Cuventul, ianuarie 1927 (Anul 3, nr. 650-673)

1927-01-07 / nr. 654

2 L i| si iiinlî [»insii . Molii . •t-'-v-c ~£ *=(” te —. Lupta dintre d. Goldiş­ti dintre români şi averes­­cani pentru primăria Aradului Arad 5. — E un răstimp, cam ma­re, de când au avut loc, la Arad, ultimele alegeri comunale. De a­tunci primăria Aradului e tot fără cap, girată de un ajutor de primar, fiindcă d. Vasile Goldiş a dat or­din să fie numit preşedinte al nouei comisii interimare,­­un agreat al, d-sale, ajutorul de primar Anghel— pe cine altul putea să agreeze d.­ Vasile Goldiş, prietenul lui Oscar­­ Iasziî — iar d. Octavian Goga, mi-J nistrul internelor, nici nu vrea să­ audă despre o atare numire* Retrăgându-se de sărbători la Arad, ca să vadă dacă, după demas­cările de dinainte de Crăciun, mai poate conta că se va putea înapoia iară risc la Arad când nu va mai fi decât simplu particular, d. Va­sile Goldiş a găsit timp şi pentru a şi servi protejatul, şi a pus să se trimită d-lui Octavian Goga o telegramă cu o mie de iscălituri Iniei mai mult nici mai puţin­, prin care se cerea numirea, în frun­tea comunei Arad, a d-lui ştefan Angliei. Au fost adunate iscălitu­­rie de la toţi minoritarii câţi au putut fi captate cu laudele trecutu­lui ajutorului de primar, şi de la o auzina de români, pe cari i-a fur­nizat împârţitorul de titluri eroice şi de parcuri judeţene, prefectul de judeţ Ronca, nepotul d-lui Goldiş. In urma acestei încercări de-a presiona pe m­inistrul de interne, Românii din Arad au redactat o altă telegramă, prin care se cere numi­rea in fruntea comisiei interimare a d-lui Chicin, preşedintele fracţiu­nii averescane din Arad, şi se pro­testează împotriva unei eventuale numiri a d-lui Anghel, care ar în­semna o sfidare a sentimentelor ro­mâneşti ale Aradului. . -—~ ■■■"■■ ..... " .................................. . D. Y. GOLDIS Curierul judiciar­­­­otroce­­ O INGENIOASA ÎNCER­CARE DE EVADARE DIN VĂCĂREŞTI Florin Praporgescu, un bine cu­noscut al instanţelor corecţionale, are specialitatea ingeniozităţii în materie de infracţiuni. Era condamnat la un an închisoa­re şi deţinut la Văcăreşti în baza unei hotărâri a tribunalului Ilfov, pentru falsificarea unui certificat de absolvire a liceului din Craiova, cu care izbutise să se înscrie la Fa­cultatea de drept din București. In timpul apelului împotriva ho­­tărârei de condamnare, lui Florin Praporgescu îi năzare o nouă ma­noperă pentru a evada din Văcă­reşti. Apoi, legase prietenie cu Far­­caş, zis Farcău, asasinul tutungiu­lui Tache Petrescu, din str. Carol, condamnat la muncă silnică, şi care n’avea nimic de pierdut dacă mai săvârşia un nou delict spre a ajuta un prieten. parcaş ticlui o adresă ca din par­tea Parchetului general către închi­soarea Văcăreşti prin care se dis­punea punerea în libertate a deţinu­tului inculpat Florin Praporgescu, care îşi mai asigură şi complicita­­­tea unui prieten din afara închisoa­rei, anume D. lonescu de la adminis­traţia financiară a Capitalei. Aces­ta, intr’un pachet cu mâncare adus la penitenciar, îi strecură un com­ - pas şi cerneală cu tuş. Apoi, pri­­­mind tot prin scrisoare din partea lui Florin adresa falsificată şi Boarei ca acesta să execute urgent ordinul Parchetului general şi să libereze repede pe «bietul Prapor­­­gescu». Primind aceste documente, prie­­­tenul D. Ionescu a luat pe băiatul Vernescu tot din serviciul Adminis­traţiei financiare şi i-a spus să ducă aceste două acte la închisoarea Vă­căreşti, să le predea portarului fără să spună de unde şi cine le a trimis. Vernescu s-a executat şi, cu un au­tomobil, s’a dus la închisoarea Vă­căreşti, a predat aceste acte porta­rului, care, la rândul său, le-a pre­dat grefierului. Urmând ca directo­rul închisoarei să pue doar rezolu­ţia de executare a ordinului Par­chetului general, acestuia i s’a pă­rut suspectă o formulă din adresă, formulă neobicinuită Parchetului general. Ca să se liniştească, d-l di­rector Stănescu a întrebat telefonic Parchetul general dacă a trimis un ordin cu No. ... spre a fi liberat de­ţinutul Florin Praporgescu. Pri­mind un răspuns negativ, d. direc­tor a constatat că se află în faţa unei manopere de evadare şi a se­zisat parchetul, care, făcând cerce­tat, a descoperit falsul. S-a descris acţiune piublică împotriva lui Flo­rin Praporgescu ca autor moral al falsului, agent provocator împotri­va lui Farcaş, ca autor material şi împotriva lui D. Ionescu, complice la fals. Vernescu, fiind o unealtă doar, a fost scos din cauză. CRIMA UNUI CÂRC­IU­­MAR­ E, judecător de instrucţie al ca­binetului 3­­Judin Ştefănescu, a emis mandat­ de arestare împotriva câr­­ciumarului Ion Sulai din strada Ră­dulescu-Tei 40, care, aplicând cu pi­ciorul o lovitură în piept beţivului Const. Marin Gruia, acesta, fiind şi bolnav de inimă, a încetat din via­ţă. Beţivul băuse şî nu-i plătise şi o datorie făcută mai înainte de 80 lei, fapt care a înfuriat într’atât pe acest cârciumar, că, dintr’o singura lovitură, l’a culcat la pământ să nu se mai scoale. i Asistenţa din Gara de Nord Fostul ministru plenipo­tenţiar a fost vin­ovaţionat dri dimineaţă la orele 8 şi 40, cu trenul expres orient, a părăsit ţara, d. de Billy, fost ministru plenipo­plecare, de către d-nii: 1. Mitilineu, ministru de externe, HLott, minis­trul Palatului, D-tru Ghica, secre­tarul general al ministerului de ex­terne, Charls Adolph Cantacuzino, ministru plenipotenţiar, generalul Paule Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, Colonia franceză şi per­sonalul legaţiunei Franţei. Au mai fost de faţă : Nunţiul Pa­pal, d. Sallis, ministrul Elveţiei, Schneidauer (Belgia), Ierovisck( Polonia), Durazzo (Italia) Ciolac Antici (Iugoslavia), Von Mutzius (Germania), Contele Moushagoji (Japonia), generalul Antici, ataşat militar al Iugoslaviei şi Col. Lud­wig, ataşatul militar al Poloniei. Iaaintea plecărei tronului, întrea­ga asistenţă a urat călătorie bună d-lui de Billy, care a plecat mani­­festându-şi regretul că trebuie să părăsească ţara noastră, căreia îi va păstra în­totdeauna o inimoasă amintire. La orele 8 şi 40 trenul expres, s’a dus în mişcare, în ovaţiunile între­­gei asistenţe. ------Coo­-neo---------­ gând leul», etc. Dar poemele aces­tea nu pot fi în nici un chip apro­piate de cele ale veacurilor anteri­oare. Sunt lipsite de spiritul eroic. Lectura lor nu trezeşte în suflet entuziasmul. Teocrit n’a simţit e­­roismul, i-a văzut numai suprafe­ţele, atitudinele eroilor. Eroismul său e plastic, năzuind nu să entu­ziasmeze, ci să producă o plăcere artistică. Eroii săi sunt reci; n’au­ suflete. Când Teocrit le vădeşte u­nul, apoi acela aparţine nu lunaei eroice ci, ca să folosesc expresia lui Rostagui, unei «pied­a uma­­i­tta». Se înţelege lesne că altul va fi mediul prielnic inspiraţiei poetu­lui. Sufletul său se simte străin de sufletul mitic. Se apropie cu dra­goste şi exprimă cu pricepere, cu drăgăleşenie, lumea burgheză, cea de toate zilele, cu preocupări m­i­­nuscule, cu veşnicele comppromisuri ale vieţei contemporane. Poemul «Siracuzanele» e o pildă de graţie, de artă, de jovialitate. Latura su­blimă, maestoasă, eroică a lucruri­lor — îi scapă lui Teocrit; se mul­ţumeşte cu latura mediocră. Şi nici patima, excesele vii, sălbatece şi fierbinţi ale unui suflet tulbu­rat­, — nu le va putea exprima Teocrit. Poetul avea o conştiinţă prea cercetătoare, un spirit critic prea ascuţit şi neîndurător. Inten­sitatea şi efuziunea lirică a unei info, de pildă, nu putea rezista cri­ticismului sceptic al conştiinţei. Se obţinea contemplarea unei patimi în toate amănuntele, în loc de sufe­rinţa ei. Inspiraţia era calmă, şi de aceia descriptivă, căutând să compenseze lipsa sbuciumului in­terior prin redarea cât mai fidelă a manifestărilor externe ale acestui sbucium­. Caracterul exagerat des­criptiv, e reprezentativ pentru în­treaga poezie alexandrină. El nu se putea dezvolta mai înainte, în se­colul celor doi primi tragedieni, a­­tât din pricina lipsei nuanţelor h­ra­bei, cât — mai ales — din natura pur subiectivă a inspiraţiei acesto­ra. Cretâtid, — poeţii clasici treceau prin aceleaşi stări sufleteşti ca şi eroii lor; erau deci lipsiţi de posi­bilitatea de a i privi din afară, de a-i contempla. Aceasta e o proble­ma de mare însemnătate pentru cu­­noaşterea poeziei alexandrine şi a­­supra căreia învăţaţii mai su­s ci­taţi, chiar şi Rostagni, alunecă prea repede, lăsând impresia că nu au înţeles procesul psihologie al celor doua inspiraţii In acelaş chip trebue lămurită şi dragostea lui Teocrit pentru natu­ră. Pe el nu-1 îndeamnă oboseala vieţii, şi nici nostalgia unei păci so­ciale întemiate pe agricultură, — ca pe Virgil. E numai dorinţa unei satisfaceri estetice, exterioare. Na­tura e numai un mediu necesar p­er­­sonagiilor sale; e un obiect, pe ca­re 1 zugrăveşte în toate nuanţele şi amănuntele­ Caracterul bucolic al idilelor lui Teocrit nu sugerează stările sufleteşti pricinuite de săr­bătorile poporale darnice — unde trebue să căutăm origina tuturor legendelor­­şi motivelor bucolice. Daricidele, sărbătorile tânărului Dafnis, orbit sau mort dintr’o a­­ventură de dragoste, — se săvâr­şeau cu rituri şi cântece de un bo­gat şi ales conţinut sufletesc. Ajun­se sub condeiul lui Teocrit, şi al tuturor celorlalţi alexandrini, — motivele bucolice se mulţumesc a fi numai pretexte de lirism afectiv, întovărăşit de erudiţie mitologică şi dexteritate metrică. Alte trăsături ale poeziei alexan­driice se vădesc în Aselepiade din Samos, şi în toată şcoala samică (Edinus din Atena, Posidipp din Onid, Niceret din Abdern). Epigra­ma, în care se distinsese deja Si­monide, îşi defini statornic contu­rul şi atinse perfecţiunea. In ceea ce priveşte lirismul lui Asclepiade, el era cel al veacului: erotic-sim­­posiae. Eroii trebuiau să exalte pla­cerile vinului şi ale femeilor fru­moase, să strălucească în galante­rii, să fie îndrăgostiţi de joc şi de atitudinele studiate şi, în orice cli­pă, să aibă «dulcele cuvânt al bu­zelor pe buze»- Asclepiade nu e tul­burat de o iubire unică şi perma­nentă. Chinurile dragostei sunt pre­text de inspiraţie poetică. Ii place să iubească, să sufere, şi, conştient, să­ se ironizeze cu ajutorul nesfâr­şitelor comparaţii şi apropieri mi­tologice. Senzaţiile nu au în faţa lui decât o valoare estetică. Viaţa sufletească nu se mai cristalizează într’o singură patimă şi nu se mai revarsă furtunos într’o singură creaţie,­­ ci se scur’ge prin sute de rime cochete, ironice, sceptice. In­diferenţa caustică se vădeşte peste tot, şi peste tot se ghiceşte conştiin­ţa rafinată a poetului, gata să nu lase mâhnirea să-l copleşească şi pregătită să dizolve prin analiză sau ridicul orice încercare de elan, de entuziasm, de manifestare bru­tală şi necioplită a unei stări su­fleteşti. După epigramele şi micile poeme ale lui Asclepiade,­­ imnurile lui Callimac nu puteau fi decât erudi­te, elegante, lipsite de elemente mis­tice puternice, de inspiraţie reli­gioasă- Imnurile poetului, care a fost şi bibliotecar în Alexandria, sunt pretexte pentru alăturări mă­gulitoare între Ptolemeu şi Zeus, între Artemis şi Arsinoe — sora şi soţia lui Ptolemeu, — între hierar­­hia pământească şi cea cerească. Dedesubtul strofelor erudit elabo­rate, nu se simte credinţa. Miraco­lele, — nu sunt decât motive est.­­.cc. Zeii, — termeni de comparaţie pentru lauda oamenilor... Intr’un anume sens, poezia ale­xandrină —­ minusculă, nuanţată, subtilă veşnic în căutare de inedit — se aseamănă mult cu o parte din poezia vrerilor noastre- Spiritul şi sensibilitatea ambelor epoci, de alt­fel, îşi găsesc multe şi fundamen­tale corespondenţe. Dacă poeţii mo­derni (sfârşitul sec. XIX, începutul sec. XX) n au îndrăgit pe liricii a­­lexandrini, faptul se poate explica prin ignorarea, din partea acestora, a erudiţiei mitologice şi a limbei greceşti. Mircea Eliade — Pentru C. N. E. F. (Continuarea articolului din pag. II a) Pentru aceasta uriaşa operă, care echivalează pur şi simplu cu rege­nerarea şi reeducarea neamului nostru, mai e nevoe de câteva sute de milioane. De­sigur, nu toate de­odată, dar aşa ca să poată fi folo­site. I s au dat —­ dacă nu mă înşel — mai puţin de şapte. Au fost pla­nuri, memorii şi discuţii îndelun­gate. Nu a ieşit nimic pozitiv. Ce dădea un ministru, retrăgea altul, după ce funcţionari subalterni se gustoreau în jurul unei sume de 20000 de lei l­a o jale. Sunt sigur, colonelul Bă­­dulescu nu renunţă. Are atâta vo­inţă de a învinge, încât ar fi în stare să schimbe şi pietrele în aur. Dar nu e păcat de atâta energie i­­rosită în strângere de bani, atunci când parale se cheltuesc totuş atâtea in ţară! Domnilor Miniştri, sunteţi toţi la începutul sacului. Nu găsiţi fiecare are jumătate de milion pentru O­­f­iciul Naţional de Educaţie Fizică! Mae leneseu In ziarul urs. ist­o. 619 din in Dec­ »26, în pag. 3, d. G. Graur Consilier Muni­cipal, a publicat un articol intitulat : «Cum se sabotează cultura la Craiova» în care arata între aiteia că o «adevă­­rată napustire contra culturii» s-a exer­citat de Consiliul Municipal in şedinţa de la 23 Dec. »26, când majoritatea con­silierilor nu au vroit sa voteze suma de 400.003 lei pe care Preotul Pilrşco­­veanu o cerea pentru înfiinţarea unui cămin culttural în curtea bisericii Aota,­ul căreia paroh­ este, li sa numea hotărârea Consiliului , «o rușine asvârnită de oficialitate asu­pra Craiovei». Pentru restabilirea adevărului sunt dator să dau următoarele lămuriri- Actualul consiliu municipal, eşit din alegerile din primăvara trecută, repre­­sintă toate partidele și grupurile politi­ce. De la instalarea lui şi până la inci­dentul dat publicităţii de către d- Graur, cea mai corupientă armonie a dăinuit între membrii Consiliului. Datorita a­­cestei armonii, şi cu concursul tuturor — implicit şi al liberalilor — bugetul din PJ20 a primit unele modificări, gra­ţie cărora s’a putut înfăptui la Craio­va In scurtul interval de la Mai până netăgăduită importanţă edilitară. Bugetul anului 1927, alcătuit de Dele­­gaţia permanentă, a fost luat în cerce­tare de către Consiliu în zileie de 22 şi Dec. »26, cu aceiaş râvnă de satisfa­­cerea nevoilor de ordin general, și un a­­celaș spirit de armonie. Consiliul municipal, nu numai că nu a «sabotat cultura», dar i-a făcut o lar­gă parte în bugetul actual, căci la pre­vederi generale de una sută milioane, a inscris pentru nevoile culturale circa douăsprezece milioane lei. S’au votat astfel: 2.500.000 lei pentru construirea a două şcoli primare, iu are sumă se va adăuga şi donaţia d-lui Ath. Oancea de un milion, în total ,1.500.000 lei. S’au dat Învăţământului primar 700.00­1 lei, iar a celui comercial /15.000 lai. S’au înscris în buget pentru instituţii, ie culturale administrate de comună, precum Fundaţia Aman, Şcoala de rer­­e Popovici, Conservatorul de muzică Cornetti, in afară de resursele lor pro­prii din legate, peste 2 milioane. S'au votat ajutoare, subvenţii şi fon­duri pentru înzestrarea, repararea şi terminarea bisericilor d­in oraş 3.268.700 le­i.Şi in sfârşit, s-a prevăzut ca fond cultural Căm­nurile studenţeşti, societâ­­ţile de cultură, muzeele, Universitatea populară, Teatrul­­Naţional, etc. Este adevărat că Consiliul Municipal a respins cererea de a se acorda suma de 400.000 lei pentru înfiinţarea în car­­ul Dota a unui ateneu popular, dar aceasta nu din consideration­ politice, ci pentru că în acelaş cartier şi in acea­tăş şedinţă de Consiliu, se votase suma necesară pentru clădirea unei şcoli mix­­te, pe lânga care să ia fiinţa pospală­­rie şcolara şi eventual o bibliotecă­, iar suma cerută de Preotul Pârscoveanu s a atribuit de Cosiliu fondului pentru re­pararea a două biserici de la periferia oraşului, care din cauza ruinei înaintate în care au căzut, au şi fost închise din ordinul Episcopiei de frum­nie. S’a cre­zut că opera de ridicare morală se ponte face mai ales prin Biserică. Când s’a dat de către Consiliul Mu­nicipal, instituţiilor de cultură şi propă­şire morală circa douăsprezece milioane iei dintr’un buget de una sută milioane, şi s’a refuzat din motivele arătate 40­1.000 lei, care s’au atribuit tot aceloraş instituţii, este cred, şi nedreaptă şi jig­­nitoare acuzaţia adusă prin presă de către d. G. Graur. Primiţi vă rog, domnule director, asi­gurarea osebitei mele consideraţiuni. I­­B. GEORGESCU Primarul Municipiului Craiova ,unţiar al Franţei în Eoulania, trans­ferat ambasador la Tokio. Pe peronul garei fostul ministru cui «.avocat, caire greuexui mem - pjrnipotențiar, a fost întâmpinat la —--------«o...«---------­---------«îjîoo--------­ CUVÂNT­Ul eri dimineaţă la orele 10 a fost găsit mort în baie, într-o cabină de lux, de la băile Eforiei, Stanciu Ilişiu, în etate de 55 ani, translator la ziarul «Argus». Personalul de serviciu al băilor, declară că a venit la baie, luând biletul ca de obiceiu, şi trecând în cabină, a încuiat uşa. Observându-se în ea că trecuse o oră de la intrarea lui în baie, bă­­iaşul d­upă ce a bătut în uşă fără să primească vre­un răspuns dinăun­tru, a descuiat uşa cu a doua cheia, intrând în cabină. Opărit cu apă fiartă în­­ baie In faţa ochilor i se desfăşură un tablou îngrozitor, bătrânul tran­slator, era mort în baie, deasupra căruia curgea cu putere «dușul» de apă ferbinte. Pelea cadavrului era complect p­­pftrită de apa ferbinte care căzuse o oră asupra corpului său. Din primele cercetări se bănueș­­te că, în momentul când a deschis robinetul cu apă ferbinte, a avut din cauza prea marei ferbinţeli, o comoţie cerebrală, care l’a pus în imposibilitate să se mai ridice, pentru a opri robinetul. Anunţându-se parchetul, s’a dis­pus transportarea cadavrului la in­stitutul medico-legal, unde rezul­tatul autopsiei, va stabili cauza t­orţei. STABILIREA IDENTITĂ­ŢII UNUI SINUCIGAŞ In urma cercetărilor întreprinse de către comisarul Vrânceană, da la siguranţa prefecturei polipei s-a stabilit că cadavrul sinucigaşului ca­re a fost găsit în­ faţa bufetului la şo­seaua Kiselef, împuşcat, este un anume Mihai Popovici, originar din Iaşi, fost funcţionar la biuroul technic al inginerului Anghelescu, din calea Victoriei 38. CAPITALA. Personalul băilor a descoperit cadavrul unui bătrân opărit cu apa fiartă Trei mari incendii Uriaşul incendiu din Vaslui o stradă întreagă de clădiri mîsluită de flăcări. Pa­­gubele întrec cifra tie I SdutsU.tîCO lei jjtîo IAŞI, 5 Ianuarie. — Un mare in­cendiu a isbucnit în oraşul Vaslui, in strada Hagi Kim­. Focul pornit din magazinul d-lui David şi aiiine.. tat de un vânt puternic a cuprins repede şi magazinele d-lor Kandel, Besler, Schechter, Friedmann, Wein­traub, Rosenberg şi ale altor comer- Marele incendiu din iaşi d­anţi, care au fost mistuite de flă­cări. Din cauza violenţei focului şi a ipsei de apă nu s’a putut salva .nimic. Pagubele întrec suma de 15 mi­lioane lei. Autorităţile anchetează spre a a­­fla cauzele incendiului. Pagubele trec de suma de 12 mi­lioane. Majoritatea clădirilor erau nea­sigurate, iar cea mai mare parte din locatari sunt nevoiaşi. Opt clădiri mistuite de flă­­cări.­­ Pagube de 12.601e(MMJ lei Iaşi, 5. I­eri, la orele 3, a izbuc­nit în strada Păcurari, la locuinţa d-nei Maria Crăciun un incendiu. In foarte scurt timp focul a cu­­prins întreaga clădire şi s-a întins şi la clădirile de alături. Au fost distruse din temelii dă» Un violent incendiu înteţit şi de un vânt puternic a distrus 10 case din târgul Vijniţa (Bucovina). Pentru stingerea incendiului au . ... ... . „ „ . „ . dat ajutor­ul pompierii polonezi «lirile d-nei Maria Crac­un, Schor. j ^ oraşul Kuty de la Braniţa. N. Davidovici, Isacescu, Măcelaru­­ şi alţi locatari. incendiul din l­.snița­­Bu­covina. Pagubele sunt foarte mari. Cauzele focului nu se cunosc. Farmaciile de serviciu ln noaptea de 6 ismu^rces j­­^°$u CUL Moşilor 45 tel. 48/21. I G. Berlier, b-dul Carol 45 (colţ Mo Eug. I­araschivescu, calea Şerban I şiţor) tel. 16/07. Artur Reilich strada Academiei Vodă 105. D. Adamovici, calea Griviţei 81. Al. Albini calea Victoriei 98 (Pia­ţa Palatului Regal). Gh. Hotărarii str. Vasile Lascăr 76 tel. 22/81. G Păltinescu Bd. Ferdinand 104. M. Trandafirescu cal. Dorobanţi 8 tel. 14/46. Al. Leist str. Dr. Felix 67. Iacob Repanovici cal. 13 Septem­brie 83. Gh. Urseanu str. Col. Orero 8 bis. Dr. Luc. Georgescu sos. Cotroceni 15 bis tel. 62/13. Ilie Ioanid str. Sf. Apostoli 52 (colţ Antim). Dr. Gh. Sima str. II Iunie 28 tel. 72/50. 1. Stănescu strada Traian 64/66, tel. 73/68. Napoleon Popovici cal. Rahovei 257. In noaptea de 7 Ianuarie: Al. Alifanti cal. Griviţei 217. I. Lozinca calea Griviţei 104 (vis­it vis de str. Atelierului). V. Thueringer et O. Lascăr (La Cerb) calea Victoriei 78 tel. 11/19. 2. teL 61/50. Vasile Novian str. 11 Iunie 30. V. Vartolomeu cal. Dudeşti 93. AL B. Nicolescu ca. Serban Vo­dă 147. I. Alexi şos. Ştefan cel Mare 24. V. Gheorghiu str. Cazărmei 95. Şt. Panea calea Văcărești 223 tel. 20/86. HIPPÎSM FLOREASCA - ZIUA XII TRAP Joi 6 Ianuarie 1927 FAVORIŢII NOŞTRI! I. PR. SUTER : Beby, Pădurar, B-Teu. ÎL PR. SAMBOTIN: Gr. Bousso, Vijelia. IIL IV. PR. ELZORAB: Gr. Lu­­pescu, Imaş, Zapros, Alfred, (lovi­­­tură Fulger). V. PR. TRÂNTORILOR: Volşel­­niţa, Trufaş. VIII. PR. POTERAŞI : Vulpea, Oleg. (OUTSIDER­­) BlooNoles Filmele Capitalei Nu se ocupă nimeni de ele, şi recu­noaştem cu ui alură de corni«urnea de celabra care are sa se pronunţe numai dacă filiuui nu este o înscenare unora ia n’are rost va vlicialitate sa se aived­­­ece. Nu e mai puţin adevărut va iu­­uiul treime sa fie o producţie de arta şi ca numai astfel îşi poate justifica exis­tenţa. De aceia găsim necesar a ne o­­cupa de filmele pe van antreprenorii noştri de cinematografe ie auuu ura sira .narate Şi van numai exceptional inne­plinesc aceasta con­iţiune esenţială- Bare on ne e dat să vedem nune in van joacă maxi actori intr un o««or fee­ric. h’iimeie în care să reprezintă b»lu­i Grandioasă epopeie dramatică în zece acte, după motivele povestei biblice cu aceiaş nume — spun arxseie de-uiara, şi pentrucă atracţia «a fie şi mai efica­ce, un aiis special anunţă: «i'nmu se uucţiune ura antichitate». In iaumru, cu adevarat o epopeie dra­matică, pană ajungi sa dai ue un loc, şi nu din eauza uubuizeiu, ci pentru că tot personalul a înţepenit la mirare, unde oferă programe, in ioe să te con. nuca. Unu spectatori se împiedica, oita iţi scot ochii bajoarad după un ioc, ins­­.o ţânei ţipă — iar personalul sta la m­­ulare, ca să vândă programe şi­., să se aterisească. Fimnea, într­adevar ai ne­voie de «ier în sală — direcţiunea a uitat să-ţi dea şi acest element, odata cu «pruna senucţiune din antichitate», are-i o simplă escrocherie de afiş. In acest timp, pe ecran se petrece po­vestea Biblică, întreruptă uu til­ari cu litera frântă, cari sunt Un atentat im­po­­nva ocm­or. Noroc, ca uuurue întârzie pe pânză la exasperare- Lie uu şi-o uita particularitate; reprovuo texte biblice cari nu numai nu sunt textuale, dar uu şi un aier de jargon, pentru a fi In at­mosfera filmului. Înlocuiesc cu regula­ritate pe ă cu â. Artistul Noui şi cu toţii conaţionali ai «fiului risipitor». Cel care întrupează pe «risipitorul» biblie, e un amorez naiv care de câte ori porneşte incotrova, iste recordul de a fi teatral- Mai are de altfel şi alte recorduri. Palestinian, vorbeşte dela pruna votiere cu cei din Babilon, parcă ar fi fraţi, şi după ce i-au istovit aventurile încât umbla râzi. m­andu-se, face drumul din Babilon până ’n Palestina in câteva zile . Altminteri un film cu efecte fotogra­­fce, cu «lipi» de cămătari şi înşelători bine prinşi, cu mari manevre de gloate şi reeditări din Babilonul antic. L­insa­tât de fragmentat­ă de dragul acelui­­ore, filatele istorico instructive fii­­mele cari să reprezinte operei© monu­mentale ale civilizaţie!, fiindiu van ar putea ţine tovul unei călătorii pentru cei ce nu le pot face, flanele pentru po­pularizarea ştiinţei, sunt aproape necu­noscute iu nun iu schimb uruiuele i­­uionie, sau clownerul de gust prost şi uo lubncutio transoceanica, buutue în cinematografele noastre. Convinşi că avem o opera salutară de îndeplinit şi in acest domeniu, ne luăm greaua sarcină de a da pumicului, o critică a filmelor ce se vor da in cine­matografele din centrul Capitalei, număr de «zece» acte Lumina eo aprim­­­oştinţeio despro S. N. şi rolul ei, în .a iu te patjucura curo o cousiune«e la toate cinematografiile Bucureşieiio pro­gramele scrum no analfabeţi, şi ura nou -nostiuuca ventilaţiei. Nu si pot aa seama casele noastre cu nemaiul,l­anco, ou arta care vrea «a fio .raem­atograful, ara nevoie de un me­­diu, și cu luuica nu «o nuce­ra ca ca «a îo canonească I C.nematograful «Lux» OCi\A^n­iN i'ljA.u-V imul a..ici*can ai munuiui oslo td­own-tu ue«avaisit», .ur titrai romanesc trauuce peneota ne­pricepere a celor cari eonauo mntreprin­­aoruo noastre cinematograuee. c in atievar Ulmul are ou principal in­terpret pe «Ligoto» caro ar puica fi ci ou u desăvârșit, uaea ar gasi un autor­­are sa-i oonii.ima sceneie. uuu scenele uo crowni sunt cehi mai greu au com­pus, si cum producţia ireuuo sa fie ma­re, asistam la compoziţii in care Aigolo este tran­sformat in saituuoane uo iVicşi. vo distanţa uo ia iineţii clownului, la e­­xecutarea aceloraşi lucruri pe cari le­­am văzut de zeci de ori, cu acelaş actor. C inturi iu si ura autometul in mers, să­rituri um automobil in mers in h­ula­­vay in mers si vice-versa, samuri in puipap cu iama, etc. Spectaculul nu mai provoacă rasul de­cât cel mult copiilor mai mici de 6 ani, in defnitiv un film prost care «rulea­ză» într un teatru in care se are aşa de puţina grijă de spectatori in cat se dau uin­ete, chiar de cele mai scumpe, mai urnit© decât locuri, aşa că spectatorii stau în picioare şi la fiecare act se bat, pentru a ocupa joc­urile libere. Lu­eticul de «gura cască» nu lipseşte din orice oraş mai mare, iar cei păcăliţi a­­u timp sa comunice impresiile. Conferinţe Duminecă 9 Ianuarie, vrem­a di­mineaţa va avea loc in aula Fun­daţiei Universitare Gard­­i, prina prelegere publica din ciclul organi­zat anul acesta de institutul boemi itoman tratând d in 21 de conferinţe despre : «bat şi Oraş». Va vorbi d-l profesor D. Gusti, preşedintele institutului, despre : «Metoda şi însemnătatea cercetării satelor şi oraşelor». • D. prof. I. M. Marinescu de la U-01 versi­ta­tea de litere din Iaşi, va conferenţia joi 13 ianuarie cor, o­­rele 6 seara la fundaţia Carol I, vorbind despre Mare Aurel. Biletele la Feder, librăria Paval Suru, iar în seara conferinţei la cassa fundaţiei. „hui risipitor *, la tineris iflaicu şi Lipscani Moartea pictorului Am­i­ruie MaC K­voy Londra « (­Kador). — Ambruze Mac Evr­y, celebrul pictor englez, a murit ch­. Mac Lvoy este bine cunoscut ca pictor al femeilor frumoase. De ase­meni el este unul dintre cei patru pic­tori care a fost ales spre a merge pe front ca pictor oficial pentru scenele de război. u­h In memoria lui Beethoven Viena, 5 (Rador). — Pentru co­memorarea lui Beethoven, Uniunea muzicală mondială a decis să cons­truiască la Viena o sală de concer­te care va putea cuprinde zece mii auditori şi patru mii executanţi. O expoziţie interesantă , aceea despre care am vorbit daunazi, a d-relor Alexandrina şi Marioara Barabas, două foarte ti­nere, dar şi excepţional înzestrate artiste. Expoziţia din str. Toamnei 117 (a 6-a a d-relor Barabas) are darul să probeze însă odată, că pirogra­vura, metaloplastia, sculptura în lemn, nu sunt un simplu meşteşug, ci o artă. E mai întâi intervenţia fanteziei, în­treiarea modelelor, felinelor etc. şi apoi execuţia, care de asemeni, presupune simţ artis­tic. Seria modelelor (toate originale) e de o variaţie neobişnuit de boga­tă şi interesantă, dar execuția e ar­­ti­stică. Reprezentaţie de gală­­pentru sărbătorire­­a 50 ani de teatru a d-lui Paul Gusty Cea dintâi reprezentaţie de gală din actuala stagiune va avea loc la Teatrul Naţional în seara de Vineri 28 Ianuarie, cu prilejul jubileului de 50 ani de teatru a directorului de scenă d-l Paul Gusty. Se va reprezenta premiera «Gre­­şala lui Dumnezeu» piesă în 4 acte de d-l Caton Theodorian, preşedin­­­tele Societăţii autorilor dramatici români. Sărbătorirea d-lui Paul Gusty e pornită din iniţiativa unui comitet alcătuit din d-nii Al. Hodoş, direc­torul general al Teatrului Naţional, I. Al. Brătescu-Voineşti, Al. Mavro­­di, I. Valjean şi Corneliu Moldova­­nu, foşti directori generali ai Tea­trelor, Emil Fagure, preşedintele Asociaţiei Criticilor, Romulus Voi­i­nescu, membru în comitetul Teatru­lui Naţional, Al. Buzescu, adminis­trator general şi G. Plipca din sub­­direpțn** ai Teatrului Naţional. Biletele pentru această premieră de gală se pot procura de pe acum prin d-nii membri din comitet, la cassa Teatrului sau direct de la d-l G. Plopeanu, subdirectorul adminis­trativ al Teatrului Naţional. De la Teatrul Naţional Rolul Mirei Dăianu din comedia d-lui A. de Herz «Păiajenul» in­ter­pretat la premieră de d-na Jeana Popovici-Voina, va fi jucat în seara de Joi 6 Ianuarie cr. şi în matineul de Vineri 7 Ianuarie cr. de d-ra Puia Ionescu. De la Teatrul Fantasio La teatrul Fantus­o (fost timara­bra) din strada bărindar No. 14, se va juca cu începere de Joi 6 Ianua­rie—Duminecă 9 Ianuarie în fiecare seară AZiAJS, cu d-1­­. lancovescu, Leon Lefter, Roland lassy, V. Ne­­goescu, N. Stroe, I. Bassarab, F. Dragnea, etc. și d-rele Lem Caler, Marietta Doculescu şi Nelu­ Sterian. In matineul de Joi şi Vineri «Co­roiul încălţat», cu d-nii I. lancove­­scu, L. Lefter, V. Negoescu, N. Stroe, I. Bassarab şi d-reie Zoica Ivlaud­iu, E. Piroşea şi micuţa Lef­ter. Cu începere de Sâmbătă 8 Ianua­rie, la matineu, odată cu «Coralul încălțat» se va juca «Interpretul», cu d. Niculescu-Buzftn, etc. Curierul spectacolelor Joi 6 Ianuarie (Refoo-­­ teaza) Opera Română, in­ gole­tio. Teatrul National, matineu: Gla­fira; seara: Păiajenul. Teatrul Regina At­aria, matineu: Şarlatanul; seara: Cântecul drago­stei. Teatrul Mic, matineu şi ocara: Prostul. Teatrul Fantasio, matineu: Mo­tanul încâlţat; seara: Azais. Teatrul Eforia, matineu şi sea­ra: Intr’un ceas bun. Teatrul Popular: Extemporalul. Teatrul Central, matineu: Syl­via; seara: American Pick-Pick. Vineri 7 Ianuarie (Sf. Ion) Opera Română: Faust. Teatrul National, matineu- Păia­jenul; seara: Glafira. Teatrul Regina Maria, matineu: Negustorii de glorie; seara: Goana după bărbaţi. Teatrul Mic, matineu şi seara: Prostul. Teatrul Fantasio, matineu: Mo­tanul încălţat; seara: Azais. Teatrul Eforia, matineu şi seara: Intr un ceas bun. Teatrul Popular: Extemporalul. Teatrul Central: Sacrificarea lui Lac. —----exo------­ Vereş Micloş în Bucovina IAŞI, 5—- Doi poliţişti veniţi din Bucureşti, în urmărirea lui Vereş Micloş, l’au căutat zadarnic. După cele ce aflăm noi, Vereş Micloş s’a refugiat în Bucovina. -----OCO—

Next