variaţie neobişnuit de bogată şi interesantă, dar execuția e artistică. Reprezentaţie de galăpentru sărbătorirea 50 ani de teatru a d-lui Paul Gusty Cea dintâi reprezentaţie de gală din actuala stagiune va avea loc la Teatrul Naţional în seara de Vineri 28 Ianuarie, cu prilejul jubileului de 50 ani de teatru a directorului de scenă d-l Paul Gusty. Se va reprezenta premiera «Greşala lui Dumnezeu» piesă în 4 acte de d-l Caton Theodorian, preşedintele Societăţii autorilor dramatici români. Sărbătorirea d-lui Paul Gusty e pornită din iniţiativa unui comitet alcătuit din d-nii Al. Hodoş, directorul general al Teatrului Naţional, I. Al. Brătescu-Voineşti, Al. Mavrodi, I. Valjean şi Corneliu Moldovanu, foşti directori generali ai Teatrelor, Emil Fagure, preşedintele Asociaţiei Criticilor, Romulus Voiinescu, membru în comitetul Teatrului Naţional, Al. Buzescu, administrator general şi G. Plipca din subdirepțn** ai Teatrului Naţional. Biletele pentru această premieră de gală se pot procura de pe acum prin d-nii membri din comitet, la cassa Teatrului sau direct de la d-l G. Plopeanu, subdirectorul administrativ al Teatrului Naţional. De la Teatrul Naţional Rolul Mirei Dăianu din comedia d-lui A. de Herz «Păiajenul» interpretat la premieră de d-na Jeana Popovici-Voina, va fi jucat în seara de Joi 6 Ianuarie cr. şi în matineul de Vineri 7 Ianuarie cr. de d-ra Puia Ionescu. De la Teatrul Fantasio La teatrul Fantuso (fost timarabra) din strada bărindar No. 14, se va juca cu începere de Joi 6 Ianuarie—Duminecă 9 Ianuarie în fiecare seară AZiAJS, cu d-1. lancovescu, Leon Lefter, Roland lassy, V. Negoescu, N. Stroe, I. Bassarab, F. Dragnea, etc. și d-rele Lem Caler, Marietta Doculescu şi Nelu Sterian. In matineul de Joi şi Vineri «Coroiul încălţat», cu d-nii I. lancovescu, L. Lefter, V. Negoescu, N. Stroe, I. Bassarab şi d-reie Zoica Ivlaudiu, E. Piroşea şi micuţa Lefter. Cu începere de Sâmbătă 8 Ianuarie, la matineu, odată cu «Coralul încălțat» se va juca «Interpretul», cu d. Niculescu-Buzftn, etc. Curierul spectacolelor Joi 6 Ianuarie (Refoo- teaza) Opera Română, in goletio. Teatrul National, matineu: Glafira; seara: Păiajenul. Teatrul Regina Ataria, matineu: Şarlatanul; seara: Cântecul dragostei. Teatrul Mic, matineu şi ocara: Prostul. Teatrul Fantasio, matineu: Motanul încâlţat; seara: Azais. Teatrul Eforia, matineu şi seara: Intr’un ceas bun. Teatrul Popular: Extemporalul. Teatrul Central, matineu: Sylvia; seara: American Pick-Pick. Vineri 7 Ianuarie (Sf. Ion) Opera Română: Faust. Teatrul National, matineu- Păiajenul; seara: Glafira. Teatrul Regina Maria, matineu: Negustorii de glorie; seara: Goana după bărbaţi. Teatrul Mic, matineu şi seara: Prostul. Teatrul Fantasio, matineu: Motanul încălţat; seara: Azais. Teatrul Eforia, matineu şi seara: Intr un ceas bun. Teatrul Popular: Extemporalul. Teatrul Central: Sacrificarea lui Lac. —----exo------ Vereş Micloş în Bucovina IAŞI, 5—- Doi poliţişti veniţi din Bucureşti, în urmărirea lui Vereş Micloş, l’au căutat zadarnic. După cele ce aflăm noi, Vereş Micloş s’a refugiat în Bucovina. -----OCO—